Download
1 / 61
630 likes | 915 Views
Introducere: Credinta si Societate. Crestinul si lumea: ?in lume dar nu ca lumea"Ioan 17: ?nu te rog sa-I iei din lume?"?cum m-a trimis pe mine Tatal in lume asa va trimit si eu pe voi in lume"Privatizarea religiei: dif. cauze in V
E N D
1. DIMENSIUNEA SOCIALA A RECONCILIERII
Pastor Conf. univ. dr. Corneliu Constantineanu
2. Introducere: Credinta si Societate Crestinul si lumea: in lume dar nu ca lumea
Ioan 17: nu te rog sa-I iei din lume
cum m-a trimis pe mine Tatal in lume asa va trimit si eu pe voi in lume
Privatizarea religiei: dif. cauze in V & E
sfârsitul sec. XIX si începutul sec. XX --scepticism general cu privire la rolul si locul religiei în arena sociala
o reîntoarcere spectaculoasa si oarecum neasteptata a fenomenului religios ca factor important în sfera publica.
3. Religie si Democratie Rezultatele unei decade de studii empirice conduse în întreaga lume de Universitatea Emory privind sursele religioase si dimensiunile drepturilor omului si democratia au confirmat faptul ca
religia este o dimensiune vitala a oricarei democratii întrucât ofera cadrul de referinta si valorile cele mai înalte si da context si coerenta structurii comunitatilor umane si culturilor
4. Religie si Democratie Religia este o conditie ineradicabila a persoanelor si comunitatilor umane. Religia furnizeaza invariabil sursele si scarile de valori prin care multe persoane si comunitati se guverneaza si se masoara pe ele însele. Religia furnizeaza invariabil sursele si treptele de demnitate si responsabilitate, rusine si respect, restituire si reconciliere de care democratia si drepturile omului are nevoie pentru a supravietui si a înflori.
John Witte Jr. Introduction: Pluralism, Proselytism, and Nationalism in Eastern Europe,
în Journal of Ecumenical Studies, vol. XXVI, 1999, p.1.
5. Religie si Democratie Rezultatul studiului > paradox religie si democratie
Concluzii asemanatoare sunt confirmate de sondaje facute în ultimii ani privind atitudinile religioase în Europa Occidentala si în Europa Centrala si Rasariteana.
6. Atitudinile religioase în Europa
în Europa Occidentala în medie trei din patru persoane sunt asociate cu o anumita religie
în Europa Rasariteana peste 80% din oameni se identifica pe ei însisi ca fiind religiosi
România este tara cu cea mai înalta rata din Europa în ceea ce priveste aderarea religioasa, având un procentaj uimitor de 99,96%
7. Religiozitate si Viata Publica: o Relitate Contradictorie! Cu toate acestea, implicatiile aceste înalte religiozitati pentru viata de zi cu zi a oamenilor si efectele acesteia asupra realitatilor concrete din România în domeniul social, cultural, politic si economic prezinta o realitate tulburatoare si contradictorie.
România, tara cu cel mai înalt nivel de religiozitate din Europa, este, de asemenea, printre primele tari în ce priveste coruptia, lipsa de încredere, traficul de influenta, etc.
8. Religiozitate si Viata Publica: o Relitate Contradictorie! Cauzele pentru o asemenea stare de lucruri si pentru lipsa de corelare dintre religiozitatea predominanta si practica vietii de zi cu zi, sunt multiple
juxtapunere[a] identitatii (religioase-denominationale si etnice-nationale) combinata cu ura si suspiciunea cultivata între diversele grupuri religioase sunt explicatii posibile atât pentru adaptarea impersonala/nereflectiva si pentru practica vietii religoase de azi cât si pentru reticenta de a accepta perspective diferite de cele personale. Astfel de atitudini pot conduce doar la absenta oricarui fel de dialog onest, constructiv între diferitele grupuri religioase.
Rogobete, Between Fundamentalism and Secularization, p. 116
9. Religiozitate si Viata Publica: o Relitate Contradictorie! Discrepanta nu invalideaza ideea ca religia/ credinta are potential pentru a fi un factor pozitiv, pentru schimbarea la nivel social, economic si politic. Totusi ea arata cel putin doua lucruri:
mai întâi, faptul ca potentialul religios nu este automat translatabil în realitatile sociale; si
în al doilea rând, ca nu orice fel de religiozitate poate contribui efectiv la dezvoltarea si bunastarea omului.
