1 / 8

Craciunul-semnificatie,traditii

ash
Download Presentation

Craciunul-semnificatie,traditii

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Cred ca cea mai frumoasa si mai iubita de cei mici si mari, saraci sau bogati este sarbatoarea Craciunului. Veche de peste doua milenii, raspandita pe tot globul, cea mai importanta sarbatoare a crestinilor este asteptata cu emotie si bucurie. Craciunul este asociat cu feeria iernii, cu puritatea zapezii si este o sarbatoare emotionanta mai ales pentru copii care asteapta sosirea lui Mos Craciun . Craciunul-semnificatie,traditii

  2. Cea mai importantă şi solemnă perioadă a sărbătorilor de iarnă la găgăuzii din Moldova este intervalul dintre ajunul Crăciunului şi Bobotează. În această perioadă găgăuzii au o mulţime de obiceiuri şi datini. Aceste obiceiuri au scopul de a spori fertilitatea pămîntului şi a animalelor domestice, de a ridica bunăstarea în familie şi de a neutraliza spiritele rele. Ciclul calendaristic legat de Crăciun şi Bobotează la găgăuzi include trei sărbători de bază: Crăciunul, Anul Nou şi Boboteaza Traditii in moldova

  3. Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma solstitiului de iarna (20 decembrie - 7 ianuarie), poarta numele generic de sarbatori de iarna. Perioada este deschisa si inchisa de sarbatori prefatate de ajunuri, atat Craciunul, cat si Boboteaza, si intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. principalele sarbatori ale ciclului de iarna - Craciunul, Anul Nou, Boboteaza - au functionat de-a lungul vremii ca momente independente de innoire a timpului si de inceput de an. Romanii folosesc, pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si Biserica, un calendar neoficial - calendarul popular - creat de popor si transmis folcloric. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial si de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe saptamani si luni, calendarul popular indica timpul optim pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei etc Traditii in ardeal

  4. O generatie se stinge, iar cea tanara e prea putin interesata de pastrarea traditiilor din Maramures. -Tinerii plecati la munca in occident se intorc acasa in masini deosebite si vorbesc mereu intre ei sau prietenilor de banii castigati. Unii spun ca obiceiurile satului sunt depasite si le lipseste farmecul Sarbatorilor de Iarna in tarile in care ei muncesc-, a povestit dezamagita Floare Vlad din comuna Salistea de Sus. Viflaimul si brondosii sunt cele doua obiceiuri care infatiseaza nasterea lui Isus. Viflaimul este un teatru popular inspirat din textele biblice si apare in tara noastra pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Viflaimul a fost introdus in Transilvania de sasi, apoi s-a extins rapid in majoritatea satelor, devenind unul din obiceiurile cele mai des intalnite de sarbatori. Traditii in maramures

  5. Se spune ca in noaptea de Ignat porcii viseaza daca vor fi sau nu taiati sau viseaza cutit, ceea ce constituie un semn ca vor fi sacrificati. In unele zone, porcul se taie chiar in ajunul Craciunului. Carnea acestuia este destinata in principal prepararii produselor ce urmeaza a se consuma ritual pe tot parcursul perioadei dintre Craciun si Boboteaza. Conform randuielii traditionale, taierea porcului este singura activitate permisa a se desfasura in ziua de Ignat. Se credea ca prestarea oricarei alte munci - spalatul rufelor, cusutul, torsul lanii, maturatul caseietc, atragea dupa sine pedepsirea celor care se faceau vinovati de incalcarea normelor sarbatoririi. Ignatul

  6. Colindele (sau colindurile) romanesti sunt cantece traditionale, mai exact felicitari sau urari de tip epico-liric. Colindele romanesti au in general intre 20 si 60 de versuri. Colindele sunt legate de obiceiul colindatului, datina pastrata inca din perioada precrestina. Colindele romanesti nu trebuie confundate cu cantecele de stea, specifice sarbatorilor crestine de iarna, si nici colindatul cu umblatul cu steaua. Colindele se canta in preajma Craciunului. Parte dintre colindele romanesti au diferite variante si versiuni, functie de regiuni. Colinde romanesti

  7. Împodobirea pomului de Crăciun este un obicei, venit din Occident, cel mai probabil de la popoarele germanice. Încetul cu încetul, acesta a intrat în tradiţia creştină. În Evul Mediu, case împodobite cu pomi de Crăciun apar în provincile Alsacia şi Lorena, dar nu cu ocazia Crăciunului, ci mai degrabă ca cea a Anului Nou. De aici tradiţia se extinde în întreaga Franţă, Spania, Italia şi Elveţia. Pom de craciun

More Related