1 / 28

NOSOLOGIE & SIMPTOMATOLOGIE SINDROMOLOGIE

NOSOLOGIE & SIMPTOMATOLOGIE SINDROMOLOGIE. NOSOLOGIE. Termenul de nosologie se refer ă atât la: Clasificarea tipurilor de tulburări Ramura ştiinţelor medicale care se ocupă cu clasificarea bolilor

donnel
Download Presentation

NOSOLOGIE & SIMPTOMATOLOGIE SINDROMOLOGIE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. NOSOLOGIE & SIMPTOMATOLOGIE SINDROMOLOGIE liana don

  2. NOSOLOGIE • Termenul de nosologie se referă atât la: • Clasificarea tipurilor de tulburări • Ramura ştiinţelor medicale care se ocupă cu clasificarea bolilor • In ceea ce priveşte psihiatria, nosologia se referă la clasificarea sistemelor desemnate cu identificarea, sistematizarea şi descrierea acelor condiţii care sunt considerate tulburări psihice autentice în relaţie cu cunoştinţele medicale actuale liana don

  3. ISTORIC- 1 • Clasificările tulburărilor mentale până în secolul XIX sunt nesemnificative • In 1840 Census a elaborat ceea ce majoritatea consideră a fi primul sistem de clasificare care lua în considerare prevalenţa unei dintre categoriile “idioţie/ nebunie”, liana don

  4. ISTORIC- 2 • Sistemul de clasificare in 1880 a lui CENSUS includea 7 categorii de boli: • Mania- TAB • Melancolia-tb. depresive • Monomania- TOC si tb. delirante • Pareza- deter. fiz-psih sifilitică • Dementa • Epilepsia • Dipsomania liana don

  5. ISTORIC- 3 • Asociaţia Comitetului Regal de statistică medico-psihologică din Marea Britanie a adoptat o schemă de clasificare a tulburărilor psihice care nu a fost larg răspândită • Un alt sistem de clasificare a fost propus la Congresul de Ştiinţe Mintale de la Paris in 1882 • Asociaţia superintendenţilor medicali din SUA- care au devenit ulterior APA , au propus o revizie a sistemului de la congresul din 1882 din Paris urmată de o lata în 1886, şi apoi altele succesive în 1913 şi 1917 liana don

  6. ISTORIC- 4 • După al doilea război mondial WHOa elaborat pentru prima dată Clasificarea internaţională a bolilor ( diseases) (ICD-6), inclusiv a tulburărilor mintale, fiind influenţată de Administraţia Veteranilor Americani • Alte progrese au apărut doar sporadic până când Asociaţia Psihiatrică Americană (APA) a elaborat prima ediţie a Manualului de diagnostic si statistică a tulburărilor mintale (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) (DSM-I) în 1952 liana don

  7. Dezvoltarea DSM-1 • După 16 ani a apă rut cea deaa doua revizie a DSM-I, respectiv DSM-II prin care la acea oră erau doar listate tulburările mintale • Glosarul britanic al tulburărilor mintale a încercat să rectifice acea “listare” fără prea mare succes, deoarece nu exista deocamdată nici un f el de congruenţă în ceea ce privea simptomele şi comportamentele, în ce tip de categorie diagnostică se incadrau, existând diferenţe transculturale de gândire psihiatrică şi încadrare nosologică a marilor scoli de psihiatrie (germană, engleză, franceză, americană). liana don

  8. Dezvoltarea DSM- 2 • Publicare în 1980 a DSM-III a lărgit semnificativ numărul tulburărilor incluse în nosologia sa • A adoptat o abordare ateoretică a diagnosticului denumind anumite simptome care erau legate teoretic • De exemplu- fobia care era inclusă la aşa numirtele “nevroze” a fost inclusă în cadrul tulburărilor anxioase. • Criteriile diagnostice erau specificatecu mare precizie • A adoptat pentru prima dată sistemul multiaxial de diagnostic liana don

  9. DSM-IV- TR • DSM-IV a apărut în 1994, revizia textului (TR- text revizion) fiind realizată în 2000. Această revizie a textului incorpora informaţii ştiinţifice extrase din literatura de specialitate pe perioada dintre cele doua publicări. Dezvoltarea elementelor din DSM-IV-TR includea elemente asociate, prevalenţă, cultură, vârstă, sex, evoluţie şi pattern familial al tulburării mintale. liana don