10. Religia bolta sacra si universul simbolic Religia profund înradacinata în constiinta oamenilor
Factorul religios nu poate fi astfel ignorat sau neglijat întrucât el joaca un rol major în structura societatii umane:
În cuvintele sociologului Peter Berger, religia reprezinta bolta sacra sau universul simbolic în care oamenii traiesc si care îi ajuta sa integreze diversele aspecte ale vietii, oferind astfel o întelegere cuprinzatoare a realitatii si semnificatiei vietii
De aceea credinta si Dumnezeul cuiva reprezinta pentru cei mai multi oameni religiosi realitatea suprema careia îi acorda întreaga lor loialitate.
11. Credinta: punctul de referinta suprem Astfel, credinta si/sau Dumnezeu pentru multi oameni ramâne înca punctul de referinta suprem pentru viata sa si nici o impunere din exterior si nici o masura legislativa nu va fi în stare sa formeze în mod fundamental conceptia despre lume si viata a credinciosului asa cum o va face credinta sa.
12. Credinta o resursa De aceea este obligatoriu sa gasim resurse corespunzatoare în interiorul credintei noastre care ne vor face în stare sa traim în mod autentic împreuna cu semenii nostri.
13. Cautând resurse în ultima instanta, pentru o practica eficienta si benefica a credintei si pentru ca potentialul acesteia sa aduca speranta, compasiune, reconciliere si vindecare sociala, trebuie sa gasim resurse în Sriptura si sa le explicam într-o maniera relevanta fata de realitatile politice si sociale ale comunitatilor
14. Cautând resurse Avem nevoie sa exploram si sa articulam cu claritate si cu putere acele aspecte ale credintei noastre care ne învata cum sa-i iubim pe semenii si pe vrajmasii nostri, cum sa ne raportam celuilalt; avem nevoie sa accentuam acele învataturi care promoveaza demnitatea umana, dreptatea, iubirea, iertarea, pacea si reconcilierea.
Astfel, exista o nevoie de a descoperi si dezvolta o religiozitate care sa fie benefica oamenilor si care sa contribuie la dezvoltarea umana în general.
15. Textele biblice pauline o resursa: Reconcilierea Un studiu specific asupra scrierilor apostolului Pavel, si în special a accentului pe care el îl pune pe dimensiunea sociala a reconcilierii, este un pas concret spre un folosirea uneia dintre cele mai importante resurse
preocuparea suprema a lui Pavel nu o constituie doar doctrina sau teologia de dragul ei însasi, ci viata oamenilor în situatii istorice concrete; teologia este esentiala dar ea nu este niciodata detasada de viata, de un anume fel de viata
Teologia si etica apartin una celeilalte, credinta si caracterul sunt inseparabile. Gasim aceasta dinamica complexa la Pavel, prin care credinta unei persoane determina un anumit fel de viata si comportemenul acesteia are o puternica baza teologica.
16. Teologie & etica la Pavel În scrierile sale, apostolul Pavel nu le spune crestinilor pur si simplu ca trebuie sa se poarte cu un spirit de reconciliere fata de ceilalti, ci le spune si de ce, oferindu-le astfel temeiul cel mai puternic posibil pentru practica reconcilierii Dumnezeu se reconciliaza cu vrajmasii Sai.
Mai mult, si tot la fel de semnificativ, Pavel arata, de asemenea, crestinilor cum sa traiasca într-o maniera reconcilianta cu ceilalti, oferindu-le astfel modelul pentru a practica reconcilierea iubirea datatoare de sine a lui Isus în viata Sa traita în supunere, în moartea Sa pe cruce si în învierea Sa.
17. Reconcilierea: urgenta si importanta conceptului realitatile tragice ale utimilor ani din Balcani, în contextul unor tendinte mondiale mereu crescânde spre nationalism radical, escaladarea conflictelor rasiale, etnice si religioase, ca si amplificarea diverselor forme de intoleranta si excludere
primatului reconcilierii în teologia crestina si în traditia biblica
18. Reconcilierea: urgenta si importanta conceptului Baum observa ca desi evanghelia crestina cheama biserica sa exercite slujba reconcilierii în situatii marcate de conflict si ostilitate, bisericile au exercitat arareori aceasta slujba de împacare; chiar si acolo unde este prezenta o astfel de slujba ea este înca o activitate de pionierat.
Gregory Baum si Harold Wells (editori) The Reconciliation of Peoples: Challenges to the Churches (Geneva: WCC Publications, 1997), 184-192 (italicele sunt în textul original).
19. Semnificatia sociala a reconcilierii absenta reflectiei legate de semnificatia sociala a reconcilierii:
Miroslav Volf descopera, în studiile teologice de specialitate o absenta tulburatoare a unor tentative sustinute de a lega convingerile de baza privind reconcilierea de forma responsabilitatii sociale a bisericilor. The Social Meaning of Reconciliation, în Transformation 16:1 (1999), 8.
o privire de ansamblu asupra literaturii exegetice pauline pe tema reconcilierii ne reveleaza o situatie similara adica absenta reflectiei legate de semnificatia sociala a reconcilierii
20. Dimensiune sociala a reconcilierii în scrierile Apostolului Pavel Exista vreo dimensiune sociala a reconcilierii la Pavel?
