S IS TEMUL DE ASIGUR ĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

1. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ STUDIU DE CAZ COMPARATIV: ROMÂNIA-GRECIA-media Ue27Spătaru Marina-alexandrafabbv, an iii, seria d gr 1563

2. I. ANALIZĂ COMPARATIVĂ 2005-2009 II. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN GRECIA II.1. Modul de așezare al contribuțiilor de asigurări și protecție socială II.2.Serii de date III. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA III.1. Modul de așezare al contribuțiilor de asigurări și protecție socială III.2.Serii de date IV. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ V. CONCLUZII & PROPUNERI Agendă:

3. Încontextuldemograficși economic actual, sistemele de asigurărișiprotecțiesocialăocupă un loc central înpreocupărileoricărui stat Scop: contribuția la îmbunatățireacalitățiiviețiicetățenilor, peîntregulparcurs al viețiilor, fie perioadăactivă, fie inactivă UniuneaEuropeană- controverse de concepțieșiorientare a diferitelorsisteme de asigurărișiprotecțiesocialăspecificefiecărui stat

4. i. analiză comparativă 2005-2009 • Atât România cât și Grecia se situează în cazul tuturor indicatorilor analizați sub media UE27 • În domeniul cheltuielilor cu asigurările și protecția socială ambele state își ating maximele în cursul anului 2009

5. II.1.1 VENITURI SALARIALE • contribuția angajatorilor: 19.45% din remunerația brutăpentru angajații din sectorul industrial 16% dinremunerația brutăpentru angajații din sectorul de servicii • plafoane lunare: 2,432.25 EUR/angajat, dacăangajatulși-a începutdesfășurareaactivitățiiînainte de 1 ianuarie 1993 5,543.55EUR/angajat, dacăangajatulși-a începutdesfășurareaactivitățiidupă 1 ianuarie1993 • cotele de contribuție datorate deangajațidiferăînfuncție de sectorul de activitateși de anii de vechimecaracteristici • vechimeapragînfuncție de care se stabileștecotacorepunzătoareeste de 5 ani II. SISTEMUL DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ ÎN GRECIA II.1. GRECIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:

6. II.1.2 SUME DEDUCTIBILE: • primelede asigurareplătiteîncadrulcontractelor de asigurare de viață ; • platadobânzilor la crediteleipotecare; • donațiileînbani către sectorul public; • donațiileînbanicătre sectorul privat. II.1.3 CREDIE FISCALE: • 20% din cheltuielilemedicaleanuale; • 20% din chiriaanuală; • 20% din chiriaanuală; • 20% din cheltuielilleanualerealizate cu scopeducațional • 20% din dobândaanuală a unui credit ipotecar • 60EUR pentrufiecarecopilaflatînîntreținere; • 20% din cheltuielilerealizatepentru a convertisistemul caloric actual consummator de petrol înunul consummator de gaz natural sau care funcționeazăînbazaenergieiregenerabile • 20% din valoareapensieialimentare II.1.GRECIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:

7. II.2.GRECIA-serii de date: II.2.1 VALOAREA CONTRIBUȚIILOR Sursa: EUROSTAT

8. II.2.GRECIA-serii de date: II.2.2 CHELTUILEI PUBLICE DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

9. II.2.GRECIA - serii de date: II.2.3 EVOLUȚIA PIB-ULUI ÎN PARALEL CU EVOLUȚIA ÎNCASĂRILOR TOTALE DIN TAXE ȘI IMPOZITE

10. III.1.1 VENITURI SALARIALE • Contribuții asigurări sociale angajat: 10.5% (3% se virează către fondurile de pensii adminsitrate privat) • Contribuții asigurări sociale angajator: 20.8% condiții normale de muncă 25.8% condiții deosebite de muncă 30.8% condiții speciale de muncă • Contribuții asigurări șomaj angajat: 0.5% din baza lunară de calcul • Contribuții asigurări șomaj angajator: 0.5% din baza lunară de calcul • Contribuții asigurări de sănătate angajat: 5.5% din baza lunară de calcul • Contribuții asigurări de sănătate angajator: 5.2% din baza lunară de calcul Baza de impozitarevenituridin salarii, venituriimpozabile din desfășurareaactivităților, venituridin agricultură, indemnizațiide șomaj, venituridin pensiisauvenituridin cedareafolosințeibunurilor, venituri din dobânzișidividende, venituri din drepturi de proprietateintelectuală etc iiI. Sistemul de asigurări și protecție socială în româniaiiI.1. românia-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:

11. III.1.1 VENITURI SALARIALE • contribuțiapentruconcediișiindemnizații de asigurărisociale de sănătate: angajatorii 0.85% x fondul de salarii • contribuția la Fondul de garantarepentruplatacreanțelorsalariale: angajatorii 0.25% x fondul de salarii • contribuția la asigurărilepentruaccidente de muncășiboliprofesionale: angajatorii între 0.15% și 0.85% din fondul de salarii fondul de salarii=totalitateasumelorutilizate de un angajatorpentruplatadrepturilorsalarialesau de naturăsalarială iiI.1. românia-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:

12. III.1.2 SUME DEDUCTIBILE: • ajutoarele, indemnizațiilesaualteforme de sprijinacordate din fonduribugetaresaualtefonduripublice ; • pensiilesaualtesumeprimite de invalizi, văduve, orfani de război, persoanepersecutate politic, luptătoriînRevoluția de la 1989 sauurmațiaiacestora; • sumeîncasate ca despăgubiri; • burse, premii; • venituri din agricultură; • veniturilemembrilormisiunilordiplomaticeșiconsulare, a corespondenților de presăstrăiniînRomânia; • venituri din transferuldrepturilor de proprietate; • sumesaubunuri primate ca moșteniresausponsorizare, subvențiietc. III.1. ROMÂNIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:

13. III.1.3 SUME DEDUCTIBILE LIMITAT: • cheltuielilecu sponsorizarea, mecenatulsaubursele private (5% din baza de calcul); • cheltuielile de protocol (2% din baza de calcul); • indemnizația de deplasare(2.5 x indemnizațiaîninstituțiipublice); • cheltuielilesociale(2% din fondul de salarii); • perisabilități; • tichetele de masășitichete de vacanță; • primele de asigurări private; • dobânzi; • cheltuielile din contractile de leasing, cotizații la asociațiiprofesionale(2% din baza de cacul) ; • contribuțiiprofesionaleobligatorii(5% din venitul brut). Baza de calculrezultă din diferențaîntrevenitul brut șicheltuieliledeductibile. III.1. ROMÂNIA-MODUL DE AȘEZARE AL CONTRIBUȚIILOR DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ:

14. IiI.2.românia-serii de date: III.2.1 VALOAREA CONTRIBUȚIILOR

15. IiI.2.România-serii de date: III.2.2 CHELTUILEI PUBLICE DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

16. IiI.2.românia - serii de date: III.2.3 EVOLUȚIA PIB-ULUI ÎN PARALEL CU EVOLUȚIA ÎNCASĂRILOR TOTALE DIN TAXE ȘI IMPOZITE

17. beneficiilede protecţiesocială: creștere întermenireali cu o medie de 2,3% pe an; • beneficiileacordatepentruboală / îngrijireasănătăţii:creștere întermenireali cu o medie de 2,9% pe an; • cheltuielile cu locuinţesocialeşibeneficiidatoratepentruexcluderesocială:creștere întermenireali cu o medie de 3,2% pe an. • ratamedieanuală de creșterepentrudepindeîn principal de Germania, Franţa, Italia şiMarea Britanie • țările cu celmaiscăzutnivel al cheltuielilor cu asigurărileșiprotecțiasocialăpe cap de locuitor au ceamai mare mediecreștereanuală de creștere (Bulgaria, România) • ţările care înregistreazăcelmai mare nivel al cheltuielilor cu asigurărileșiprotecțiasocialăpe cap de locuitorsuntcaracterizate de o creşteremailentă (Polonia, Slovacia, Malta) • cheltuielile cu asigurărileșiprotecțiasocială ca procent din PIB: ceamai mare pondere – Luxemburg, OlandaşiSuedia cea maimică pondere –Bulgaria, RomâniaşiLetonia • creştereistorică a cheltuielilorîndomeniulprotecţieisociale iV. Sistemul de asigurări și protecție socială în uniunea europeană

18. IV.1.UNIUNEA EUROPEANĂ-serii de date: IV.1.1 VALOAREA CONTRIBUȚIILOR

19. IV.1.UNIUNEA EUROPEANĂ-serii de date: IV.1.2 CHELTUILEI PUBLICE DE ASIGURĂRI ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

20. IV.1.uniunea europeană - serii de date: IV.1.3 EVOLUȚIA PIB-ULUI ÎN PARALEL CU EVOLUȚIA ÎNCASĂRILOR TOTALE DIN TAXE ȘI IMPOZITE

21. Grecia se încadrează în submodelul european sudic, România se încadrează în submodelul european catching-up diferențe fundamentale între cele două strucuri de asigurări și protecție socială • în ambele state, dificultatea centrală rezidă în sistemul public de pensii cauze: tendința de îmbătrânire a populației numărul mare de pensionări anticipate bază de impozitare incapabilă să susțină necesarul de resurse frauda pensiilor V. Concluzii & propuneriV.1 CONCLUZII

22. V. Concluzii & propuneriV.1 CONCLUZII

23. V. CONCLUZII & PROPUNERIV.2 PROPUNERI

24. România: mediu investițional mai puțin riscant și mai diversificat pentru fondurile private de pensii creșterea ratei de ocupare pe piața muncii creșterea ratei de ocupare a pupulației în vărstă (nu în mod necesar pe cale legală) creşterearatei de acoperire a indivizilor cu celpuţinunul din sistemele de pensii private educarea populației în ceea ce privește asigurarea unor mijloacelor de trai la bătrânețe independente de responsabilitatea statului