  10. DEFINIREA TULBURĂRILOR MINTALE • Autorii DSM rejectează ideea dualismului minte/ corp ca anacronic în ciuda faptului că termenul de “tulburare mintală” implică ca validă o astfel de distincţie, “ (scriind) este mult “somatic” în “tulburarea mintală” şi mult “psihic” in “tulburarea somatică”. • Tulburările mintale sunt privite in DSM ca sindroame clinice semnificative sau patternuri (tipare) asociate cu distres sau disabilitaăţi sau cu risc crecut de a provoca moartea, durerea, disabiltăţi sau pierdere a libertîţii. Acest sindrom trebuie diferenţia de sancţionarea unui răspuns cultural la producerea unui eveniment. Ex- reacţia de doliu la moartea unei persoane iubite, comportamentul, disfuncţiile psihologice, biologice şi simptomatice rezultate dintr-o astfel de situaţie fiind considerate ca o manifestare normală a individului . Comportamentele şi conflictele deviante ale individului şi a societăţii nu sunt, a priori, considerate dovada unei tulburări mintale . liana don

  11. AXELE DSM • Axa I- toate categoriile diagnostice cu exceptia tulburărilor de personalitate şi a retardului mintal • Axa II-tulburări de personalitate -retard mental • Axa III- Condiţii medicale generale • Axa IV- probleme psiho-sociale şi de mediu • Axa V- Evaluarea globală a activităţii (scorul EGA) liana don

  12. Axa I Exemple • Tulburări afective • Tulburări abxioase • Tulburări somatoforme • Tulburări disociative • Schizofrenia • Tulnurări lefate de consumul de toxice • Tulburările identităţii sexuale- ex: pedofilia, vozerism, fetişism liana don

  13. Axa- II • Tulburări de personalitate • Cluster A • Custer B • Cluster C • Retard (întârziere) mental • Usor • Mediu • Sever liana don

  14. Axa III • Cauze somatice, fizice evidente şi identificabile in determinismul sau secondarea unei tulburări mintale. • Printre condiţiile cele mai uzuale • Tulburări infecţioasesau parazitare • Neoplasme (ex. TU cerebrale) • Tulburări neurologice • Tulburări endocrinologice • Anomalii congenitale • Autoleziuni şi intoxicaţii liana don

  15. Axa- IV • Probleme psihosociale şi de mediu • Probleme cu grupul de suport primar (deces, abuz, separare) • Mediu social (deces sau pierdere, discriminare, singurătate) • Probleme educaţionale • Probleme ocupaţionale (şomaj, nesiguranţă • Problerme economice (sărăcie) • Probleme de acces la ingrijiri de sănătate • Probleme de interacţiune cu serviciile legale (arest, victimizare) • altele liana don

  16. Axa- V • Evaluarea globală a activităţii (scorul EGA) (GAF) • Ia in considerare funcţionarea profesională, socială şi psihologică ca un continuum ipotetic dinspre sănătatea mintală spre boala mintală. • Evaluarea de 100 de puncte se referă la o persoană cu activitate superioară pe o scară largă de preocupări şi activităţi, care reuşeşte să ţinpă sub control problemele vieţii, fiind văzut de alţii ca posedând calităţi pozitive şi nu prezintă simptome. • Evaluarea de 10 puncte se referă la o persoană care se află într-un pericol persistent sau dezvoltă o inabilitate persitentă de a-şi mentine igiena personală sau dezvoltă un comportament suicidal. liana don

  17. SEMNE, SIMPTOME, SINDROAME-1 • Semnele clasice ale maniei sunt • Expansivitate • Iritabilitate • Fugă de idei • Idei de grandoare • distractibilitate liana don