Este reconcilierea, în viziunea lui Pavel, limitata la un anumit cuvânt sau este ea exprimata printr-o multitudine de simboluri si metafore?
Care este temelia cristologica a reconcilierii?
Care este maniera în care Pavel îi aduce la un numitor comun pe Evrei si Neamuri, oameni cu origini diferite, din contexte diferite, cu identitati diferite, asa încât acestia sa traiasca în pace si unitate unii cu altii si sa depaseasca frontierele diferentelor care îi separa, formând o singura comunitate unita?
Mai mult decât atât, prezinta cumva Pavel reconcilierea lui Dumnezeu cu lumea prin moartea si învierea lui Hristos ca temei si model al reconcilierii dintre oameni?
21. Scopul studiului scopul mai amplu al acestui studiu include o interpretare a întelegerii de catre Pavel a reconcilierii lui Dumnezeu cu lumea în Hristos, de asa o maniera încât sa ramânem corecti din punct de vedere exegetic si relevanti fata de nevoile sociale si politice de reconciliere în contextul actual al României.
22. Resursa Credem ca o noua întelegere si explicare a sensului social al reconcilierii în gândirea apostolului Pavel va constitui o sursa importanta pentru eforturile noastre de gasi baze biblice solide si un model pentru implicarea lor pe plan social si pentru responsabilitatea lor în lume, si în cele din urma pentru a pregati comunitatile rel. din România pentru a actiona ca agenti ai împacarii prin îndeplinirea slujbei reconcilierii.
23. Consideratii Metodologice Arhitectura complexa a teologiei apostolului Pavel
Care sunt cele mai importante teme ale teologiei pauline?
Care sunt factorii cruciali care au influentat gândirea sa teologica?
Care este semnificatia teologiei sale pentru viata bisericii în lumea contemporana?
24. Stabilirea parametrilor cercetarii Traditional, studiile legate de reconciliere la Pavel s-au concentrat asupra a patru pasaje în care apare terminologia katallassoo/katallagei si anume:
Romani 5:1-11, 2 Corinteni 5:11-21, Efeseni 2:11-22 si Coloseni 1:15-23.
25. Stabilirea parametrilor cercetarii
Prezentul studiu, se îndeparteaza de abordarea de tip studiu lexical argumenteaza pentru un simbolism complex al reconcilierii pe care Pavel îl foloseste: «pace», «dragoste», «buna primire», «unitate», «acceptare», si «prietenie»
Acest lucru este necasar datorita teologizarii dinamice a lui Pavel si naturii contextuale a scrierilor sale.
Romani 5-8 si Romani 12-15
26. STUDIILE PAULINE PE TEMA RECONCILIERII: O TRECERE ÎN REVISTA A LITERATURII DE SPECIALITATE Studiile exegetice pauline pe tema reconcilierii s-au concentrat în principal pe trei domenii de analiza:
Originea conceptului de reconciliere
Semnificatia reconcilierii în teologia lui Pavel
reconcilierea ca element esential al ispasirii (V. Taylor)
Reconcilierea ca punct central al teologiei pauline (R. Martin)
Reconcilierea ca si concept marginal la Pavel (E. Kasemann)
Reconcilierea Concept paulin important (Fitzmyer, Ridderbos, Stuhlmacher, Gloer )
Natura Reconcilierii
27. Reconcilierea paulina în literatura exegetica: Studiile exegetice se limiteaza exclusiv asupra celor patru pasaje clasice: Rom. 5: 10-11; 2 Cor. 5:14-21; Col. 1:20-21; Efes. 2:11-22. Învatatura de baza despre reconciliere este prezentata în urmatoarele cinci puncte:
Dumnezeu este întotdeauna subiectul reconcilierii; el este cel ce reconciliaza lumea cu sine; Dumnezeu nu este reconciliat si nu se împaca pe sine cu fiintele umane sau cu lumea; întotdeauna oamenii sunt reconciliati cu Dumnezeu si sunt îndemnati sa se împace cu El (2 Cor. 5:20); lui Dumnezeu Îi apartine initiativa de a aduce reconcilierea, în timp ce omul era înca în vrajmasie cu Dumnezeu;
Reconcilierea a fost transpusa în fapte prin moartea lui Hristos (Rom. 5:10);
28. Reconcilierea paulina în literatura exegetica: (3) Reconciliere denota o schimbare si transformare reala în relatia dintre Dumnezeu si fiintele umane, o restaurarea a partasiei cu Dumnezeu (2 Cor. 5:18; Rom. 5:10); schimbarea se refera la partea umana si afecteaza întreaga viata (aici este folosit limbajul legat de creatia noua);
(4) pentru a intra în vigoare, reconcilierea trebuie sa fie însusita;
(5) exista o lucrare a reconcilierii care trebuie întreprinsa în lume de catre cei care au fost împacati (2 Cor. 5:18-19).
