Internaţionalismul (diversitatea culturală) în activităţile din grădiniţă

1. Internaţionalismul (diversitatea culturală) în activităţile din grădiniţă Cercul pedagogic al educatoarelor din judeţul Bistriţa-Năsăud Mai -2011

2. Introducere ...Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini în cea mai mare măsura dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume”. (Child’s Appeal, Mamie Gene Cole). "Internaţionalismul - Diversitate culturală în activitatea preşcolara”. Se poate spune că această activitate este o adevărată aventură, o aventură trăita deopotrivă de copil si educatoare. Tema cercului a fost iniţiată din necesitatea cunoaşterii obiceiurilor tradiţionale specifice fiecărei culturi, cultivării toleranţei între oameni indiferent de etnie sau naţionalitate. Lumea copiilor este purtătoarea celor mai sincere sentimente trăite cu intensitate, adevărate punţi de trecere de la suflet la suflet. Obiectivele specifice urmărite sunt: acceptarea diversităţii, educarea stimei de sine, a respectului faţă de cei din jur, a încrederii în sine, a autocunoaşterii, a sociabilităţii, a prieteniei, a cooperării cu ceilalţi, educarea şi formarea interculturală a copiilor în sensul dezvoltării personale şi a inserţiei în comunitate.

3. Definirea conceptului de internaţionalism Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române: INTERNAŢIONALISM s.n. 1. Solidaritate, colaborare, cooperare liber-consimţită între naţiuni popoare, ţări etc. egale în drepturi, în scopul sprijinului reciproc. 2. Doctrină potrivit căreia diversele interese naţionale trebuie să fie subordonate celor internaţionale. 3. Doctrină care preconizează unirea dintre naţiuni în scopul sprijinului reciproc şi al progresului fiecăreia dintre ele. 4. Element în limbă care are aceeaşi (sau aproape aceeaşi) structură fonică şi acelaşi conţinut semantic. În Carta de fundamentare a ONU (articolul 55) se menţionează că oamenii au drepturi şi libertăţi egale, indiferent de apartenenţa rasială, sexuală, lingvistică ori religioasă. Orice individ normal aparţine la un moment dat cel puţin unui grup uman. De-a lungul vieţii, el intră în contact cu multe alte grupuri şi, inevitabil, primeşte de la acestea variante de capital cultural. Nimeni nu îşi poate alege familia în care să se nască, nu avem dreptul să marginalizăm nişte copii ale căror origini nu au depins în nici un fel de ei. Prin tema cercului încercăm să deschidem orizonturi noi copiilor de vârstă din judeţul nostru, încercăm să spargem bariere de comunicare, prejudecăţi şi inhibiţii atunci când vine vorba de comunitatea rromă, maghiară, germană şi română. Dorim stabilirea de relaţii directe între copii, fără să ţinem cont de etnia din care fac parte, de culoarea pielii.

4. Proiectele educaţionale „Diversitatea culturală” Grădiniţele din judeţul Bistriţa-Năsăud s-ar putea organiza ca parteneri în cadrul unui proiect educaţional Diversitatea culturală din Bistriţa în activităţile cu preşcolarii. Argumentele pentru care s-ar putea crea acest program educaţional pornesc de la faptul că în zona noastră convieţuiesc nu mai puţin de 5 minorităţi etnice, iar acestea şi-au organizat forme de expresie culturală, acestea au interferat şi au funcţionat ca un factor de comunicare şi apropiere. „Este firesc ca într-o zonă cu trăsături atât de pregnant multiculturale, formarea şi educarea copiilor să nu fie procese lăsate să se deruleze de la sine, ci să constituie preocupări majore ale cadrelor didactice. Acest proiect îşi propune sădirea în sufletul copilului a sentimentelor de apartenenţă faţă de regiunea natală prin cunoaşterea istoriei, a reliefului, a tradiţiilor şi obiceiurilor din Bistriţa. Experienţa pe care o oferă participarea la elaborarea unor astfel de proiecte educaţionale, la pregătirea şi derularea lor, constituie un prilej pentru cei implicaţi să se cunoască mai bine, să lege noi prietenii, indiferent de etnia din care fac parte. Educaţia moral-civica urmăreşte iniţierea copiilor în practicarea unui comportament activ, responsabil, capabil de toleranţă şi respect faţă de sine şi de ceilalţi, conştient de drepturi şi de datorii, liber şi deschis spre alte culturi.

