Publicatie Dezvoltare Turism Cultural GORJ DTC 2023

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj ‚ Publicatie culturala de interes public //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Traseu:- Sâmbăta: Mănăstirea Tismana – urcare pe râul Tismana – râul Lespezi – râul Leordele – La Bordei -Curmătura Groapelor –şaua Suliţei (lângă Vf. Oslea) – coborâre in pasul Jiu Cerna – izvorul Cernei - lacul Iovan – pensiune. - Duminica: lacul Iovan –forestier spre localitatea Padeş –şaua Frumosu –Vf. Păltinişului - Pojorâta – Cioaca Fântânei – Plaiul cel Mare –Măgura – Pocruia –Mănăstirea Tismana / 100 km total. / Diferenţa de nivel 2700 m (conform GPS). Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro I . - Scurtă prezentare a zonei turistice Gorj II . - Scurtă prezentare a Turismului cultural Gorj Principalele locaţii cu potenţial turistic Gorj -Zona Văii Motrului şi Motrului Sec -Zona Crasna -Zona sudică a Munţilor Parâng -Zona dealurilor vestice subcarpatice III. - Scurtă prezentare a Turismului cultural in oraşul Tismana -A. I. - Scurtă prezentare a zonei turistice Tismana -II. - Oferta servicii a zonei turistice Tismana -III. - Drumeţii zona turistică Tismana -IV. - Excursii combinate auto-drumeţie,: zona turistică Tismana -V. - Trasee turistice montane: zona turistică Tismana -VI. - Zona carstică Tismana - Pocruia. Locaţie principala cu potenţial turistic din judeţul Gorj -B . - ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL ŞI MONUMENTE ALE NATURII -C . - MONUMENTE SITURI , ANSAMBLURI ARHEOLOGICE SI DE ARHITECTURĂ IV . - Rubrici tematice privind - Promovarea si Dezvoltarea turismului cultural IV .1. Promovarea turismului cultural in special si a turismului rural in general; IV.2. Sântămăria de la Tismana - de la hram religios la festival folcloric; IV .3. Punerea în valoare a centrelor culturale locale si judeţene; V . Teme si valori cultuale: -Secţiunea 1. - Ne interesează tot ce e valoros şi autentic românesc, tot ce arămas intact sub vremuri, tot ce poartă pecetea de calitate a tradiţiei. o Obiceiuri străvechi Lumea satului în Sohodolul Tismana -Secţiunea 2.Ne interesează tot ce are România de oferit Europei şi lumii întregi. (prin promovarea propriilor valori culturale). o Taina firului de lână / Brand local – covorul oltenesc -Secţiunea 3.Ne interesează tot ce ne ajută să aflăm cine suntem. (prin cunoaşterea propriilor valori culturale). o PĂSTRAREA TRADIŢIILOR POPULARE – TESATURI -Secţiunea 4.- Ne interesează mai cu seamă tot ceea ce românii au şi nu ştiu că e al lor (prin cunoaşterea propriilor valori culturale). oSpectacolul de colinde, tradiţii si obiceiuri specifice sărbătorilor de iarna “SARA DE PIŢĂRĂI”. Renaşterea spiritului Crăciunului Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro I. - Scurtă prezentare a zonei turistice Gorj sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gorj Cu un potenţial turistic diversificat, judeţul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de artă şi arhitectură de mare valoare artistică (multe opere fiind de interes internaţional), reprezentând un important patrimoniu folcloric şi etnografic, aceste aşezări şi locuri prezentându-şi istoria din cele mai vechi timpuri până astăzi. În Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care şi două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 şi E7), trei zone de alpinism (Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Olteţului– Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potenţial speologic din România, o staţiune de schi (Rânca), precum şi perimetre de vânătoare şi pescuit ce atrag anual un mare număr de turişti. Arhitectura lemnului tezaurizează mărturii de o excepţională valoare artistică a culturii materiale şi spirituale a poporului român. Importante pentru evoluţia programului arhitectural sunt în mare măsură şi casele şi conacele realizate îndeosebi între secolele al XVI-lea şi al XIX- lea: Casa Dimitrie Măldărăscu, din municipiul Târgu Jiu, strada Tudor Vladimirescu, nr. 36; Casa Cartianu, situată în satul Cartiu, comuna Turcineşti, la nord de municipiul Târgu Jiu; Casa Cornea Brăiloiu, din cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu; Casa Barbu Gănescu, din municipiul Târgu Jiu, Piaţa Victoriei, nr. 1; Casa Vasile Moangă, din municipiului Târgu Jiu; Casa Moangă - Pleşoianu, din staţiunea Săcelu. Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre romane şi aşezări vechi mai deosebite, aflate în diverse localităţi. Cel mai important obiectiv de cultură şi în acelaşi timp turistic al judeţului este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brâncuşi. Creatorul şcolii moderne de sculptură, genialul Constantin Brâncuşi, a oferit în dar oraşului Târgu Jiu câteva opere de o inestimabilă valoare. În arhitectura religioasă din Gorj, bisericile din lemn mărturisesc despre o civilizaţie a lemnului cu rădăcini adânci în timp. Făurite dintr-un material perisabil, prin grija micilor comunităţi locale, ele au dăinuit peste veacuri şi întâlnim astăzi construcţii de acest tip vechi de peste 300 de ani –Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli”, Ceauru, comuna Băleşti, realizată în 1672, Biserica de lemn „Intrarea în Biserică” de la Slăvuţa, comuna Cruşeţ construită în 1684, la care se adaugă un număr însemnat de obiective de secol XVIII. Personalităţi gorjene ✓Constantin Brâncuşi(1876 - 1957), sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. ✓Vasile Lascăr (1853-1907), primar al oraşului Târgu Jiu, ministru de interne în două rânduri şi de finanţe al României. Sohodolului – Runcu, Cheile Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro ✓Maria Lătăreţu(1911-1972), una dintre cele mai îndrăgite interprete de folclor muzical românesc şimuzică populară. ✓Gheorghe Magheru (1802-1880), comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), ministru de finanţe în cabinetul revoluţionar dinŢara Românească. ✓Alexandru Ştefulescu (1856 - 1910), istoric al judeţului Gorjşi al oraşului Târgu Jiu. ✓Ecaterina Teodoroiu (1894-1917), sublocotenent român care a căzut înBătălia de la Mărăşeşti din timpul Primului Război Mondial. ✓Gheorghe Tătărăscu (1886-1957), prim-ministru al României în perioada 1934-1937 şi în perioada 1939-1940. ✓George Uscătescu (1919-1995), filosof, estetician, eseist, poet şi sociolog român, membru de onoare din străinătate al Academiei Române. ✓Tudor Vladimirescu (1780-1821), conducătorulRevoluţiei de la 1821şi al pandurilor, mare figură eroică, un mare oştean, simbol al sacrificiului. II . Scurtă prezentare a Turismului cultural din judeţul Gorj Promovarea turismul cultural din judeţul Gorj: ➢Calea Eroilor şi Brâncuşi; ➢Biserica Sf. Apostoli; ➢Biserica Sf. Voievozi; ➢Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu"; ➢Muzeul de Artă; ➢Teatrul "Elvira Godeanu"; ➢Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu; Principalele locaţii cu potenţial turistic Gorj Zona Văii Motrului şi Motrului Sec - Manifestarea culturală de la începutul lunii iunie, muzeul de artă tradiţională din satul Călugăreni şi biserica din Padeş pot completa resursele pentru turismul cultural, însă nu ca resurse principale. Zona Crasna - Turismul cultural poate fi dezvoltat pe baza prezenţei mănăstirii Crasna, situată într- o zonă deosebit de pitorească, dar şi a schitului vechi, ctitorie din 1636. De interes în regiune sunt şi bisericile de lemn din localităţile Cărpiniş şi Stănceşti-Larga. Zona sudică a Munţilor Parâng - Turismul cultural este susţinut în zonă de tradiţiile legate de viaţa ciobanilor, de târgurile tradiţionale de la Novaci-Hirişeşti şi Baia de Fier, case şi gospodării vechi, precum şi de biserici tradiţionale. De menţionat că la Biserica "Toţi Sfinţii" din Baia de Fier se conservă excelent picturi de frescă în stil bizantin, din 1753, însă este puţin popularizată în zonă. Zona dealurilor vestice subcarpatice- Extinderea exploatărilor carbonifere din bazinele Rovinari, Jilţ şi Motru restrâng posibilitatea dezvoltării unui turism ecologic, singura perspectivă a acestei zone fiind turismul cultural bazat pe obiceiuri, tradiţii, meşteşuguri şi arhitectură populară. Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro III. Scurtă prezentare a Turismului cultural in oraşul Tismana A.I. Scurtă prezentare a zonei turistice Tismana Turismul Cultural local si zonal Importanţa monumentelor istorice arhitectură, atât pentru valorificarea lor în programe de dezvoltare a turismului în oraş sau zonă, dar mai ales pentru conservarea unor mărturii ale istoriei, tradiţiilor şi valorilor poporului român în anumite perioade de timp, Tismana, binecunoscută pentru mănăstirea de aici şi zestrea sa etnoculturală cu elemente de interes turistic: cultural, religios, istoric, natural, sportiv, montan, speologie, vânătoare, pescuit , areale naturale protejate, si multe altele. Tradiţiile locale si zonale Zona în care se află teritoriul administrativ al oraşului Tismana este caracterizat printr-un cadru natural generos prin toate componentele sale dar şi prin importante şi variate atracţii turistice antropice, la care se adaugă păstrarea unor vechi ocupaţii şi meşteşuguri precum si a unor frumoase datini şi obiceiuri populare. Cultura si patrimoniul cultural Zona în care se află oraşul Tismana este foarte importanta datorita Monumentelor de valoare ale patrimoniului aflate In anexa I la Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - secţia III - zone protejate pentru teritoriul oraşului Tismana, se înregistrează rezervaţii şi monumente ale naturii (8 monumente), biserici şi ansambluri mănăstireşti , precum şi localitatea Tismana inclusă în categoria unităţilor administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului constituit cu valoare culturală de interes naţional. în lista oficială a Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (nr. 6691/1991) se înregistrează o aşezare din epoca bronzului, 4 biserici de lemn, dar mai ales ansamblu Mănăstirii Tismana şi cele două schituri de la Cioclovina. Etnografie şi folclor; aşa cum menţiona marele istoric Nicolae Iorga în urma vizitării judeţului (menţiune prezentată ca citat în material), Tismana reprezintă pentru Oltenia ceea ce reprezintă Muscelul pentru Muntenia; două argumente sunt: · Producţia de covoare ţărăneşti olteneștişi costume populare de la „Arta casnică Tismana”; · Festivalul „Cântecului, jocului şi portului popular gorjenesc”, derulat in data de 15 august; şi de Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Centrul de atracţie turistică al zonei, îl reprezintă Mănăstirea Tismana şi în acest sens menţionăm consemnările oaspeţilor de seamă care au vizitat zona. ✓Paul de Alep care a poposit la Tismana în perioada 10 - 15 iulie 1675 a scris că „Tismana nu are asemănare nici în această ţară, nici în alta prin frumuseţea locului şi a aşezării, prin mulţimea apelor sale şi întărirea naturală pe care o are”. ✓Anton Panna fost la Tismana în perioada anilor 1840, când se străduia să românizeze cântările bisericeşti. În biblioteca mănăstirii au fost găsite trei manuscrise psaltice ale lui Anton Pann. Ele au fost legate într-un volum şi sunt păstrate ca un monument de veşnică amintire a celui ce le-a creat. La fila 316 a Tetraevanghelului lui Nicodim se poate citi menţiunea "S-au tălmăcit de mine Anton Pann, profesor de muzică, seminarul Sfintei Mitropolii, 1844, august 9". ✓Grigore Alexandrescu a consemnat vizita la Tismana în Memorial de călătorie, dar i-a inspirat şi poezia Răsăritul lunii la Tismana. Grigore Alexandrescu considera „Tismana cea mai veche şi mai măreaţă din toate mănăstirile de peste Olt! Pe o stâncă ea se vede ca o cetate fioroasă”. ✓Al. Pelimon,în lucrarea Impresii de călătorie în România face o descriere picturală a Tismanei „cea plină de poezie şi de rară frumuseţe cu biserica posedând ca o ereditare viaţa şi patronajul sfântului Nicodim”. ✓Al. Vlahuţă în „România pitorească” face descrieri ample cu privire la mănăstire, viaţa şi faptele lui Nicodim. ✓George Coşbuca petrecut multe veri la Tismana însoţit de apropiaţi ai săi. Poetul îşi găsise liniştea dorită într-un decor de basm nu departe de Tismana, pe valea mănăstirii. ✓Nicolae Iorga, s-a deplasat frecvent la Tismana în perioada 1902-1906 având cuvinte de preţuire pentru monahii mănăstirii care în opinia savantului „Tismana e însăşi mai înecată în păduri uriaşe decât orice altă mănăstire a noastră”. N. Iorga s-a arătat preocupat de frumuseţile Tismanei: arhitecturale, naturale, artistice şi morale. Zona turistică Tismana are atât de multe de oferit încât o vacanţă e prea puţin pentru a vedea totul şi a-i înţelege trecutul. A.II. Oferta servicii a zonei turistice Tismana Posibilităţile de agrement şi diversificare a programului constau în : - practicarea jocurilor sportive ca : tenis, volei, fotbal, şah, etc. - efectuarea de drumeţii pe trasee marcate, ce încântă privirea prin peisajele ce le oferă (Mănăstirea Tismana, schitul Cioclovina, Amenajările hidroenergetice Cerna – Motru – Tismana, rezervaţia de castani seculari, peşteri, stâne de oi, etc.). Excursii cu mijloace de transport auto proprii sau închiriate, la obiectivele turistice din împrejurimi: ✓Mănăstirile din nordul Olteniei (Polovragi, Crasna, Lainici); ✓Operele şi Casa memorială „Constantin Brâncuşi, ” ; ✓Cheile Sohodolului (areal natural spectaculos), Defileul Jiului; ✓Piatra lui Iorgovan cu legenda acestuia; ✓Monumentul Proclamației din Câmpia soarelui de la Padeș; Detalii despre câteva din aceste obiective turistice sunt prezentate in următoarele pagini. Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Operele şi Casa memorială Constantin Brâncuşi Casa memoriala "Constantin Brâncuși" Hobița, comuna Pestișani, județul Gorj. Casa în care s-a născut Constantin Brâncuși (1876-1957) se afla în satul Hobița, nu departe de orașul Târgu Jiu. Construita pe la 1870 de către tatăl sculptorului, casa avea trei încăperi, nu foarte mari; la mijloc se afla o camera ce avea în spate o vatra micuța cu corlata. În fata casei se întindea o prispa cu stâlpi din lemn, puțin sculptați la capete, intrarea prispei fiind si ea străjuita de stâlpi. Din transformata memoriala care adăpostește astăzi o colecție de albume, scrisori, fotografii documente referitoare la viața si opera celui care a fost părintele moderne. Operele aflate in municipiul Târgu Jiu: ✓ Coloana (imagine sus); ✓ Poarta sărutului; ✓ Masa tăcerii foto). 1970 ea a fost casa în si sculpturii infinitului (stânga Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro REPERE PELASGE ŞI GETO-DACICE PE PLAIURLE TISMANEI Secvenţă din legenda lui Iovan Iorgovan, sculptată de geto-daci, la intrarea într-o peşteră din zonă. La mijloc imaginea originală ! Priviţi deasupra peşterii! Pentru a remarca figurile cioplite arhaic în piatră, s-a făcut un marcaj în jurul lor, foarte fin cu negru. In imaginea din stânga este marcat balaurul iar în dreapta bustul lui Iovan. Urme ale civilizaţiei pelasge şi ale geto-dacilor, sunt destule pe meleagurile din jurul zonei Tismana pentru a trezi interesul cercetătorilor! Una din ele o puteţi vedea, în premieră absolută, în imaginile de sus. În timpurile întemeierii Ţării Româneşti, voievozii Basarabi au acordat un statut aparte acestei zone. Pentru că erau legaţi, prin strămoşi, de acest ţinut şi pentru a lăsa rudei lor Nicodim, mână liberă în refacerea centrului de spiritualitate care dăinuia aici de milenii. Steiul Coziei din satul Sohodol Aici s-au găsit unelte din piatră lucrate într-un mod brut şi alte forme primitive de civilizaţie, corespunzând perioadei pietrei noi (neolitic) Amenajările din vârful drept şi larg, cât un teren de fotbal şi columnele gigant de pe versantul sudic, ne deschid o perspectivă asupra vieţii preistorice, morale şi spirituale de aici, acum câteva zeci de milenii. Columnele, simulacre arhaice ale divinităţilor primitive pelasge, găzduiesc şi astăzi cuiburi de şoimi, şoimii de aici fiind folosiţi în vechime ca şoimi de vânătoare. Ei au, o istorie foarte interesantă. Columnele şi peşterile de aici, incluzând şi pe cele de la Piatra Pocruii aflate în apropiere, au fost sursa a nenumărate legende şi ţinta predilectă a căutătorilor de comori de la omul de rând, la înalţi demnitari ai ţării. Vârful Tihomirului din satul Sohodol Acelaşi tip de vârf (artificial?) ca în cazulCoziei, cu deosebirea că platoul găzduieşte o peşteră veche,un antic horn al unei topitorii de aramă ascunse în munte şi înfundat în decursul timpului. Se presupune că ea comunică cu altă peşteră de pe un versant unde ar fi ascunse comori ale dacilor. Dată fiind apropierea dintre Tihomirşi Cozia, sistemului similar de amenajare, se presupune că şi muntele Tihomir a fost populat în neolitic. Imagine dintr-o peşteră de pe partea spreCloşani a Tihomirului. Piatra tăiată sau piatra lui Iorgovan Este un străvechi megalit „clasic”, cu trei funcţii practice: indică pasul Cerna – Jiu, deci trecerea spre Retezat, direcţia nord şi delimitarea a două zone de relief distincte: zona montană şi dealurile Podişului Getic. Megalitul este legat şi de legenda lui Iovan Iorgovan. El ar fi fost tăiat în două de paloşul acestuia, ca probă de încercare a tăriei metalului, înainte de a tăia capetele balaurului. Columna Furniei (Mama) Cel mai valoros simulacru megalitic, remarcat de cercetători printre care şi NicolaeDensuşianu. Interesanta figură arhaică prelucrată primitiv în stâncă, oreprezintă pe zeiţa mamă Bendis, a geto- dacilor. Similară zeiţei Arthemis a grecilor, cultul ei există şi astăzi prin adorarea Fecioarei Maria. Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Platoul din faţă era destinat pentru ritualuri religioase dacice cu mult înainte de perioada creştină. La gura peşterii de aici, era amenajat şi imensul cuptor pentru pregătirea bucatelor marii sărbători a invocării zeiţei mamă Bendis. Pârâul Furniei –pârâul cuptorului –ce îşi avea bazinul principal in peşteră, era artificial dirijat, prin subteran, pentru a nu stânjeni. Șarpele împietrit al lui Nicodim Cea mai populară pictură arhaică din zonă, executată cu o tehnică necunoscută pe stânca mănăstirii Tismana. Ea este legată tot de legenda balaurului lui Iorgovan şi are aceeaşi valoare arheologică ca şi imaginile de sus sau Piatra Tăiată. Vechimea ei a fost însă pierdută prin asociere cu o minune a Sfântului Nicodim prin care, acesta a „împietrit” printr-o rugăciune un şarpe, care venea spre chilia lui, aflată la câţiva metri. Peştera (chilia) lui Nicodim. Poziţia ei în stâncă, la zeci de metri înălţime faţă de planul mănăstirii, o face astăzi inaccesibilă. Pentru cine nu a văzut pictura în realitate, e greu să o distingă pe fotografii luate de la distanţă. Am marcat locul cu o săgeată. Vârful Drimoxa (Dârmoxa) Veche aşezare din epoca bronzului. Uneltele găsite aici, meşteşugul prelucrării lemnului păstrat tradiţional în sat şi în satele vecine dealului, denotă o continuitate remarcabilă a unor practici străvechi. Meşteşug, încununat în marea operă a lui Constantin Brâncuşi. Tot de aicivine şi tehnica pregătirii prin tape a unei păduri, de manieră să se doboare singură iniţiind doar câţiva copaci, folosită de daci în războaiele cu romanii. Cetăţuile de la Topeşti Se pare că dintre toate monumentele preistorice ale Tismanei, „cetăţuile” de la Topeşti reprezintă genul cel mai antic, deoarece ele ar putea fi tumule funerare. Ele ar fi atunci, memoriale ale unor şefi de trib apropiaţi genetic de triburile care au implantat megaliţii, au modelat columnele şi sfincşii din zonă. Faptul că cea mai mare a fost amenajată pe vremea romanilor, a făcut ca ea să- şi piardă funcţia care a avut-o iniţial. Distragerea atenţiei fost posibilă datorită unui vechi izvor captat în antichitate printr-un apeduct roman care ducea la cea mai mare tumulă de aici. O altătumulăeroică pelasgă, folosită probabil mai târziu şi ca punct de observaţie, a doua ca mărime, este vizibilă din depărtare în dreapta intrării pe ValeaTismanei, lângă biserica Buna Vestire. (coincidenţă numele?) Menhirele din Gorgan Monolitele brute din Dealul Gorgan (51 ha) şi Cornetul Pocruii (70 ha), aşezate de mâna omului preistoric, uimesc prin perfecta lor aliniere. S-ar putea să marchezemorminte şi posibil, drumul dintre locurile sacre de pe Valea Tismanei şi cele din Sohodol. Îngroparea în aceste locuri, probabil a şefilor de trib, în timpuri preistorice, a fost abandonată mai târziu, pentru un nou cimitir. Urmele lui se văd vag şi astăzi pe Valea Pocruii unde îşi aduceau morţii Pocruienii dar şi Sohodolenii pe un fel de dric primitiv, improvizat din doi pari traşi de un cal. Apariţia aşezărilor bine organizate, a satelor, a dus mereu la abandonarea cimitirelor vechi şi la amenajarea altora noi. Găvanele din Eroni Aceste forme carstice naturale nu sunt suficient de bine studiate din punct de vedere al utilizării lor în vechime. Nu se ştie de când aici se plantează castani, se presupune că Nicodim i-a adus acum 700 ani de la Athos. Ei s-au plantat mai mult pe marginile găvanelor. Fructe cad şi se rostogolesc pe fundul lor în mod natural, datorită gravitaţiei.Pădurile Cornet, Gorgan şi Eroni fac parte din zonele naturale protejate de interes naţional. Altarul din PeşteraFuşteica Peştera se află chiar în centrul satului lângă magazinul sătesc. La gura ei izbucneşte un izvor puternic de sub dealul care ascunde peştera. Dealul este ornat cu forme carstice naturale iar pârâul străbate centrul şi trece pe lângă fostul cămin cultural. Altarul este evident cioplit artificial. Nimeni nu-şi aduce aminte să fi fost folosit vreodată, poate în timpuri preistorice. Zona are şi alte izvoare puternice care au fost captate pentru a alimenta oraşul Craiova, aflat la peste 100 km depărtare. Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro LEGENDELE LUI IOVAN IORGOVAN Sculptura milenară cu legenda lui Ivan Iorgovan descoperită în anul 2002. Legendele lui Iovan Iorgovan sunt povestite în diverse variante de la Dunăre până în Transilvania. Am ales pentru acest articol una din ele, care se pare că se referă la războaiele dacilor cu romanii. Localizarea împăratului este în Ţara Haţegului. Voinicul vine dinspre munţii dintre Novaci şi Orăştie. Legenda poartă două elemente importante din una anterioară ei: - voinicul, deşi novăcean, porneşte în munte „mai sus de Tismana”; - evenimentele nu se petrec în Ţara Haţegului în jurul Cetăţilor, ci pe munţii Soarbele, Oslea şi Osliţa munţi folosiţi tradiţional de ciobanii din Tismana. Celelalte elemente din legenda veche, le găsim în povestirile venite din satele Izverna, Buseşti, Hirişeşti şi din toate satele Tismanei: - balaurul înconjurase cu lungimea corpului său muntele Oslea şi alte cinci vârfuri: Peştişanul, Stâna Ştirbului, Stâna Ursului, Osliţa şi Groapele; - urma şarpelui se cunoaşteprin pământ(peşterile?) şiprin piatră (plaiurile amenajate printre calcare?) pe coama munţilor; - Iorgovan şi-a încercat paloşul la Piatra Tăiată (megalit declarat monument al naturii, aflat pe teritoriul orașului Tismana). LEGENDA LUI IOVAN IORGOVAN Împărățea pe atunci, prin Tara Hațegului, Alb-Împarat, care își avea scaunul domniei nu mult departe de Salas; ai văzut cetatea de la Malaesti; buna-mea spunea ca acolo ar fi fost tronul împaratiei. Si avea Alb-Împarat o mândrețe de fata, frumoasa ca o cadra. Era așa de frumoasa domnita, ca i se dusese vestea peste noua mari si noua tari... Bune ar fi fost toate la curte daca, prin ținuturile împaratiei, n- ar fi viețuit o dihanie cum n-o mai văzut până atunci nici un pământean. Era dihania asta un zmeu năprasnic care numai de blestemațiise ținea câtu-i ziulica de mare. Ba si noaptea n-avea hodina, ca așa sunt zmeii, mai mult în negura isi fac de cap. La fiecare conac al zilei si la miez de noapte, înghițea, bala - către sfârșitul prânzului si apoi la terminarea cinei - si câte o codana de fata... O pus atuncea împăratul straja împătrita pe lângă domnita, ca înfricoșata teama i se mai făcuse ca sa nu-i piardă si lui, balaurul, fata... Si pentru ca străjile sa vadă bine, iar muntele sa nu le mai steie pavăza în fata ochilor atunci când jivina ar fi chitit sa mai pornească de dincolo de creste - o luat împăratul paloșul, scula cea năzdravana moștenita de la tatâne-su, Ros-Împarat. O prins el pala cu amândouă mâinile, o învârtit-o aprig pe mai sus de cap si, izbind năprasnic, o retezat împăratul momâia vârfului. De-atunce îi zice muntelui Retezatu, de când l-o scurtat cu sabia Alb-Împarat. Văzând procletul de zmeu ca nu mai este de trăit prin partea aceea de moșie, o fugit în Tara... În calea lui spre Tara, si-o făcut bidigania culcuș pe Peleaga, unde o înghițit hulpav turma saracuta de capre a unui nevoiaș de român. Proptit apoi avan în coada, si-o făcut balaurul vânt până în Soarbele, bântuind totul în calea lui. Acolo, pe Soarbele, a sorbit șarpele o cireada de vite, cu bouarii ei cu tot... Aflând voinicul de Iovan al Iorgovanului din Novaci de scârba oamenilor, o purces de istov ca sa răpună nagoda de hiara. Si-o tocmit bine arcul si sulița, si-o potcovit bidiviul cu potcoave de argint bătute în caiele de aur, i-o dat o banița cu jeratic si-o pornit apoi în munte, mai sus de Tismana, ca sa dea ochi cu balaurul... Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Cheile Sohodolului ”spectacolul naturii carstice” Cheile Sohodolului reprezintă unul dintre cele mai impresionante peisaje carstice din Romania, peisaj întins pe aproximativ 10 kilometri in interiorul Munților Vâlcan, intre localitatea Runcu si Poiana Contului. Peisajul impresionant este dublat de statutul de rezervație naturala protejata, cu peste 300 de specii de plante, printre care unele dintre ele foarte rare, așa cum este garofița de stanca. Totodată, despre castanii care populează zona se spune ca ar fi seculari, fiind plantați înainte de anul 1859. Tot acest peisaj impresionant a fost realizat cu ajutorul apei si al vântului. Raul Sohodol, care izvorăște de sub vârful Siglaul Mare, a avut rolul de a sapa cheile in calcarele cretacice, ducând la apariția unor forme de relief specifice carstului: doline, avene, lapiezuri, canioane si peșteri. Cea mai cunoscuta forma din Cheile Sohodolului este inelul, denumit așa datorita asemănării foarte mari cu o verigheta, aflat la o altitudine de 700 metri, care a dus la apariția a nenumărate povesti si legende si care este un loc inedit pentru tinerii care vor sa se căsătoreasca. Alte obiective care nu trebuie ratate in Cheile Sohodolului sunt Peștera Popii, unde au fost descoperite picturi rupestre cu forme antropomorfe de culoare neagra, aflata la intrarea in chei; Peștera Nariireprezintă un fenomen natural destul de rar, fiind formata din doua galerii cu o lungime de aproximativ 70 de metri fiecare sau Lunca cu pruni unde exista un perete de stanca pictat cu desene rupestre. Din păcate toate aceste obiective nu sunt marcate de indicatoare turistice, iar singura soluție rămâne sa-i întrebați pe localnici de acestea sau pe cei care au mai fost. Din punct de vedere geologic peisajul carstic al cheilor este dominat de platforma de eroziune Gornovița , cu cele trei nivele; primul nivel cuprins intre 400 si 750 metri altitudine este dominat de un număr mare de doline formate in urma proceselor de prăbușire; cel de al doilea nivel este reprezentat de forme de relief cu altitudini mai mari, cu aspect de deal, iar cel de al treilea nivel, cel mai înalt face legătura cu zona de munte. Pentru cei care vor sa practice alpinismul, Cheile Sohodolului sunt locul ideal datorita existentei a numeroase trasee speciale pentru aceștia. Astfel in perioada 21-23 septembrie se desfășoară Festivalul de Escalada „Sohodol Climb” in care Vertical Spirit si Alpin Club Carpatic vor deschide noi trasee de escalada cu scopul de a valorifica potențialul de escalada sportiva al Cheilor Sohodolului. In prezent exista nu mai puțin de 120 de trasee de escalada sportiva, având grade de dificultate diferite, intre 5b si 8a+. Locul pescari, amatori repetate cu păstrăv ala cu autorizație obținuta de Cheile Sohodolului filmat numeroase scene centrul acțiunii Pentru cei care ieșirea din chei, unde cortul, fie la una din trebuie știut necesita proprie, aceasta înaintarea Ca si localizare, comunei Runcu, la o Tismana, pe o ramificație ajunge pe tronsonul de cale ferata ce leagăOltenia de Ardeal prin defileul Văii Jiului. este sau frecventat si de un număr foarte mare de profesioniști, care vin aici datorita popularilor apelor Sohodolului. Pescuitul se poate face doar la Ocol s. sunt cunoscute si pentru faptul ca aici s-au din filmul Trandafirul Galben, avându-l in îndrăgitul personaj Mărgelatu. doresc sa se cazeze aici, aceștia o pot face fie la exista o poienița in care se poate amplasa pensiunile din localitatea Runcu. Ceea ce mai noapte temperaturile scad foarte mult, ceea ce special, iar pentru cei care vin cu mașina rămâne la intrarea arie protejate, fiind interzisa autovehicule in aria protejata. Cheile Sohodolului se afla in apropierea distanta de 15 kilometri de Târgu Jiu si a Drumului National 67, iar cu trenul se poate pe este ca echipament va cu Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Monumentul Proclamaţiei de la Padeş Monumentul Proclamației de la Padeș, județul Gorj este ridicat pe câmpul unde s-a desfășurat evenimentul istoric ce a marcat începutul Revoluției de la 1821, Monumentul a fost ridicat la inițiativa locuitorilor comunei cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la evenimentul istoric. Arhitectul construcției a fost State Balosin iar sculptorii basoreliefurilor au fost Gheorghe Tudor si Emil Wilhelm Becker (sculptorul Casei Regale). Forma monumentului este de piramida Maiașă, având panta foarte abrupta, cu un altar cu troița. Altarul prezintă basoreliefuri cu Domnul Tudor flancat de stemele Valahiei si Olteniei, Adunarea de la Padeș, jurământul de supunere al boierilor si textul proclamației a cărui facsimil se găsește la Muzeul National de Istorie a României de la București. Proclamația de la Padeș cere guvernului asupritor, din acea vreme, libertate si dreptate. Proclamația este un apel la revolta împotriva asupririi, mesaj de o actualitate permanenta. Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821 urmarea obținerea independentei si răsturnarea ordinii sociale existente, îmbunătățirea situației economice pentru locuitorii de rând si eliberarea de sub dominație străina, reducerea fiscalității si corupției (încurajate de domniile fanariote) care reduceau o buna parte a populației la un trai mizer. Sursa: http://turistintaramea.blogspot.ro pe Câmpia Soarelui. Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Elemente de interes turistic: ➢religios:mănăstirea Tismana şi schiturile Cioclovina de Sus şi Cioclovina de Jos, bisericile de lemn Pocruia, Gornovița; ➢istoric: Muzeul costumului popular gorjenesc; ➢natural:zona alpină (muntele Oslea) şi subalpină a munţilor Vâlcan, cu zone de plai de o deosebită frumuseţe Plaiul Tismanei, Plaiul Pocruiei, Plaiul cel Mare (Sohodol); ➢sportiv/montan:trasee turistice montane, montanbike, cicloturism, speologie, vânătoare/pescuit etc.; ➢cultural:Sărbătoarea de SF. Maria 15 august; ➢areale naturale protejate. Aerul puternic ionizat împrejurimi, marcate şi cu locuri amenajate pentru popas, cu privelişti încântătoare şi muzica pădurii, sunt multiple argumente pentru a vizita si refacere după stresul acumulat în timpul anului. A.III.Drumeţii: a) Hotel Tismana --->Troiţă---> Punct traversare drum forestier ---> Popas I ---> Schit Cioclovina de jos ---> Vf. Cioclovina şi Schit Cioclovina de sus ---> retur Schit Cioclovina de jos ----> Castel de echilibru ---> Drum forestier ---> La triunghi---> Cascada ascunsă ---> Hotel Tismana. Durata 5h; b) Hotel Tismana ---> Biserica satului ---> Monumentul căp. Neferescu ---> Poiana cu castani comestibili ---> Hotel Tismana. Durata 3h; c) Hotel Tismana---> Poiana cu castani comestibili--->Steiul Daia-- ->Punct ”Dragostea-i universală” ---> Schit Mocirliţa ---> Drum forestier---> valea Tismăniţei---> Hotel Tismana. Durata 5 h; A.IV. Excursii combinate auto-drumeţie: a) Hotel Tismana--->Valea Pocruia--->Plaiurile cu conace ---> CHE Motru(lac, centrală, vile) ---> preluare cu auto spre Câmpia Soarelui(monumentul unde s-a citit de către Tudor Vladimirescu la 1821), ---> Podul lui Dumnezeu(la Ponoare lângă Baia de Aramă), - --> Hotel Tismana. •Drumeţie 6 – 8 h. •Auto – total 55 km. b) Hotel Tismana ---> Captarea Cioclovina---> urcare pe cursul apei Tismana---> Răchiţaua Sălbatică ---> coborâre pe cursul apei Bistriţa---> preluare auto de la CHE Clocotici. •Drumeţie 7 – 9 h. •Auto – total 25 km. şi traseele din Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Drumeţii de temerari; trebuie ştiut că de aici pornesc trei trasee spre golurile alpine:  un traseu ce traversează Munţii Vâlcan - Păltinei, Frumosu, Boul, stâna Groapele, muntele Oslea (cu cel mai înalt pisc Vârful Oslea, având 1.946 m), scocul Jiului de vest, Piatra lui Iorgovan (legendarul care a tăiat cele 7 capete ale balaurului) - spre Munţii Retezat; un traseu care coincide cu cel prezentat până la Oslea apoi, urmează creasta Vâlcanului spre est - stâna Cuiul, vârfurile Nedeia 1619,3 m,Nedeuţa, Arcanul, Straja (stațiune turistica); un traseu care porneşte chiar din curtea mănăstirii (300m de hotel), urcă abrupt circa 300m, continuă urcare lină, traversează Valea Pocruia, urcă pe la plaiurile cu conace, pe deasupra de Steiul Coziei spre Munţii Cernei; Drumeţii uşoare; zona este recomandată pentru acest tip de drumeţii şi menţionăm: toate cărările sunt umbrite de păduri de foioase şi conifere; nicăieri nu găsiţi o îmbinare mai armonioasă între farmecul formelor carstice generate de calcar şi frumuseţile vegetaţiei, ştiindu-se faptul că munţii cu calcar sunt săraci în vegetaţie; majoritatea traseelor sunt în circuit pentru a evita monotonia întoarcerii şi sunt încărcate atât de frumuseţi naturale, cât şi de istorie, având schituri sau foste schituri incluse în traseu; La finalul acestei publicații se regăsescinformaţii suplimentare vizavi de cele prezentate mai sus, acestea conțin: imagini din excursiile şi drumeţiile sugerate, cu hărţi ajutătoare pentru identificarea traseelor. V. Trasee turistice montane: Tismana - Schit Cioclovina de jos - Vf. Oslea, (triunghi roşu). Traseu atractiv pentru turismul pedestru, cu puncte de interes Piatra Tăiată (Legenda lui Iovan Iorgovan), Plaiul Tismanei cu conace tradiţionale;  Schitul Cioclovina de Jos - Schitul Cioclovina de Sus, (punct albastru); Mănăstirea Tismana - Pădurea de Castani - Valea Bistriţei - Creasta Vâlcan, traseu marcat cu (cruce roşie),atractiv pentru turişti (montanbike) datorită lungimii foarte mari, în oferta turistică. Mănăstirea Tismana - Valea Saşa - valea Pocruia - Plaiul Cel Mare (Plai Pocruia). Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro A.VI. Zona carstică Tismana - Pocruia. Locaţie principala cu potenţial turistic din judeţul Gorj Zona se constituie ca una turistică încă din anii 80 ai secolului trecut când localitatea Tismana a fost declarată localitate turistică rurală. Din punct de vedere al resurselor turistice naturale zona grupează în limitele turistice ale Munţilor Vâlcan, zona montană Oslea - Păltiniş şi platoul carstic din zona Tismana - Pocruia. În platoul Tismana-Pocruia întâlnim o succesiune de rezervaţii naturale şi ştiinţifice. Pe raza orașului, la altitudinea de 350 - 600 m, se află, pe o suprafaţă de circa 60 ha, o rezervaţie de castani comestibili ce reprezintă o insulă de vegetaţie submediteraneană. Fondul forestier şi peisagistic bogat este completat de Dumbrava Tismana, rezervaţia Cioclovina, Cotul cu aluni, Cornetu Pocruiei şi Izvoarele Izvarnei. În zona satelor Pocruia şi Tismana cresc iasomia, mojdreanul, liliacul sălbatic, toate de origine sudică, elemente floristice de interes pentru perioada de primăvară. În această zonă de platou poate fi extins turismul pentru drumeţie şi agrement. Astfel, ca perspective ar fi de dorit o dezvoltare a unui complex turistic, în afara vetrei satelor Tismana şi Pocruia, pe platoul dintre cele două localităţi. Zona montană Oslea - Păltinişul poate fi considerată o zonă ideală pentru drumeţie montană şi turism accesibilitate bună. sportiv, având Tismana este de asemenea locul unde apar mai multe peşteri, urmare a petrografiei regiunii şi a liniilor de abrupturi spre care se pot realiza deschideri laterale. Interesantă este Peştera Tismana, cunoscută sub denumirea de "Peştera Tezaurului", din apropierea mănăstirii Tismana, peşteră din care ţâşneşte un şuvoi de apă ce formează o cădere de 50 m. înălţime. In acest moment peştera este importantă din punct de vedere hidrologic şi biospeologic. Popularizarea legendelor legate de tezaurul adăpostit în această peşteră şi deschiderea ei spre vizitare pot duce la obţinerea de venituri de la acest obiectiv turistic. De asemenea, mai există, pe valea Tismana, încă două peşteri în Piatra Pocruia care nu sunt intrate în circuitul turistic, fiind amplasate în zona înaltă. Spre est platoul Topeşti - Vâlcele ascunde mai multe peşteri între care cea de la Gura Plaiului este cea mai importantă. Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Întreg bazinul hidrografic al râului Tismana însumează 20 de peşteri de diverse forme şi aspecte. Pentru dezvoltarea unui turism speologic investiţiile ar trebui orientate spre punerea în valoare a peşterilor Tismana şi Gura Plaiului. Cu toate acestea vizitarea peşterilor din zonă poate fi cel mult o atracţie suplimentară, specificul zonei fiind cel de turism de relaxare şi agrement într-un mediu natural cu peisaje deosebite împreună cu turismul cultural religios. Turismul religios se bazează pe prezenţa, în zona montană, a Mănăstirii Tismana, monument de arhitectură religioasă feudală, ridicată pe la sfârşitul sec. al XIV-lea (1377-1378). Mănăstirea se constituie şi într-un punct de plecare spre Vârful Cioclovina şi Schiturile Mănăstirii Tismana (Adormirea Maicii Domnului - Cioclovina I şi Schimbarea la Faţă - Cioclovina II. Turismul pentru pelerinaje are o slabă susţinere în zonă motiv pentru care se practică mai mult un turism de tip cultural-laic. În acelaşi timp, localitatea Tismana este şi un renumit centru al artei populare, în special al ţesăturilor şi al portului popular, foarte cunoscute fiind, până de curând, covoarele Gorjeneşti ţesute aici. În Tismana pot fi revitalizate vechile obiceiuri meşteşugăreşti pentru a fi produse din nou celebrele scoarţe olteneşti, cusături şi costume populare cu podoabe specific Gorjeneşti sau broderii lucrate de mână ce pot fi vândute în cadrul unei expoziţii cu vânzare sau exportate în străinătate. La 15 august, de sărbătoarea "Adormirea Maicii Domnului", în fiecare an, se ţine aici un mare târg (nedeie), ce reuneşte populaţia din aşezările învecinate şi chiar de peste munţi. În localitatea Tismana şi Pocruia au fost construite pensiuni turistice cu o capacitate de cazare mică dar care, datorită amplasării, nu au o cerere constantă. Muntele Oslea Tismana şi Padeş - Este cel mai înalt vârf din Munţii Vâlcan, 1946 m. Vecinătăţile Masivului Oslea:la N se află Parcul naţional Retezat, la E - Valea Jiului de vest, la V - Valea Cernei, la S- Muntele Bou. Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL ŞI MONUMENTE ALE NATURII Rezervaţii şi monumente ale naturii. Monumente de valoare Naţionalasi locala ale patrimoniului cultural al oraşului Tismana In anexa I la Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - secţia III - zone protejate pentru teritoriul oraşului Tismana, se înregistrează rezervaţii şi monumente ale naturii (8 monumente), biserici şi ansambluri mănăstireşti , precum şi localitatea Tismana inclusă în categoria unităţilor administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului constituit cu valoare culturală de interes naţional în lista oficială a Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (nr. 6691/1991) se înregistrează o aşezare din epoca bronzului, 4 biserici de lemn, dar mai ales ansamblu Mănăstirii Tismana şi cele două schituri de la Cioclovina. B. ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL ŞI MONUMENTE ALE NATURII Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale. Poziţia Denumirea SuprafaţaJudeţul . B Domogled-Valea Cernei 60.100,00 ha CS, MH, Gorj Rezervaţii şi monumente ale naturii. Poziţia Denumirea Localitatea Suprafaţa(ha) . 2.429 Piatra Andreaua Sohodol 1,00 Zonă în studiu, în vederea înaintării procedurii de custodie între Primăria Tismana şi Autoritatea teritorială pentru protecţia mediului (APM) 2.431 Izvoarele Izvarnei Izvarna 500,00 Zonă aflată în procedură de custodie între Primăria Tismana şi Autoritatea teritorială pentru protecţia mediului (APM) 2.433 Peştera Gura PlaiuluiTopeşti 10,00 Amplasare: La nord de satul Topeşti pe dealul Gura Plaiului. La vest dealul este delimitat de drumul care duce la Piscuri, la est Valea Pârgavului, la nord poteca spre Ponor, la sud terenuri particulare pentru păşunat. 2.436 Cotul cu Aluni Tismana 25,00 Amplasată în raza Ocolului Silvic Tismana, UP V, ua: 10AB. Suprafaţă conform amenajament 26,5 ha. Vecinătăţi: NV – Cracul Cotul cu Aluni, S-SE - Faţa Culmii, păşunea satului Topeşti, N – arboret de fag în amestec cu tei. Elemente caracteristice, arboret de amestec, ua 10A = 4TE, 1GO, 3CA, 2AL T (tei, gorun, castan, alun) şi ua 10B = 3TE, 3CA, 3DT, 1AL T, vârsta 110 ani, lucrări executate –tăieri de igienă. 2.437 Rezervaţia botanică Cioclovina Tismana 12,00 Amplasată în raza Ocolului Silvic Tismana, UP IV, ua: 34D, 37C, 38B, 40B, 41B, 23D, 23B. Vecinătăţi: N – arboret de fag în amestec cu brad, vârsta 60-70 ani, proprietatea OS Tismana, S –Pădurea Pocruia, rezervaţie naturală, E - arboret de fag în amestec cu tei, 50-60 ani, proprietatea O.S. Tismana, V – arborete de amestec de fag cu diverse şi brad, 70-150 ani, proprietatea O.S. Tismana. Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro 2.438 Pădurea Tismana-Pocruia Tismana 51,60 Amplasată în raza Ocolului Silvic Tismana, UP V, ua: 14F, 17, 23C, 23B, 25C, 34B, 34C. Suprafaţa conform amenajament 49,9 ha. Vecinătăţi: N – arboret de fag în amestec cu castan, vârsta 130 ani, proprietatea OS Tismana, S-E Dealul Pocruii, V- Culmea Pocruii 2.443 Muntele Oslea Tismana şi Padeş 280,00 Nu avem date cui îi este dat în custodie de către Autoritatea teritorială pentru protecţia mediului (APM). Este cel mai înalt vârf din Munţii Vâlcan, 1946 m. Vecinătăţile Masivului Oslea:la N se află Parcul naţional Retezat, la E - Valea Jiului de vest, la V - Valea Cernei, la S- Muntele Bou 2.445 Cornetul Pocruii Pocruia şi Tismana 70,00 Amplasat în raza Ocolului Silvic Tismana, UP V, ua: 6D, N, C, E21BC. Vecinătăţi: N – arboret de fag vârsta 120 ani, proprietatea OS Tismana, V- Dealul Pocruii, S –pădure de amestec fag, proprietatea OS Tismana (Numerele zonelor protejate corespund Anexei Nr. 2 la legea 5/2000) Rezervaţii Naturale - detalii flora - Muntele Oslea - Comuna Padeş şi orașul Tismana (280 ha); Creasta calcaroasă, versant sudic abrupt, pajişte cu diversitate floristică deosebită, cu specii de Nigritella Nigra şi Daphne Cnemorum; - Izvoarele Izvarnei - Tismana (500 ha); Pentru izbucuri, relief carstic cu frumoasele peisaje (peştera Fuşteica şi cheile Izvarnei), floră şi faună cu elemente sudice; - Cornetul Pocruiei - Tismana (70 ha); Arboret de stejar pufos, scumpie şi flora însoţitoare; - Pădurea Tismana-Pocruia - Tismana (51,60 ha) forestieră, unde sunt prezente specii de castani comestibili (Castanea veșca, Castanea sativa) fiind şi rezervaţie ştiinţifică şi seminceră. Pe alocuri acestea sunt în amestec cu specii de stejar şi fag; - Dumbrava Tismanei - Tismana (363 ha); Specii de stejar şi aspect peisagistic deosebit; - Piatra Andreaua - Tismana, satul Sohodol (1ha); - Peştera Gura Plaiului - Tismana (10 ha); Speologică, cu o lungime de 150 km cu o intrare prin aven, monument al naturii, neamenajat turistic, în prezent nu se vizitează; - Cotul cu Aluni - Tismana (25 ha); Specii de alun turcesc, carpen , frasin, corn, scumpie, frăsiniţă şi flora însoţitoare de origine mediteraneană; - Rezervaţia botanică Cioclovina - Tismana (12 ha); Porţiunea dinspre vârf cu pajişte de stâncărie şi specii rare de sorb; Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Unităţi administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional - în judeţul Gorj sunt nominalizate un număr de 26 comune printre care şi oraşul Tismana. Pe teritoriul oraşului se regăsesc: Rezervaţii botanice; Rezervaţii forestiere;Rezervaţii mixte Rezervaţii speologice. De amintit aici „Parcul Naţional Retezat desemnat internaţional ca Rezervaţie a Biosferei de către Comitetul UNESCO „Omul si Biosfera" care deţine si pe teritoriul oraşului o mica parte a sa. De asemenea prin Decizia nr. 82/1994 a Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean Gorj sunt recunoscute şi protejate plante rare din zonă montană ca şi animalele rare ocrotite de lege şi care se regăseşte pe teritoriul oraşului. B.MONUMENTE SITURI , ANSAMBLURI ARHEOLOGICE SI DE ARHITECTURĂ Situată într-un asemenea cadru natural de excepţie, oraşul Tismana se află într-o zonă cu importante manifestări etno - folclorice dar şi cu un însemnat patrimoniu de monumente, situri, ansambluri arheologice şi ansambluri de arhitectură cuprinse în lista oficială a Comisiei Naţionale de Ansambluri, Situri şi Monumente Istorice, din care amintim: •MONUMENTE SITURI ŞI ANSAMBLURI ARHEOLOGICE •MONUMENTE ŞI ANSAMBLURI DE ARHITECTURĂ Pe raza Oraşului Tismana si satelor aparţinătoare oraşului exista următoarele monumente situri arheologice: MONUMENTE SITURI ŞI ANSAMBLURI ARHEOLOGICE AVIZATE DE CNMASI Comisia Naţionala a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice CLASIFICARE CNMASI MONUMENTE SITURI ŞI ANSAMBLURI ARHEOLOGICE ➢30 A038 sat Topeşti la 1,5 km, nord, la « Cetate ». Aşezare din epoca bronzului. MONUMENTE ŞI ANSAMBLURI DE ARHITECTURĂ ✓25 B 167 sat Gornovița - Biserica din lemn Naşterea Maicii Domnului, 1764, refăcută 1939- 1945. 25 B 243 sat Sohodol - Biserica din lemn, Sfinţii Arhangheli, 1809. Imagine cu biserica din zid construită în 1901. Biserica din lemn nu se mai păstrează la Sohodol. Se pare că a fost construită la fel ca cea din satul Vânăta. ✓25 B 261 oraşul Tismana - Biserica Buna Vestire, 1720 cu frescă originală. - 25 B 262 oraşul Tismana - Mănăstirea Tismana, sec. XIV-XVIII, Biserica Adormirea Maicii Domnului, 1364-1373, cu frescă din 1563 în pronaos şi 1732 în naos; Paraclisul Sf. Ilie, 1650 refăcut 1782; Chilii şi casa Stareţei, sec. XVII, refăcută sec. XIX; Turn clopotniţă; Incinta cu turnurile de colţ, 1646-1651. ✓25 B 263 oraşul Tismana - Schitul Cioclovina de Jos, Biserica Sfinţii Voievozi, 1715, cu pridvor din lemn 1849; Chiliile şi casele Stăreţiei, 1912 pe ruine din sec. XVIII. ✓25 B 264 oraşul Tismana - Schitul Cioclovina de Sus; Ruinele bisericeşti Sf. Ilie, 1714 ✓25 B 213 sat Pocruia - Biserica din lemn Sf. Andrei, sec. XVIII, cu adăugire 1807. si ansambluri Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro IV .1. Promovarea turismului cultural si a turismului rural / agroturismul Situri arheologice, vestigii antice, turism istoric judeţul Gorj Turiştii interesaţi de arheologie au posibilitatea sa afle date suplimentare vizitând castrele romane de la Cătunele, Pinoasa - Vârtop, precum si a aşezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Slobozia - Bârseşti sau fortificaţiile romane de la Bumbeşti Jiu (Pleşa - Porceni si Vârtop. Tot in aceasta gama intra siturile arheologice de la Alimpeşti, Teleşti - Drăgoieşti, Stoina, Polovragi, Căpreni si Ţicleni ce demonstrează vechimea si continuitatea vieţii pe meleagurile judeţului Gorj. Mănăstiri si biserici, turism religiosin judeţul Gorj Studiind vechi,observam ca Gorjul dispune de multe edificii de cult compuse din biserici si mănăstiri (Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Polovragi, Mănăstirea Lainici, Mănăstirea Crasna, MănăstireaVişina (ruinele), Catedrala Sf. Voievozi de la Tg. Jiu, Biserica fortificata( Vlădeni) si vestitele cule olteneşti de la Cornoiu-Curtişoara si Cocos- Aninoasa. - Turism cultural, monumente istoricein judeţul Gorj Si turismul dedicat culturii e bine reprezentat in aceasta zona a Olteniei. In primul rând lucrările marelui sculptor Constantin Brâncuşi, expuse la Tg. Jiu reprezentate de Coloana Infinitului, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, opere de arta ce aparţin patrimoniului UNESCO. La Hobiţa, locul de naştere al celebrului sculptor fiinţează o casa memoriala ca si la Vladimir in memoria lui Tudor Vladimirescu. Acesta are dedicat un monument la Padeş iar in capitala judeţului i-a fost ridicata o statuie ca de altfel si Ecaterinei Teodoroiu in cinstea căreia a fost construit si un mausoleu. - Etnografie si folclor, datini si obiceiuri Gorjenești, turism rural Gorj Nu putem închide descrierea noastră despre acest judeţ fără sa amintim de festivalurile de folclor ce se desfășoară in tot timpul anului in judeţul Gorj, dezvăluind turiştilor interesaţi, datini si obiceiuri ce arata dragostea pentru In anumite locaţii din Gorj, de sărbători oamenii continua sa se îmbrace in frumoasele costume populare olteneşti. La Curtişoara poate fi admirat un muzeu in aer liber al arhitecturii populare gorjene, existând areale ce continua tradiţia construirii caselor de lemn identice cu cele ridicate cu 3 secole in urma. dispunerea atracţiilor arhitectonice muzica si portul popular gorjenesc. Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro IV .2.Încurajarea iniţiativelor culturale locale si judeţene Sântămăria de la Tismana - de la hram religios la festival folcloric MOTO: Locul de pelerinaj, locul de cinstire, de reculegere, de rugăciune, de închinare dar şi de petrecere ca semn că vor fi vremuri mai bune era stabilit, aşa cum şi vechea denumire o spune, la “locul sfânt de la Tismana”, mai precis, pe “Valea Tismenii” CONTRACARAREA HRAMULUI MĂNĂSTIRII DE CĂTRE REGIMUL COMUNIST Pentru contracararea hramului mănăstirii regimul comunist decretează înfiinţarea „Festivalului Cântecului, Dansului şi Portului Popular” de la Tismana în anul 1966. Toate instituţiile statului de la nivel local şi judeţean, cu excepţia bisericii, erau obligate să participe cu „tineri talentaţi”. Răspundeau de obicei şcolile, mai organizate şi mai obediente. În sarcina şcolilor din Tismana cădea amenajarea scenei, participarea la parada portului, mobilizarea cetăţenilor pentru a participa la festival, curăţirea deşeurilor şi gunoaielor rămase de la festival. Magazinele săteşti erau obligate să deschidă standuri cu marfă „în bâlci” iar pădurarii să asigure „protecţia pădurii” din apropierea bâlciului. Cooperativa „Arta Casnică” Tismana era mobilizată cu întregul personal, toţi membrii cooperatori fiind obligaţi să participe la „paradă” iar funcţionarii să amenajeze în bâlci standul propriu cu produsele de artizanat ale cooperativei “Arta Casnică”. Renumita paradă a formaţiilor şi a creatorilor, a persoanelor îmbrăcate mai mult la comandă decât benevol, avea punctul de plecare în „Centrul Tismanei”. La ora 9, parada pornea spre „Tribuna oficială” amenajată în faţa Complexului „Arta Casnică” unde întreaga conducere judeţeană savura mândră defilarea. Parada se oprea la scena Festivalului unde se continua programul soliştilor, dansatorilor şi rapsozilor populari. Primele ediţii ale festivalului au fost bine organizate dar treptat „şefii” judeţeni au renunţat de a se mai etala public trimiţând la defilare „eşaloanele inferioare”. Cu toate acestea scopul propus a fost atins, ideea festivalului „a prins” şi multă lume renunţat de a mai merge la mănăstire, festivalul fiind „mai aproape” şi