Concluzie: majoritatea studiilor abordeaza chestiuni care au de a face, într-un fel sau altul, cu dimensiunea verticala a reconcilierii, dintre Dumnezeu si fapturile umane, la un nivel personal, religios, dar nu investigheaza semnificatia sociala a conceptului în teologia lui Pavel
29. De la creatie la noua creatie: cadrul fundamental al conceptiei lui Pavel despre reconciliere Contextul iudaic: Conceptia narativa despre lume a lui Pavel
Contextul social al lui Pavel
Contextul politic al lui Pavel
Evolutii recente în studiile pauline: dimensiunea politica
Religie si politica în lumea mediteraneana a primului secol
Pavel în cadrul ideologiei imperiale romane
Termenii politici ai lui Pavel
Concluzii
30. Viziunea lui Pavel asupra reconcilierii Gordon Zerbe: Viziunea etica a lui Pavel este fundamental legata de viziunea sa rascumparatoare, ...fundamentul evangheliei proclamate de Pavel este viziunea sa despre o reconciliere si pace cosmica finala:
În miezul evangheliei lui Pavel sta viziunea sa despre retaurarea cosmica rascumpararea escatologica a întregii ordini create. ... Pacea este una dintre caracteristicile esentiale ale acestei ordini viitoare a mântuirii. În timp ce limbajul pacii la Pavel se refera uneori la mântuirea escatologica per ansamblu, termeni ca reconcilierea cosmosului/tuturor lucrurilor si supunerea tuturor lucrurilor lui Hristos si lui Dumnezeu exprima de asemenea viziunea unei paci cosmice. ... Pentru Pavel, deci, termenul pace se refera fundamental la mântuirea fundamentala a întregii persoane, a întregii omeniri, si a întregului univers. Se refera la starea normala a tuturor lucrurilor ordinea actiunii creatoare si rascumparatoare a lui Dumnezeu contrara dezordinii puterilor haotice ale lui Satan
Gordon Zerbe, Pauls Ethic of Nonretaliation and Peace, 181
31. Identitate, alteritate si reconciliere: Viziunea lui Pavel asupra reconcilierii Dimensiunea sociala a reconcilierii la Pavel poate fi înteleasa adecvat în cadrul viziunii sale mai ample a reconcilierii tuturor lucrurilor în Hristos.
Aceasta viziune l-a inspirat de-alungul vietii si i-a dat impulsul de a fi antrenat în permanenta în practici reconciliatoare între evrei si Neamuri, între diversi indivizi sau grupuri din biserici, între crestini si outsideri.
Aceeasi viziune întruchipata de viata lui Pavel a o ferit congregatiilor sale un stimulent în vederea gândirii si actionarii în aceeasi maniera si, bineînteles, ne-a inspirat si pe noi sa constinuam a construi pe bazele acelei viziuni.
32. Identitate, alteritate si reconciliere: Viziunea lui Pavel asupra reconcilierii Argumentul: începând de la experianta radicala a convertirii si reconcilierii sale pe drumul catre Damasc, o viziune aparte a relitatii a început sa prinda contur la Pavel, viziune formata si înradacinata în povestea vietii lui Hristos: un univers de noi posibilitati si inovatii radicale se deschide acum în Hristos, cu implicatii serioase pentru toti cei ce traiesc în aceasta realitate noua.
Ca urmare, pentru Pavel a devenit clar faptul ca marea viziune a restaurarii si pacii din Isaia se împlinea în zilele sale. Si în aceasta viziune Pavel a gasit importante elemente concrete care sa contureze ulterior cu mai multa claritate conceptia si viziunea reconcilierii. Totusi, pentru a exprima un fenomen atât de profund si complex, Pavel foloseste multe simboluri si concepte din contextul sau elenist, greco-roman.
Datorita experientei sale de reconciliere si visiunii Isaianice a pacii, Pavel confera expresie unui concept complex al reconcilierii, care are dimensiuni personale, sociale, politice si cosmice.
