PORTUL POPULAR DIN TRITENII DE JOS

1. PORTUL POPULAR DIN TRITENII DE JOS „Fiecare loc de pe pământ îşi are povestea lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzişi un dram de iubire ca s-o înţelegi.” Nicolae Iorga

2. CERCETARE ETNOGRAFICĂ PRIVIND COSTUMUL POPULAR DINTRITENII DE JOS • Organizarea cercetării: • - prezenta cercetare etnografică privind portul popular din satul Tritenii de Jos s-a realizat din necesitatea valorificării patrimoniului local şi din dorinţa de a face cunoscut tinerei generaţii frumuseţea acestuia. • OBIECTIVELE CERCETĂRII • - utilizarea unor metode şi tehnici de determinare a subiecţilor, în scopul realizării cercetării;aplicarea interviurilor şi a chestionarelor;înregistrarea şi compararea datelor;interpretarea cantitativă şi calitativă a rezultatelor obţinute;formularea unor concluzii şi sugestii privind promovarea patrimoniului local. • METODE DE CERCETARE UTILIZATE, MIJLOACE ŞI MATERIALE DE INVESTIGAŢIE FOLOSITE • Metodele de cercetare utilizate: • - observaţia directă;interviul liber;interviul structurat;analiza de conţinut a produselor activităţii;metode statistice de prelucrare şi interpretare a datelor;metode de prezentare a rezultatelor. • Mijloace şi materiale de investigaţie folosite: • - fişe de cercetare; costume populare; fişa obiectului de patrimoniu;monografia localităţii; rechizite; aparat de fotografiat; fotografii vechi. • Resurse umane implicate: • - 9 cadre didactice de la Şcoala cu cls. I-VIII „Pavel Dan” Tritenii de Jos; 10 elevi din clasele V-VIII; 40 membri ai comunităţii locale; 1 reprezentant al Consiliului Local. • ACŢIUNILE DE CERCETARE DESFĂŞURATE • Intervievarea unor persoane cu privire la portul popular local; prezentarea evoluţiei portului popular pe baza analizei unor fotografii; aplicarea unor chestionare cu privire la portul popular din Tritenii de Jos.

3. PREZENTAREA EVOLUŢIEI PORTULUI POPULAR, PE BAZA ANALIZEI UNOR FOTOGRAFII Fraţii Roşca Ana, Valer şi Maria, 1914. (de la Sârbu Anica) Port popular de sărbătoare Femeile purtau fuste (sugne) maro, şurţ alb cu cipcă la poale, bluză maro cu pliseuri mari, şiraguri de mărgele, nelipsita năfrămuţă în mână şi cizme de box în picioare. Bărbatul purta cămaşa croită din pânză albă de casă, la pomnişori încheiată cu cheiţă. Cioarecii erau din pănură albă. Laibărul era din postav negru şi se încheia cu nasturi. În picioare avea cizme negre de box.

4. Costumul femeiesc Cămaşa era croită din pânză albă de casă (pânză suveicată). Pieptul şi mânecile erau cusute peste fir sau în cruciuliţe cu aţă colorată, realizând diferite motive florale. Mânecile erau largi, încheiate cu o încreţătură numită curpen. La fel erau prinşi pomnişorii. Sugna era neagră. Peste cămaşă se purta frumosul laibăr negru din barşon, cusut cu flori. Şurţul era colorat, cu motive florale şi împăturat la poale. În picioare purta papuci cu tureacul înalt, înşiretaţi în faţă. Pe cap purta năframă cu ciucuri şi legată la ceafă (denotă că era tânără necăsătorită). În mâna stângă avea nelipsita năfrămuţă, iar la gât purta şiraguri de mărgele. Ceclan Domnica, 1939. (de la Sârb Ioan)

5. Costumul bărbătesc Cămaşa croită din trei laţi, din pânză albă de casă, era cusută cu aţă colorată – maro sau galbenă. De la brău în jos era largă şi împăturată în pliseuri mai mari. Şolovarii, adică pantalonii, erau din pânză albă, largi. Brâul din postav negru, cu multe ornamente geometrice şi florale, strângea cămaşa în talie. Laibărul era din postav negru şi se încheia cu nasturi. Cuc Ion, 1934 (de la Cecălăşan Dumitru)

6. Crişan Valer, Bocoş Susana, Bocoş Viorel şi Crişan Domnica,1943 (de la Cecălăşan Emil)

7. Femeile schimbă încălţămintea cu ghete, iar bărbaţii împodobesc pălăriile cu frumoasa piană din muşcate şi măgheran. Mărginean Simion, Mărginean Ludovica şi Rafai Valer, 1950 (de la Mărginean Simion)

8. Femeile poartă pantofi, cămăşile nu mai sunt atât de bogat ornamentate,năfrămile sunt simple, negre, din păr, iar bărbaţii poartă pantaloni negri de stofă, cămăşi albe de cumpărat şi laibăre negre, bocanci în picioare. Pe cap poartă pălării. Costumele populare se poartă tot mai rar, numai la sărbători şi la biserică. Deuşan Ioan, Deuşan Ana, Ceclan Ana şi Ceclan Vasile, 1960 (de la Ceclan Ana)

9. CONCLUZII • pe tot parcursul cercetării, elevii au cooperat în rezolvarea sarcinilor de lucru, şi-au exprimat propriile puncte de vedere, au argumentat, au pus întrebări cu scopul de a înţelege, au schimbat idei cu ceilalţi; • cadrele didactice au fost parteneri de cercetare, au intervenit acolo unde a fost nevoie, au ajutat elevii să înţeleagă şi să explice punctele de vedere; • localnicii care ne-au sprijinit în realizarea acestei cercetări au manifes- tat responsabilitate şi interes faţă de tema propusă, ajutându-ne să ana- lizăm, să comparăm, să sintetizăm şi să rezolvăm situaţii problematice. • elevii au fost interesaţi de ceea ce trebuiau să realizeze, manifestând receptivitate la nou, creativitate, dorinţă de cunoaştere şi o mare flexibi- litate în concepţii. • prelucrarea şi analiza datelor obţinute în urma cercetării indică interesul comunităţii din Tritenii de Jos de a-şi promova patrimoniul cultural local, contribuind la consolidarea valorile estetice, civice şi morale, confirmân- du-se ipoteza cercetării.