mai frumos „având şi tiribombe, mici şi bere”. Trebuie spus că la primele ediţii băuturile erau interzise în timpul festivalului dar s-a renunţat treptat când s-a văzut că „măsura nu dădea roade”. popular de la Tismana a intrat în normal după 1989 când a început să fie organizat de către instituţiile culturale şi artistice specializate. Respectiv : ✓Consiliul Local şi Primăria Tismana; ✓Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural; ✓Centrul Judeţean al Creaţiei Populare; ✓Consiliul Judeţean Gorj; ✓Ansamblul artistic "Doina Gorjului"; Ediţiile de după 1989 nu au mai fost organizate „la ordin” ci ele au preluat deja cutuma festivalului comunist care încet, încet, intrase spontan în obiceiurile zilei de 15 august. Tinerilor le plac concursurile iar festivalul este pentru ei un prilej de afirmare. Iată că nu mai este nevoie de constrângeri, festivalurile de după 1989 sunt la fel de atractive iar instituţiile locale sau judeţene sunt interesate de a participa pentru promovare şi palmares. Pe lângă toate aceste instituţii de cultură, multe licee şi şcoli generale au început să-şi înfiinţeze propriile formaţii artistice. La ultimele ediţii rolul lor a fost preponderent iar la ediţia 43/2011, Ansamblul Artistic “Doina Gorjului” fiind implicată într-un turneu, a fost foarte bine suplinită de Taraful Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu, această instituţie fiind cooptată la ultimele ediţii ca organizator, oferind concurenţilor propriile premii. Premiul II - 2005 –Valentina Macarie, Topeşti Festivalul Cântecului, Dansului şi Portului Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro EDIŢIILE Festivalului Cântecului, Dansului si Portului Popular Gorjenesc de la Tismana” ŢINUTE ÎNCEPÂND CU ANUL 1966 In anul 2011 oficialităţile nu mai ştiau câte ediţii "oficiale" ale Festivalului Cântecului, Dansului si Portului Popular Gorjenesc de la Tismana se ţinuseră deşi puteau afla aceasta de pe filmele postate de către Fundaţia Tismana pe YouTube: de la ediţia a 39-a (2007), până la ediţia 43-a (2011). Iată o dovadă concretă că mai degrabă societatea civilă este mai interesată de bâlciurile Tismanei decât autorităţile care se mulţumesc să se încaseze cât mai multe “taxe” la bâlci. Cercetând istoria, prima ediţie s-a ţinut în anul 1966, ceea ce înseamnă că trei ediţii nu s-au considerat oficiale, a avut loc doar bâlciul şi un spectacol la Căminul Cultural sau în curtea şcolii vechi din Tismana. Existând totuşi nişte manifestări cultural-artistice, ediţia 43 din anul 2011 este, de fapt, a 46-a. La ediţia a 42/(45)-a din anul 2010, Fundaţia Tismana prezintă doar spectacolul ansamblului profesionist "Doina Gorjului" care s-a prezentat în anul acela cu doar o parte din angajaţii permanenţi din cauza politizării festivalului. Seful statului, a defilat prin mulţime stricând organizarea iniţială şi amplificând astfel interesul scăzut al consilierilor locali care nu alocă fonduri suficiente pentru acest festival şi nici nu participa la organizarea lui. Festivalul se organizează de Consiliul Local si instituţiile gorjene de cultura, in fiecare an de Sfântamaria Mare, adică la 15 august. Se necesită însă, o reorganizare a lui, o implicare mai responsabilă a factorilor de decizie şi eliminarea prezentei oficiale ale politicienilor deoarece Bâlciul de Sfânta Maria (15 aug) de la Tismana este un act cultural si nu politic. Aşa cum reiese din acest articol, Bâlciul Sântămăriei de la Tismana, este bâlciul oamenilor simpli si are rădăcini adânci încă din preistorie când la Tismana se întâlneau vara păstorii geţi pentru sărbătoarea Mamei. In creştinism, Sărbătoarea Mamei a devenit Sărbătoarea Sfintei Marii. Apoi, odată cu construirea Sf. MănăstiriTismana se organiza de către aceasta, pe Valea Tismanei, un bâlci consemnat pe Paul de Alep în sec. XVII şi ca “târg al oraşului”. În ultima vreme însă, spaţiul devenind insuficient bâlciul a fost mutat in pădurea Şerşori, (Sârbşori în secolele trecute) între Tismana şi satul Gornovița. In paralel, Sf. MănăstireTismana organizează hramul ei, după programul obişnuit. Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro IV .3. Punerea în valoare a centrelor culturale Link-uri la pagini culturale Web judeţene si naţionale - Administraţia Fondului Cultural Naţional www.afcn.ro/afcn.html Link-uri la pagini culturale in reţeaua sociala Facebook: Centre culturale ale Consiliului Judeţean Gorj - www.facebook.com/pages/Centrul-Jud-pt-Conservarea- si-Promovarea-Culturii-Traditionale- Gorj/243952342308921 - www.facebook.com/CentrulBrancusi Centre culturale din Judeţul Gorj - www.facebook.com/pages/Biblioteca- Jude%C8%9Bean%C4%83-Christian-Tell- Gorj/224934197544852?ref=ts&fref=ts - www.facebook.com/groups/doinagorjului/?fref=ts - www.facebook.com/artacasnicatismana.gor Asociaţii Culturale judeţene - www.facebook.com/pages/Asociatia-Culturala-si- Educativ-Formativa-Libris/128965827176064 - www.facebook.com/acsemn - www.facebook.com/pages/Asocia%C5%A3ia- Sem%C4%83n%C4%83torul- Centre si instituţii culturale din Judeţul Gorj Centre culturale ale Consiliului Judeţean Gorj: - Centrul judeţean Promovarea Culturii www.traditiigorj.ro/ - Centrul Municipal de Cultură „CONSTANTIN BRÂNCUŞI”, http://centrulbrancusi.ro/ - SCOALA POPULARA DE ARTA TG- JIU www.artegorj.ro/ - Ansamblului Artistic Profesionist "Doina Gorjului" www.doinagorjului.ro/ Instituţiile culturale din judeţul Gorj: - Direcţia judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj www.gorj.djc.ro - Biblioteca Judeţeană "Christian Tell" Gorj www.bibliotell.ro/ pentru Conservarea Tradiţionale si Gorj, Tismana/129515513837701 Asociaţii Culturale judeţene -Asociațiaculturală Semn www.acsemn.ro/contact/ -Asociaţia Semănătorul Tismana www.samanatorul.ro/ Instituţii culturale Naţionale - Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional www.cultura.ro/ - INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN www.icr.ro/bucuresti/ Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Teme si valori cultuale:Ne interesează tot ce e valoros şi autentic românesc, tot ce a rămas intact sub vremuri, tot ce poartă pecetea de calitate a tradiţiei. OBICEIURI STRĂVECHI Lumea satului în Sohodolul Tismanei Nu am vorbe potrivite pentru un sat atât de frumos şi pentru oameni atât de fericiţi că s-au născut acolo, la poala muntelui, în SOHODOLUL TISMANEI. Când te apropii de sat, priveliştea pare un tablou, numai că aici totul e real. Păsările cântă multe cântece, agitându-se între cer si pământ, iar oamenii de aici trăiesc in armonie cu acestea, chiar cu fiarele din pădure. Parcă ar fi prieteni. E o poveste aproape imposibil de crezut. Primăvara, când soarele străluceşte destul pentru a topi zăpada şi totul se transformă într-un mod spectaculos. păstrat, ÎNFRĂŢIREA CERULUI, CU PĂMÂNTUL. Pentru acest ritual,ele folosesc boabe de porumb de pe trei drugi, grâu de la trei case şi apă de la trei mori. Obiceiul este practicat în deosebi de către partea feminină a acestor locuri, de la copiliţe până la femeile iertate de Dumnezeu. Se fac anumite rugăciuni (numai de către ele ştiute) în dorinţa de a atrage binele la casa celor care practică acest ritual şi pentru a avea spor în toate. Aşadar,există locuri unde nu poţi ajunge dacă nu eşti locuitor al satului. De sub zăpadă apar ghioceii. Ce albi sunt!Câtă bu- curie pentru toţi locuitorii satului! Asta îi face pe copii, mai ales, să-şi dorească să meargă pe coastă cu animalele din gospodăria părinţilor. Seara,se întorc acasă cu bucheţele de flori: viorele, brebenei,etc. Vieţuitoarele, fie că au copite, pene sau gheare, e timpul să-şi aducă puii pe lume. Tot ce se întâmplă în natură, ne captează toată atenţia. Sufletul omului credincios tânjeşte după acele locuri şi după manifestările sărbătoreşti de altădată. Locuitorii satului Sohodol ştiau să facă din orice zi o sărbătoare. Ţărăncuţele noastre îşi puneau pe cap oblamnicu şi peste el, cotăriţa în care îşi aşezau cu grijă, bucatele gătite în vatra focului şi suiau coasta,cântând şi chiotind. Se strângeau toate în vârful celui mai înalt deal(se zice că acolo,cerul şi pământul îşi dau mâna) pentru a duce la îndeplinire obiceiul din străbuni Cititorule, crezi că există aşa un loc? Deşi îi cunosc toate potecile, există întotdeauna ceva nou pentru mine, ai zice că e o zonă extremă,cu o lume extremă. Satul SOHODOL e un loc plin de poveşti care se duc poate, dar de care ţi-aduci aminte şi te îndeamnă să revii mereu pe acest meleag. Instructor Maria Corlan Mischie Ansamblul de datini şi obiceiuri „TISA“din Tismana Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Teme si valori cultuale:Ne interesează tot ce are România de oferit Europei şi lumii întregi.