33. Identitate, alteritate si reconciliere: Viziunea lui Pavel asupra reconcilierii 1. Experienta de pe drumul catre Damasc: temelia viziunii lui Pavel despre reconciliere
2. Contextul VT (Isaia): Substanta viziunii lui Pavel
3. Fundalul elenistic diplomatic pentru katallasoo/ katallagei, si schimbarea de paradigma a lui Pavel
4. Simbolismul reconcilierii la Pavel:Viziunea prinde contur
34. Experienta de pe drumul catre Damasc: temelia viziunii lui Pavel despre reconciliere aceasta experienta a reconcilierii a conturat existenta apostolica a lui Pavel (Wolff)
1. reconcilierea este pur si simplu darul gratios al lui Dumnezeu oferit unei omeniri înstrainate si razvratite
Experimentarea de catre Pavel pe plan personal a iertarii, gratiei si reconcilierii, i-au revelat natura radicala a gratiei lui Dumnezeu, a unui Dumnezeu care si-a cautat vrajmasii. Victima preia initiativa
asimetria reconcilierii (Schwöbel )
35. Experienta de pe drumul catre Damasc: temelia viziunii lui Pavel despre reconciliere 2. În al doilea rând, faptul ca Dumnezeu a împacat lumea îi este prezentat lui Pavel ca o realitate obiectiva.
acea experienta i-a dezvaluit lui Pavel natura, atitudinea si actiunea permanente ale lui Dumnezeu fata de o omenire înstrainata si rebela. Dumnezeu a împacat lumea cu Sine odata pentru totdeauna!
36. Experienta de pe drumul catre Damasc: temelia viziunii lui Pavel despre reconciliere 3. În al treilea rând, reconcilierea obiectiva este posibila prin moartea si învierea lui Hristos, si de aceea Pavel se concentreaza asupra lui Hristos, reconciliatorul; de aceea, orice gând de împacare trebuie sa fie întemeiat pe Hristos.
37. Experienta de pe drumul catre Damasc: temelia viziunii lui Pavel despre reconciliere 4. În al patrulea rând, prin faptul ca Pavel evoca experienta convertirii sale, el doreste sa îndrepte atentia corintenilor catre experienta lor radicala de reconciliere prin harul lui Dumnezeu asa încât ei sa se poata purta diferit unii cu altii, si chiar cu dusmanii lor
38. Experienta de pe drumul catre Damasc: temelia viziunii lui Pavel despre reconciliere 5. În ultimul rând, este semnificativ faptul ca pentru Pavel nu exista reconciliere fara un cost! - 2 Cor. 6
în virtutea mesajului care le-a fost încredintat, crestinii stiu ca realitatea reconcilierii se poate raspândi dar cu un pret. ... ea reclama retragerea oricaror pretentii la retributie. Cel care ofera reconciliere este cel care trebuie sa plateasca pretul reânnoirii relatiei în sensu l în care nu poate fi nici o retribuire pentru relele din trecut. (Schwöbel)
39. Identitate, alteritate si reconciliere: 2 Cor.5-6 Pe lânga reconcilierea lui Pavel, o citire atenta a acestui pasaj va evidentia alte aspecte importante ale vietii si gândirii sale care au fost fundamental influentate de de experienta sa pe drumul Damascului si care au contribuit la viziunea sa integrala despre reconciliere
40. Identitate, alteritate si reconciliere: 2 Cor.5-6 1) O noua modalitate de întelegere si construire a identitatii sale
Asa ca, de acum încolo, nu mai cunoastem pe nimeni în felul lumii; si chiar daca am cunoscut pe Hristos în felul lumii, totus acum nu-L mai cunoastem în felul acesta. Caci, daca este cineva în Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi. (2 Cor. 5:16-17)
Am fost rastignit împreuna cu Hristos, si traiesc... dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste în mine. Si viata, pe care o traiesc acum în trup, o traiesc în credinta în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit si S-a dat pe Sine însus pentru mine. (Galateni 2:19c-20)
41. Identitate, alteritate si reconciliere: 2 Cor.5-6 2) O alta corelatie semnificativa care rezulta din întâlnirea lui Pavel cu Hristos este o reorientare intelectuala, o noua modalitate de cunoastere a realitatii.
o reorientare intelectuala prin care ei au trebuit sa schimbe întelegerea pe care o aveau despre natura umana si despre obligatiile ce decurg din noua lor relatie cu Dumnezeu, si în aeclasi timp o noua schema cosmica a lucrurilor. ... Prin întoarcerea la Dumnezeu, lor li se cerea sa-si schimbe conceptia despre divin si despre slujirea acestuia; ei trebuiau sa gândeasca din nou natura umana, nu în termenii potentialitatii si virtutii umane, ci din perspectiva relatiei cu Dumnezeu si voia Sa; ei trebuiau sa-si reconstruiasca viziunea unei ordini cosmice cu una care este supusa judecatii divine în timp ce ei însisi traiesc cu speranta eliberarii de aceasta judecata. Si prin toata aceasta noua întelegere a lucrurilor strabate tema responsabilitatii lor morale (Abraham Malherbe, Conversion to Pauls Gospel)
42. Identitate, alteritate si reconciliere: 2 Cor.5-6 3) O noua modalitate de raportare la celialti, inclusiv la vrajmasi.