5. Obiectivele educaţiei pentru cetăţenie democratică vizează complexul cunoştinţe - capacităţi - atitudini şi valori • Cunoaşterea drepturilor copiilor ; • Respectarea drepturilor copiilor; • Cunoaşterea, înţelegerea şi aplicarea unor valori comune tuturor oamenilor: diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justiţia socială, bunăstarea, solidaritatea ; • Concepte cheie - libertate, justiţie, egalitate, demnitate umană, non-discriminare, democraţie, cetăţenie, drepturi şi responsabilităţi, interdependenţă şi solidaritate, stat de drept; • Cunoaşterea modului de funcţionare a instituţiilor democratice; •Familiarizarea cu instrumentele naţionale şi internaţionale de protecţie a drepturilor omului; • Înţelegerea rolului drepturilor omului în viaţa cotidiană; • Comunicarea activă - capacitatea de a asculta puncte de vedere diferite, de a-şi apăra poziţia personală şi a altor persoane;

6. Obiectivele educaţiei pentru cetăţenie democratică vizează complexul cunoştinţe - capacităţi - atitudini şi valori • Gândirea critică - procurarea informaţiei relevante, evaluarea critică a experienţelor, sensibilitatea faţă de prejudecăţi şi discriminări, recunoaşterea diferitelor forme de manipulare, luarea de decizii pe bază raţională; • Cooperare, interacţiune şi rezolvare paşnică a conflictelor; • Participarea şi organizarea unor activităţi sociale; • Promovarea şi apărarea drepturilor omului, la nivel local şi la nivel global; • Responsabilitatea faţă de acţiunile proprii, preocuparea pentru dezvoltarea personală şi schimbare socială; • Curiozitatea, acceptarea şi aprecierea diversităţii; • Empatia şi solidaritatea cu alţii şi dorinţa de a sprijini pe cei ale căror drepturi sunt ameninţate; • Sentimentul demnităţii umane, a valorii personale şi a celorlalţi; • Justiţia socială, dorinţa de a activa pentru idealurile libertăţii, egalităţii şi a respectului pentru diversitate.

7. IMPORTANT • La intrarea în grădiniţa, copilul se afla în perioada celor mai bogate acumulări cantitative şi calitative. După cum observa M. Debesse „jocul ne permite să urmărim copilul în acelaşi timp în viaţa sa motorie, afectivă, socială şi morală”. • Jocul îşi extrage substanţele nutritive din viaţa socială şi se supune în oricare măsură „intuiţiei, modei, contagiunilor”, (E. Verza). În joc există o dimensiune social istorică evidentă, dar şi una etnologică sau cultural – informaţională sau influenţa mass-media. • Educaţia pentru societate se desfăşoară în cadrul unui proces interdisciplinar zilnic cuprinzând forme de organizare multiple. Activitatea educaţională pentru societate se desfăşoară sub cele trei forme de organizare: jocuri liber - creative, activităţi frontale dirijate, activităţi complementare cuprinzând toate domeniile de activitate . • În cadrul activităţii de observare: „Copilul”, „Familia mea”, „Obiecte de uz personal” etc. copiii şi - au însuşit şi consolidat cunoştinţe, şi deprinderi sociale. • Lecturile după imagini: „De ziua bunicii”, „Camera copilului”, „Împreună cu familia”, copiii şi-au aprofundat manifestările afective faţă de colegi, prieteni, adulţi, sesizând legătura între membrii familiei.

8. Memorizările: „Doi fraţi cuminţi”, „Fapte bune”, au aprofundat nivelul cunoaşterii relaţiilor interumane generând atitudini pozitive faţă de familie. Poveştile, povestirile, poveştile create „Prietenul meu”, „Scrisoare de la mare”, „Nuieluşa de alun”, au contribuit la precizarea locului în familie, grădiniţă, în grupurile de copii, înţelegând sarcinile şi drepturile pe care la au. Jocurile didactice: „Te rog să - mi dai!”, „Ce lipseşte de la masă?”, „Când, cum şi cui oferim flori”, consolidează deprinderile sociale, dezvoltă comportamente adecvate diverselor situaţii de interacţiune socială, punându-l pe copil să interacţioneze respectând regulile grupului. Jocurile şi activităţile didactice alesesi activitatile de dezvoltare personala au consolidat cunoştinţele, deprinderile de autonomie în activităţi zilnice ca: spălat, îmbrăcat, ordonat, civilizat. Jocurile de rol: „De-a familia”, „În vizită”, „De-a pietonii”, au consolidat normele de comportare, au consolidat colectivul de copii încărcând pozitiv personalitatea fiecăruia.