  18. SEMNE, SIMPTOME, SINDROAME-2 • semn.- in limbajul clinic se referă la trăiri obiective observate de clinician (ex: tahicardia, hiperactivitate motorie) • Simptom- in limbajul clinic se referă la acuzele subiective exprimate de un pacient (ex: relateayă ieşire inimii din piept, gândurile îi zboară aiurea,se simte speriat, inhibat, blocat, etc). • Sindrom- greup de semne şi simptome ce apar concomitent şi constituie o condiţie care poate fi recunoscută (ex: tulburare afectivă bipolară, TOC, schizofrenia). liana don

  19. SEMNE, SIMPTOME, SINDROAME-3 • Semnele şi simptomele pot fi psihice sau fizice • Creşterea frecvenţei cardiace – tahicardia este un semn somatic (fizic ) pe când senzaţia persoanei că îţi pierde minţile este unul psihic. • Cunoştinţele legate de limbajul semneleo şi simptomelor facilitează comunicare intre persoenele implivate în sistemul sanitar şi ajută în stabilirea unui plan terapeutic • Cauza unui simptom sau a unui semn este fie de natură pur fizică, fie pur psihică, fie o combinaţie a celor două liana don

  20. SEMNE, SIMPTOME, SINDROAME-4 • Semne sau simptome comune ilustrative: • Anxietate • Idei delirante • Halucinaţii- • Iluzii- • Euforia • Amnezia • Ideea obsesivă • Compulsia • Fobia • Depresia liana don

  21. SEMNE, SIMPTOME, SINDROAME-5 • Semne sau simptome particulare ilustrative: • Coprolalia • Micropsia • Tricotilomania • Cleptomania • Deja vu • Flexibilitate ceroasă liana don

  22. PATOLOGIA PSIHIATRICA liana don

  23. NEVROZA vs PSIHOZA • Scopul asumat al DSM-III era adoptarea unei abordări ateoretice în clasificarea tulburărilor mintale care rezulta din eliminarea termenilor de tipul nevrozei sau al altora care aveau legături cu teorii specifice cum ar fi psihanaliza. Această abordare este mentinută şi in DSM-IV • Termenul de nevroză, care nu mai este utilizat ca termen diagnostic oficial, este totuşi utile în discuţiile legate de severitatea bolilor psihice, în special când este comparată cu tulburările cele mai s liana don

  24. NEVROZA vs. PSIHOZA liana don

  25. EXAMENUL PSIHIC. • DIFICULTATEA = CULEGEREA CORECTA, OBIECTIVA DE DATE, SIMPTOME, OBSERVATII. • I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA BOLNAVULUI : • Evaluarea psihiatrica: • Abilitatea de a dmola rezistenţele, mecanismele de evitare respectiv de apărare a pacientului • Confidentialitatea • Culegere de date după modelul interviului structurat/semistructurat • dirijarea interviului. • Interviul: • Prezentarea • Intimitate, intre patru ochi • atmosfera calma • atitudinea psihiatrului • aprecierea comunicarii verbale, nonverbale.

  26. EXAMENUL PSIHIC • Istoricul bolii: • Debutul ( acut, subacut, lent insidios) • boli psihice/ somatice anterioare • medicatie • comportament social,profesional, familial • beneficiu secundar. • Istoria vietii personale: • Dezvoltare- scolarizare, comportament, educatie,suport familial • Istoric social • Istoric familial • Istoric profesional • Utilizare de toxice/alcool/medicamente. liana don

  27. EXAMENUL PSIHIC • II.EXAMINAREA PSIHIATRICA: • INTERVIUL PSIHIATRIC • Neprotocolar • Tacerea atenta care convinge bolnavul ca este ascultat • Relatia de incredere,acceptare necondiţionată, empatie ( nu intimplator bolnavii dezvaluie doar anumitor medici unele simptome!) • Heteroanamneza • EXAMINAREA STARII MENTALE: • Descriere generala • Conversatie • Examenul functiilor psihice. liana don

  28. EXAMENUL PSIHIC • III. ALTE EXAMINARI: • EXAMENUL OBIECTIV (+ ex. neurologic); suferinte concomitente/ suferinte consecutive bolii psihice. • EXAMENUL PSIHOLOGIC. • EXPLORARI PARACLINICE. • IV. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI: • Sindrom. • Boala psihica.- conform ICD-10 / DSM-IV-TR • Boli asociate/ secundare. liana don

More Related