Ceea ce s-a schimbat, dupa Damasc, a fost preceptia sa, întelegerea si modul de a-i aborda pe inamicii sai. De acum încolo, nu mai cunoastem pe nimeni în felul lumii (5:16).
43. Contextul elenistic diplomatic al reconcilierii katallaso/katalagei este un grup de cuvinte grecesti folosite în diplomatia elenista, în contextul politico-militar pentru tratatele de pace, în relatiile comerciale pentru schimb, acord, sau plata monetare.
Se refera la restaurarea relatiilor diverselor grupuri sau interpersonale dupa o perioada de inamicitie între grupuri aflate în conflict sau înstrainate, care au culminat într-o perioada de prietenie
44. Paradigma standard a reconcilierii Într-o forma foarte schematica, acestea erau elementele cele mai importante care reprezentau presupozitiile si logica paradigmei standard a reconcilierii:
1. Presupunând ca o parte sau mai multe au comis o fapta rea care a dus la conflict, principiul de baza în paradigma standard era ca persoanele responsabile pentru conflict trebuie sa aiba initiativa restaurarii relatiilor si sa promoveze reconcilierea, în timp ce partea vatamata trebuia sa acepte de buna-voie oferta reconcilierii;
45. Paradigma standard a reconcilierii 2. Initiativa partii vinovate în reconciliere lua forma unei pledoarii, adeseori însotita de un gest de afectiune si preocupare fata de persoana vatamata;
3. Pentru a împaca partea vatamata si pentru a ajunge la reconciliere erau necesare reparatii. Aceasta era o conditie preliminara standard pentru reconcilierea între natiunile aflate în conflict;
46. Paradigma standard a reconcilierii 4. În actul reconcilierii erau implicate atât beneficii cât si responsabilitati: unul dintre beneficii era cunoasterea faptului ca cineva îsi putea îndeplini îndatoririle cu încrederea deplina într-o relatie restaurata; în privinta responsabilitatilor, cel reconciliat trebuia sa traiasca în lumina concordiei reînnoite dintre cele doua parti si sa traiasca din moomentul împacarii dincolo de orice repros.
47. Schimbarea facuta de Pavel în paradigma reconcilierii Ca si în cazul altor concepte, Pavel a construit pe baza altor idei asociate cu reconcilierea în contextul elenist, dar a facut-o într-un mod remarcabil. El re-concepe reconcilierea si schimba paradigma traditionala, aducând în perspectiva câteva elemente noi. Sunt câteva schimbari semnificative pe care Pavel le aduce conceptului:
48. Schimbarea facuta de Pavel în paradigma reconcilierii 1. Partea vatamata sa preia initiativa în reconciliere
Primul lucru care trebuie observat este ca Pavel ia termenul folosit în diplomatie si politica, îl aplica relatiei divin-uman (2 Cor. 5:18- 20; Rom. 5:10-11), si schimba paradigma, astfel încât Dumnezeu, partea vatamata sa preia initiativa în reconciliere.
aceasta este de o importanta monumentala, deoarece sugereaza o întelegere a lui Dumnezeu radical noua si fara precedent. (Fitzgerald)
49. Schimbarea facuta de Pavel în paradigma reconcilierii 2. Moartea lui Hristos poate fi înteleasa ca plata reparatorie necasara pentru reconcilierea efetiva între Dumnezeu si omenire.
Schimbarea pe care o face Pavel aici, totusi, consta în a arata ca nu omenirea ofensatoare ofera reparatii, ci Dumnezeu, care ne-a reconciliat, prin moartea Fiului Sau (Rom. 5:10).
50. Schimbarea facuta de Pavel în paradigma reconcilierii 3. Un ultim lucru important pe care vrem sa îl notam aici se refera la una din caracteristici ale pradigmei traditionale care ramân intacte, anume responsabilitatea partii care e reconciliata de a-si trai viata în lumina reconcilierii dobândite, deci de a trai ireprosabil
Pavel mentine acest element ca esential si arata ca el si-a asumat responsabilitatea si a trait în conformitate cu reconcilierea sa cu Dumnezeu. Astfel el ofera dovezi ale realitatii reconcilierii sale aratând înspre slujba sa impecabila (2 Cor. 6:3), catre virtutile pe care el le poseda (6:4-7) si catre maniera în care el se daruie pe sine în beneficiul si spre îmbogatirea spirituala a semenilor sai (6:10).