9. În acest sens, prin activităţile de educaţie moral - civică copiii sunt îndrumaţi şi ajutaţi: • să înţeleagă sensul şi semnificaţia normelor şi a valorilor morale; • să analizeze fapte şi împliniri de viaţă, reale şi posibile, în spiritul normelor şi valorilor morale acceptate în societate; • să aprecieze, obiectiv, conduita proprie şi a celorlalţi potrivit unor imperative morale; • să înţeleagă notele esenţiale ale unor trăsături de voinţă necesară în activitatea lor ca: perseverenţa, consecvenţa, iniţiativa, curajul şi să asigure concordanţa între vorbe şi fapte să manifeste grijă, interes şi să participe activ la protejarea mediului ambiant natural.

10. DE RETINUT! Educaţia pentru cetăţenie este considerată, atât de învăţământul romanesc cât şi de cel european, ca prioritate a reformelor educaţionale. Aceasta este văzută ca instrument al coeziunii sociale, bazată pe drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor. De asemenea, reprezintă o dimensiune majoră a politicilor educaţionale în toate ţările europene. Astfel, se poate spune că educaţia pentru cetăţenie este un scop educaţional, dirijând sistemul de învăţământ către un set de valori comune, cum ar fi: diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justiţia socială, bunăstarea, solidaritatea.

11. Proiect tematic „O SINGURĂ LUME, UN SINGUR VIS” Noi oamenii avem o singură lume în care trăim, pământul casa noastră. Şi un singur vis: o lume mai bună pentru copiii noştri. Doar împreună putem reuşi! Obiectivele proiectului: Copiii…. • Să cunoască câteva formule de politeţe şi norme de comportare civilizată necesare şi utilizate în orice ţară din Uniunea Europeană; • Să cunoască cântece şi jocuri ale copiilor din alte ţări; • Să cunoască câteva ţări ale Uniunii Europene (începând cu vecinii) şi a unor elemente definitorii ale acestora: numele ţării, drapelul, limba; • Să cunoască tradiţii, obiceiuri legate de diferite sărbători specifice diferitelor ţări; • Să cunoască obiective turistice (naturale şi create de om) din diferite ţări.

12. CE ŞTIU COPIII Că există mai multe ţări ( cunosc numele unora dintre ele); Că oamenii din diferite ţări vorbesc limbi diferite; În fiecare ţară sunt copii care se joacă, învaţă, cântă, etc.; Că oamenii din orice ţară au şi ei diferite sărbători: Crăciunul, Revelionul, sărbătoresc zilele de naştere, etc. CE DORESC SĂ AFLE Mai multe informaţii despre ţările Europei (ce limbă vorbesc oamenii din diferite ţări, dacă au şi ei drapele, ce bani folosesc, etc.); Cum trebuie să ne comportăm atunci când vizităm o ţară străină? Există reguli care trebuie respectate în orice ţară? ( Ex. nu este voie să aruncăm hârtii pe jos, peste tot oamenii se salută, etc.); Să înveţe cântece, poezii, jocuri pentru copii specifice altor ţări; Să cunoască tradiţii şi obiceiuri legate de diferite sărbători. INVENTAR DE PROBLEME

13. FINALITĂŢILE PROIECTULUI: • Întocmirea unui ghid turistic cu imagini din diferite ţări europene; • Susţinerea unui miniprogram artistic cu jocuri, cântece şi poezii din diferite ţări; • Organizarea unei expoziţii cu vânzare cu obiecte din diferite ţări, banii strânşi folosindu-se la achiziţionarea unui glob pământesc (Obiectele tip suvenir, pliantele, lucrări de artizanat, practice).

14. Proiect internaţional „PRIETENIE ŞI GENEROZITATE FĂRĂ GRANIŢE” Pornind de la respectul faţă de om ca valoare personală şi etică s-ar putea derula un proiect intercultural privind doua aspecte importante: • păstrarea identităţii personale şi a apartenenţei la comunitatea personală cunoscând şi respectând valorile socio-umane; • cunoaşterea valorilor socio-culturale şi a altor comunităţi, din Germania, şi cultivarea respectului faţă de cultura germană şi poporul german. În educaţia transmisă copiilor se recunoaşte diversitatea culturală ca factor pozitiv care conduce la o îmbogăţire reciprocă. O viaţa armonioasă sub aspect etnic, cultural, religios, precum şi cunoaşterea acestor indicii prin implicarea unor parteneri din Germania. Ceea ce cuprind obiectivele proiectului pleacă de la premisa ca sistemul de învăţământ poate participa la promovarea unei identităţi culturale. Prin aceste obiective dar şi prin conţinutul şi activităţile iniţiate în proiect urmăresc popularizarea experienţei pozitive în domeniul educaţiei (române şi germane). Derulând acest proiect ne-am propus să îi cunoaştem mai bine şi pe partenerii germani prin acţiuni specifice de istorie, tradiţie, cultură şi educaţie.

15. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI • Educarea respectului şi afecţiunii la copii şi formarea priceperii de a dărui: material şi spiritual; • Educarea copiilor în vederea formării viitorului cetăţean european, oferirea unor contexte educaţionale pentru formarea competenţelor şi atitudinilor specifice educaţiei interculturale; • Perioada de derulare: 4 ani şcolari Obiective: • familiarizarea copiilor cu obiceiurile şi tradiţiile populare din cele două ţări, cu valoarea tradiţiilor specifice zonei locale; • conştientizarea unor diferenţe culturale dintre diverse etnii, religii şi cultivarea respectului faţă de acestea; • consolidarea încrederii de sine prin acceptarea şi valorizarea propriei identităţi; • cunoaşterea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale copilului; • valorificarea pozitivă a relaţiilor interumane pe criterii de egalitate; • manifestarea dragostei şi respectului faţă de valorile materiale; • educarea copiilor în spiritul cooperării, toleranţei;

16. ACIVITĂŢI ŞI ACŢIUNI PROPUSE • Întâlnire protocolară cu semnarea parteneriatului româno-german; • Organizarea unei expoziţii „să ne cunoaştem mai bine” cu fotografii, impresii, lucrări ale copiilor; • Prezentarea proiectului în cadrul simpozionului internaţional cu tema “Proiecte interculturale europene”; • Participarea la acţiunea desfăşurată de către unitatea propunătoare, referitoare la organizarea unei formaţiuni corale a cadrelor didactice; • Iniţierea unei formaţii corale a cadrelor didactice implicate în proiect; • Vizita la Muzeul Judeţean Bistriţa; • Organizarea unei expoziţii concurs cu lucrări realizate de copiii grădiniţelor partenere; • Realizarea unui program de colinde; • Realizarea unor albume cu imagini din activităţile desfăşurate pe parcursul proiectului; • Schimb de experienţă între cadrele didactice implicate în proiect;

17. REZULTATE AŞTEPTATE • Atitudini pozitive ale copiilor din grădiniţele partenere faţă de obiceiurile şi tradiţiile populare; • Acceptarea diferenţelor culturale dintre diferite popoare, etnii, religii; • Implicarea a cât mai multor factori educativi în iniţierea diferitelor acţiuni în scopul cunoaşterii tradiţiilor populare; • O buna experienţă de parteneriat între cele două ţări; • Cunoaşterea aspectelor referitoare la cultura şi istoria poporului român; • Cooperarea între toţi copiii, indiferent de etnie, religie, cultură şi manifestarea spiritului de toleranţă; • Realizarea unor schimburi de experienţă, dezbateri şi întâlniri de lucru între partenerii implicaţi în proiect.

18. INDICATORI DE EVALUARE 50 preşcolari români şi 50 preşcolari germani implicaţi in proiect; 8 membri ai comunităţii locale: grădiniţa, inspectorat, comunitatea locală; 4 apariţii în mass-media locală şi germană; 4 expoziţii la nivelul unităţii şi 2 în grădiniţa din Germania; DESIMINARE SI MEDIATIZARE simpozion; cercuri pedagogice; înregistrări video, fotografii; mass-media.

19. CONCLUZII Politicile şi strategiile de asigurare a calităţii în sistemul naţional de învăţământ din România vor fi permanent corelate cu orientările şi acţiunile promovate la nivel european şi mondial. Un învăţământ de calitate este acela în care instituţiile şi programele lor de studii: • demonstrează capacităţi de realizare, în contexte diverse, a obiectivelor planificate; • satisfac exigenţele şi aşteptările beneficiarilor interni şi externi; • garantează realizarea standardelor şi normelor de calitate. Din ce în ce mai puţine aspecte ale vieţii sociale scapă incidenţei a ceea ce se numeşte „calimetrie” – ştiinţa ce gravitează în jurul unor concepte precum calitate, standard, garantare, asigurare a calităţii, evaluarea calităţii. Având ca punct de plecare competiţia şi competitivitatea, din ce în ce mai frecvente în sfera educaţiei, devine necesară fundamentarea politicilor educaţionale pe paradigmele specifice calităţii. După părerea noastră, totul porneşte de la instituirea unei culturi a calităţii, ce poate fi asimilată prin concepte şi prin manipularea unor instrumente specifice.