(prin promovarea propriilor valori culturale). Brand local – covorul oltenesc de zona nord vest Gorj datorita cooperativei Arta Casnica Tismana ce l-a promovat la nivel intern si extern in perioada 1960 – 2000 TAINA FIRULUI DE LÂNĂ Covorul de lână, ţesut în gherghef de bunicile noastre, ce era folosit în trecut drept ţol de pus pe jos în „odaia bună”, a devenit nu numai o raritate, dar şi un obiect preţios, apreciat, din păcate, mai mult de străini decât de români. Dovada vie a acestui fapt este Filomela Tiştere, o tânără din Sohodolul de Tismana, care participă la târgurile de artă populară atât în ţară cât şi în străinătate, lucrările sale, adevărate opere de artă, vânzându-se ca pâinea caldă, chiar dacă în puţine case de români mai găseşti tradiţionalul covor oltenesc. Filomela a învăţat să ţese de la mamă, ca şi sora ei, Claudia şi continuă să facă asta, chiar dacă acest meşteşug, la ora actuală, e pe cale de dispariţie. Ea locuieşte în Sohodolul de Tismana, localitate ca era recunoscută, cu zeci de aniîn urmă, drept o vatră istorică pentru covorul oltenesc. Acum, însă, puţine mai sunt femeile care lucrează covoare, pentru că cererea e foarte redusă, covoarele de acest fel fiind găsite, la ora actuală, mai mult în muzee. Filomela Tiştere a reuşit, însă, să depăşească acest impediment, pentru că a ieşit din sfera în care trăieşte, oferind operele sale de adevărată artă tradiţională celor care şi le doresc. Ea a participat la nenumărate târguri de turism în ţară şi în străinătate, la Muzeul Ţăranului Romândin Bucureşti, la Astra Sibiu, în Madrid, Viena, Berlin, ba chiar a avut şi o expoziţie personală la Câmpina. De fiecare dată, a dus cu ea ghergheful, pentru ca vizitatorii să poată vedea cu ochii lor cum se lucrează. Mulţi dintre ei n-au rezistat tentaţiei şi au cumpărat un covor, o tapiserie, sau măcar o carpetuţă cu motive olteneşti, din dorinţa de a duce acasă ceva original, au arătat prietenilor, care şi-au dorit şi ei să aibă în casă un obiect făcut cu atâta măiestrie, aşa că Filomela a ajuns să primească comenzi din întreaga Europă: „De multe ori ajung să nu fac faţă, aşa de mult am de lucru. Primesc comenzi multe din străinătate, dar să ştiţi că cele mai multe sunt din Gorj. Mulţi dintre clienţii din judeţ le cumpără, însă, ca să le ducă drept cadou, în alte zone ale ţării, sau în străinătate.” Perpetuare Filomela nu vrea să ţină meşteşugul covorului oltenesc doar pentru ea, dovadă că e instructor la Şcoala Populară de Artă din Târgu Jiu, Secţia Externă de Ţesături Tismana, cursurile desfăşurându-se chiar la ea acasă, unde are mai multe gherghefuri. Interviu:Filomela Tiştere -Meșteșugar gorjean, instructor al Scolii Populare de Arta Gorj. Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Teme si valori cultuale:Ne interesează tot ce ne ajută să aflăm cine suntem.(prin cunoaşterea propriilor valori culturale). PĂSTRAREA TRADIŢIILOR POPULARE – TESATURI Intre creaţiile importante ale artei populare, ţesăturile ocupau un loc important, de frunte prin diversitatea, originalitatea si deosebita lor valoare decorativa constituind un domeniu in care se îmbina ingenios culorile cu motivele ornamentale, făcând loc fanteziei, gustului artistic, îndemânării, tehnicii si spiritului artistic de creaţie. In vederea păstrării tradiţiilor creaţiilor populare care constituie o datorie patriotica se pot organiza activităţi prin care urmărim: formarea deprinderilor manuale si formarea gustului estetic, capacitatea de a vedea frumuseţile naturii si menţinerea tradiţiilor a artei populare in care sa se realizeze obiecte cu încărcătura estetica bogata. Nelipsite din gospodăria ţărăneasca, ţesăturile împlinesc, in marea lor majoritate, pe lângăfuncţia utilitara, pentru care au fost create, si o funcţie demonstrativa aceea manifestata cu prilejul diferitelor ocazii. Privite in ansamblu, ţesăturile, in general au o armonie calda a tonurilor. Tonurile calde care domina compoziţiile, alături de cele reci, cu armonii puţin contrastante, brunul se alătura olivului, olivul ocrului, cerul unui albastru gri, redau si accentuează firelor de lâna strălucirea lor. Culorile extrase din coloranţi vegetali, folosite la țesături, dau o deosebita strălucire si uşurinţa in compunerea cromaticii, deoarece ele au in esenţa tonurilor o legătura lăuntrica si o armonie naturala specifica tonurilor din natura, armonie de o fireasca perfecţiune, fără distante aşa cum este in natura negrul pământului cu verdele ierbii, cu florile oricât de variate ar fi, din punct de vedere cromatic dau o armonie perfecta. La fel si tonurile obişnuite din coloranţi vegetali conferă obiectelor realizate de mana omului acea frumuseţe de un farmec deosebit. Acest fapt reflecta priceperea omului care ştie sa vadă frumuseţile naturii, sa le însușească, sa le spună, sa le folosească spre mulţumirea si încântarea sufletului sau si a semenilor săi. Ţesăturile de lâna, realizate pana in zilele noastre culorile in aceleaşi tonuri vii si proaspete ca la început, deşi vechimea lor este mare. Vopsitul cu coloranţi vegetali se poate face din plante in combinaţie cu apa si cu adausurile necesare pentru fixarea culorii. Culorile albastru si bleumarin , de exemplu, cu toate nuanţele se obţin din boabe de soc, culoarea roşie se obţine de scoarţa de mar pădureţ, fructe de catine, cafeniu închis se obţine din scoarţa de nuc si coji verzi ale nucilor coapte, nuanţe de bej, se obţin din coji de nuci uscate, nuanţe de muştar pana la portocaliu se obţine din coji uscate de ceapa, culoarea verde se obţine din frunze de nuc, nuanţe de galben se obţine din lujer de pojarnita, flori de păpădie, flori de tei, flori de muşeţel. Culoarea neagra se obţine din frunza si coaja de arin tratata cu calaican. lata un procedeu pentru vopsirea firelor de lâna si obţinerea unor culori : Se pune la fiert 1 kg de boabe de soc, intr-un vas de aproximativ 20 l, după fierbere se strecoară boabele de soc si se pune din nou la fiert soluţia circa 10 minute. Când soluţia colorata este foarte fierbinte se introduc sculurile de lâna care înainte de vopsire s-au spălat bine, se limpezesc in câteva ape si apoi se introduc in vasul pentru vopsit, cufundând, din când in când cu o lopățică de lemn, pana ce firele sunt colorate, - după preferinţa, după care se pune un pumn de sare, camordant - fixator de culoare. Apoi, se ia vasul de pe foc si se acoperă lăsându-se aşapana se răceşte lichidul, aproximativ Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Dezvoltarea şi promovarea valorilor patrimoniului cultural al Județului Gorj //patrimoniucult.blogspot.com www.gorjcult.dornatismana.ro Teme si valori cultuale:Ne interesează mai cu seamă tot ceea ce românii au şi nu ştiu că e al lor. (prin cunoaşterea propriilor valori culturale). Perioada - Seara de 23 decembrie Parteneri ✓ALIAT in parteneriat cu, Asociaţia Dorna Tismana, Liceul Tehnologic Tismana si Şcoala Generala Celei; Zona / locaţia in care este implementat ✓Sala de spectacole a Casei de Cultura a Oraşului Tismana Obiective ✓Realizarea unei atmosfere speciala reprezentativa sărbătorilor de iarna sporind acel caracter specific si arhaic al nopţi de vestire a Naşterii Domnului Iisus, numita “Pițărăi”. ✓Promovarea obiceiului care isi are originea in trecutul îndepărtat al Judeţului Gorj si o parte a Văii Jiului. ✓Realizarea unui program artistic de colinde, punerea in scena a Naşterii Domnului Isus cat si o serie de interpreţi cunoscuţi ai muzicii populare care interpretează câteva colinde împreuna cu tinerii din şcolile amintite mai sus. Activităţi principale / Programul cuprinde: ✓Colinde interpretate de: Grupul “MUGUR de CASTAN” al GSI TISMANA, Grupul “FLORICELE din PARANG” al Şcolii Generala Celei;. ✓Trupa de teatru a clasei a VIII-a Tismana prezintă “Naşterea Domnului Iisus”. ✓Renumiţi interpreţi ai muzicii populare care interpretează o serie de cântece închinate “Nașterii Domnului Iisus”. Publicaţia culturala de interes public - Dezvoltarea Turismului Cultural

Publicatie Dezvoltare Turism Cultural GORJ DTC 2023

Publicatie Dezvoltare Turism Cultural GORJ DTC 2023

Presentation Transcript

DTC Settlement

MAGELLAN TURISM

WRF DTC

Turismul montan în Gorj

DTC Activities

Näringsliv/Turism

DTC Mission

Turismul In GORJ

AGENTIA DE TURISM

Turism maailmas

Hållbar turism

DIAGRAMA DTC

Säästlik turism Viljandimaal

Turism ja koostöövõimalused

STRATEGIE TURISM

PÕHJA-EESTI TURISM

Turism Skaraborg

DEZVOLTARE REGIONALĂ

Förutsättningar för turism

Doel publicatie

DTC Eligibility

History of Turism