51. Schimbarea facuta de Pavel în paradigma reconcilierii O astfel de analiza duce la concluzii semnificative si la un progres substantial în discutia despre reconciliere la Pavel:
Ea demonstreaza ca în paradigma traditionala reconcilierea avea implicatii în aspectele interpersonale, sociale si politice ale vietii. În timp ce Pavel pastreaza aceste elemente, el Îl aduce si pe Dumnezeu în ecuatie, în felul acesta largind conceptul reconcilierii prin adaugarea unei dimensiuni religioase si integrarea acestor doua elemente într-o singura realitate;
In plus, Pavel priveste ca important elementul de responsabilitate a celor ce sunt reconciliati de a trai în conformitate cu reconcilierea lor;
De vreme ce Pavel foloseste un concept preluat din mediul comercial, social si politic pentru a descrie propria experienta cu Dumnezeu si cu semenii sai, puteam concluziona initial ca, pentru Pavel, conceptul trebuie sa fi avut un sens inerent si implicatii sociale si politice
52. Viziunea reconcilierii la Pavel (Haddon Willmer) ...exista la Pavel o întelegere a reconcilierii care este legata de o viziune (a realitatii) care este transcendenta (si astfel, într-un sens, subversiva întregului complex de realitati sociale si politice ale Imperiului Roman) si care ofera un set diferit de valori fata de aceasta lume, si care produce rezultate diferite. Viziunea pe care o avea l-a inspirat în întreaga viata si lucrare si a oferit o rampa de lansare si o încurajare pentru bisericile sale pentru a gândi si actiona dupa modelul sau si ne inspira si pe noi sa construim pe baza aceleiasi viziuni.
Ceea ce ne ofera Pavel este unic, cel putin din urmatorul punct de vedere: el ne prezinta un Dumnezeu care nu da, din afara, un decret sau o lege a reconcilierii, ci Unul care exista în însusi procesul reconcilierii (vezi Romani 5, 2 Cor. 5) si aceasta contureaza fundamental orizontul excatologic al lui Pavel, mai ales conceptia sa despre aceasta lume si sfârsitul ei: Dumnezeu nu a abandonat aceasta lume cazuta si corupta, ci doreste sa o rascumpere prin însasi prezenta Sa în durerosul proces de reconciliere. Totusi, aceasta viziune trebuia aplicata pe plan social, în situatii concrete de viata. ... În doctrina reconcilierii propusa de el, îl gasim pe Dumnezeu în actiune îndreptatindu-si dusmanii, prin har un Dumnezeu care se da pe Sine. ... Dar lucrarea lui Dumnezeu pune toate lucrurile în miscare, inclusiv societatea în ansamblu. Pentru Pavel, Dumnezeu lucreaza constant în istorie, în lume. Asa ca, desi Pavel vorbeste în principal despre Dumnezeu, în aceeasi discutie putem auzi despre un Dumnezeu preocupat de lume, de realitatile sociale si politice.
53. Moartea lui Hristos si Reconcilierea Legatura strânsa pe care Pavel para sa o faca între moartea lui Hristos, dragoste si reconciliere este semnificativa:
Dar Dumnezeu îsi arata dragostea fata de noi prin faptul ca, pe cînd eram noi înca pacatosi, Hristos a murit pentru noi. (5:8-10)
Într-adevar, asa cum remarca Theissen, în simbolismul reconcilierii, moartea lui Hristos este prezentata nu atât ca o moarte blestemata, loctiitoare, ci mai degraba ca o predare din dragoste.
Prin insistenta lui Pavel ca Hristos a murit pentru noi, el subliniaza participarea personala a lui Isus Hristos în drama reconcilierii, disponibilitatea Sa în procesul predarii;
Acest accent aparte îl abiliteaza pe Pavel sa foloseasca formula mortii pentru noi ca o pledoarie pentru actiune deliberata (Theissen)
54. Formula mortii la Pavel. Jeffrey Gibson a demonstrat faptul ca formula mortii (Isus a murit pentru noi) desi este una dintre cele mai importante formule confesionale din epistolele lui Pavel, nu îsi are originea la el, ci era folosita deja pe larg înainte si în perioada în care a trait Pavel în lumea Greco-Romana, si era una cu care audientele lui Pavel erau familiare
Gibson poate sa demonstreze ca Pavel foloseste formula într-un mod aparte în comparatie cu uzul ei în literatura extra-canonica
55. Formula mortii uzul secular & Pavel 1. În majoritatea cazurilor, eroul sau personajul nobil moare pentru ceea ce nazuieste, ceea ce îl misca cel mai adesea bunastarea cetatii si tarii natale, desi unii vor muri si pentru persoana iubita, pentru sot/sotie sau pentru un prieten.