20. CONCLUZII M.E.C.T.S., prin politicile promovate şi prin strategii specifice de aplicare a acestora, asigură cadrul de realizare a calităţii serviciilor educaţionale, toate eforturile fiind concentrate pe linia creşterii calităţii şi a compatibilizării sistemului de învăţământ românesc cu sistemul european şi mondial, însă pentru strategia de reformă a învăţământului românesc să aibă cu adevărat succes este nevoie ca ea să aibă în vedere toate nivelurile învăţământului, de la cel preşcolar la post-universitar.

21. Proiecte educaţionale internaţionale la grădiniţa • Proiecte educaţionale de colaborare fără finanţare. • Springday ( Ziua Primaverii in Europa) www.springay2010.com • Enotreesday (Ziua Plantarii copacilor) www.enotreesday.com • Proiecte in domeniul stiintelor www.xplora.com • Proiecte de tipul Etwinning www.etwinning.ro. www.etwinning.com

22. Proiecte educaţionale internaţionale la grădiniţa • Proiecte educationale de colaborare cu finantare. • Proiecte Multilaterale Comenius( max 24.000 euro) 1.accesând site-ul Agenţiei Naţionale Pentru Programe Comunitare In Domeniul Educaţiei Si Formarii Profesionale, www.llp-ro.ro veţi afla toate informaţiile de care aveţi nevoie pentru implementarea unui Proiect Comenius, ba mai mult, veţi putea aplica si pentru bursele de formare continua, aşa numitele Mobilitati Individuale (stagii de formare in diferite tari ale U.E, in funcţie de domeniul in care activaţi). 2. Proiectele de cooperare multilaterala sunt proiecte de parteneriat cu scopul de a imbunatati formarea iniţiala sau continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar • 3. Pentru a va informa despre paşii pe care ii aveţi de parcurs in implementarea unui parteneriat şcolar , vizualizaţi toate informaţiile pe care Agenţia vi le pune la dispoziţie. Cele mai importante sunt: • 1. Apelul European la Propuneri pentru anul in care vreţi sa aplicaţi • 2. Ghidul candidatului • 3. Priorităţile Naţionale Link-uri utile pentru găsirea partenerilor: • http://www.globalgateway.org.uk • http://www.britishcouncil.org/learning-partner-finding.htm • http://www.epals.com/ • http://www.etwinning.net/en/pub/index.htm • http://myeurope.eun.org/ww/en/pub/myeurope/home.htm Proiecte Multilaterale Gruntvig( pentru asociatiile de parinti)- max.24.000 euro

23. Proiectul Multilateral Comenius-Cântecul de leagăn,limbajul universal al dragostei, 2010-2012. • FINANTARE:24.000 EURO • Parteneri: • HACI SABANCI ILKOGRETIM OKULU,ANKARA ,TURCIA • PIRMSSKOLAS IZGLITIBAS IESTADE”ZVANINS” DOBELE,LETONIA • Kindergarten “Hans Christian Andersen”,BURGAS,BULGARIA • AGRUPAMNETO VERTICAL DE ESCOLAS DE PINHEIRO, PORTO,PORTUGALIA • Tiszanána-Kömlő Általános Iskola és Óvoda, Kömlő Óvoda,UNGARIA • Gradinita Salva,Bistrita-Nasaud,Romania Activităţi prevăzute: • Alegerea logoului proiectului; • Alegerea imnului proiectului;( Cantec de leagan de Brahms). - Conceperea unei brosuri cu formule uzuale; • -Site-ul proiectului www.lullabiescomenius.com

24. Bibliografie:  1)  Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea   procesului de învăţământ, în  “ Învăţământul primar“  nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; 2)  Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în  “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti; 3)      Jinga, Ioan; Istrate, Elena, (1998 ), Manual de pedagogie, Ed. ALL, Bucureşti; 4)      Nicola, Ioan, (1994 ), Pedagogie, E.D.P., Bucureşti ;       5) Programul Phare CBC 2006/INTERREG III A al Uniunii Europene Proiectul „Experienţă transfrontalieră pentru educaţia preşcolară” - GHID METODICPENTRU EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ; 6) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în M.O. nr. 642/20.07.2005; 7) MEC, forumul pentru asigurarea calităţii în educaţie (calitate@mec.edu.ro).