Ceea ce este într-adevar remarcabil, continua Gibson, este faptul ca niciodata cel caruia i se aplica formula mortii, nu moare pentru un adversar sau un vrajmas. Moartea pentru altcineva, mai ales moartea nobila este întotdeauna urmarea încercarii de salva sau de a apara pe ai sai.
Comparativ cu felul în care Pavel aplica formula la Hristos si moartea sa, contrastul clar si definit devine evident:
Isus Hristos nu a fost, în conceptia lui Pavel, un erou sau pur si simplu un caracter nobil, ci el era Fiul lui Dumnezeu, avea chipul lui Dumnezeu (Fil 2:6), care a murit pentru altii care erau pacatosi, razvratiti, vrajmasi. Ce este semnificativ în felul în care Pavel foloseste formula, este ca el prezinta moartea lui Isus ca un model de umilinta si slujire pentru credinciosi.
56. Formula mortii uzul secular & Pavel 2. În al doilea rând, Gibson a descoperit ca în aproape toate ocaziile în care formula mortii este folosita în scrierile seculare, rezultatul mortii, pe lânga salvarea persoanelor sau lucrurilor, întotdeauna cuprinde eventuala, daca nu imediata, înfrângere sau distrugere a persoanelor sau puterilor care au provocat moartea sau care au amenintat cauza pentru care cel decedat a murit.
Din nou, felul în care Pavel întelege si prezinta moartea lui Hristos este radical diferit: desi puterile raului (personificate de Pavel ca Pacat si Moarte) sunt înfrânte, cucerite si biruite, chiar distruse ca urmare a mortii si învierii lui Hristos, Pavel are o conceptie mai nuantata si complexa vis-à-vis de puteri asa cum vom vedea în analiza pe care o vom face capitolului 13 din Romani
57. Formula mortii uzul secular & Pavel 3. În al treilea rând, Gibson descopera ca folosirea seculara a formulei mortii în lumea greco-romana avea urmatorul scop sau efect:
de a inculca, confirma sau de a întari convingerea ca valorile care stateau la baza ideologiei greco romane, imperiale valori acceptate de evrei, greci si de cei pe care Pavel îi numeste domnitorii acestui veac ca valori exentiale pentru mentinerea pacii si securitatii anume, ca razboinicul este cetateanul ideal; ca razboiul e glorios; ca violensa este o forta consturctiva în edificarea civilizatiei; si ca mântuirea, salvarea de ceea ce ameninta sa strice sau sa distruga un mod de viata valoros este obtinuta prin folosirea fortei brute ... ca onoarea si pacea si siguranta sunt asigurate în cele din urma prin pregatirea pentru razboi si prin disponibilitatea de a ucide
58. Formula mortii uzul secular & Pavel Când Pavel a scris ca Hristos a murit pentru noi, pentru pacatele noastre el a scris-o urmarind sa obtina un efect total diferit. Felul în care el a folosit formula este total altul decât felul în care a fost folosita de contemporanii sai; astfel el a pus la îndoiala într-un mod foarte agresiv valorile împamântenite ale onoarei, pacii, vietii si chiar ale mântuirii si a oferit primilor crestini o alternativa viguroasa o viziune alternativa dominata de o naratiune care controleaza si care este irezistibila, referitoare la natura, caracterul si viata lui Isus, care, macar ca avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, ci S-a desbracat pe sine însusi si a luat un chip de rob, facîndu-Se asemenea oamenilor. La înfatisare a fost gasit ca un om, S-a smerit si S-a facut ascultator pîna la moarte, si înca moarte de cruce. (Fil 2:6-8).
59. Formula mortii uzul secular & Pavel Într-un articol însemnat legat de semnificatia mortii lui Isus în NT, Larry Hurtado aduce dovezi solide în sprijinul ideii ca aceasta este prezentata nu doar ca o moarte rascumparatoare, ci si ca una paradigmatica, apta sa inspire, exemplara, si care descrie, si constituie un criteriu pentru, viata crestina.
60. Dimensiunea sociala a reconcilierii la Pavel (I): Naratiunea lui Hristos si reconcilierea în Romani 5-8 Introducere
Contextul epistolei catre Romani
Argumentul din Romani 5-8
Naratiunea lui Hristos în Romani 5-8: Identificarea aluziilor si caracteristicilor narative
Analiza textuala: naratiunea lui Hristos si reconcilierea
Romani 5 si schimbul de metafore si pronume personale
Romani 6 si încluderea credinciosilor <<in Hrisos>>
Concluzii
61. Dimensiunea sociala a reconcilierii la Pavel (II): PRACTICI ALE RECONCILIERII ÎN ROMANI 12-15 Introducere
Argumentul din Romani 12:1-15:13
Practici ale reconcilierii în Romani 12-13
Practici ale reconcilierii în Romani 14-15
Concluzii
