1 / 22

Biodiversitatea celor 5 regnuri

Biodiversitatea celor 5 regnuri. Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri. - Prima clasificare a organismelor a fost facuta înca de acum 2000 de ani de catre filozoful grec Aristotel, care grupa organismele cunoscute în Plante si Animale.

elias
Download Presentation

Biodiversitatea celor 5 regnuri

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Biodiversitatea celor 5 regnuri

  2. Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri - Prima clasificare a organismelor a fost facuta înca de acum 2000 de ani de catre filozoful grec Aristotel, care grupa organismele cunoscute în Plante si Animale

  3. In biologie se lucreaza cu categorii sistematice care grupeaza organismele de acelasi fel si care sunt asezate pe mai multe nivele, dupa cum urmeaza: Specia ->genul ->familia ->ordinul ->clasa -> increngatura ->regnul Regnul este cea mai mare categorie sistematica si le cuprinde pe toate celelalte.

  4. În lumea vie exista 5 regnuri: Fungi Animalia Protista Plantae Monera

  5. Regnul Procariota(Monera)

  6. Regnul Monera(Procariota) include organisme procariote: bacteriile şi cianobacteriile (alge albastre-verzi). Caracteristic pentru aceste organisme este organizarea simplă şi primitivă a corpului. Datorită dimensiunilor foarte mici, ele nu pot fi văzute cu ochiul liber, motiv pentru care sunt incluse în grupa microorganismelor. Ele nu au nucleu individualizat, însă în centrul celulei poate fi întâlnit un cromozom lung şi circular, compus dintr-o fâşie lungă de ADN, cu ARN, însă fără proteine. Nu au mitocondrii, respiraţia fiind efectuată de mezozomul aflat pe suprafata internă a membranei celulare. Peretele celular este alcătuit dintr-un amestec de substanţe: mureină, acizi teicoici şi substanţe pectice. Unele au flagel. La majoritatea înmulţirea se face asexuat prin diviziune directa. Regnul Monera cuprinde 2 grupe principale de organisme (încrengături): cianobacterii - Cyanophyta) şi bacteriile (archebacteriile si eubacteriile-Schizomycophyta ).

  7. Bacteriile sunt cele mai vechi organisme vii de pe Pământ; aproximativ două miliarde de ani au fost singurele forme de viaţa de pe Terra. Bacteriile sunt totodată cele mai primitive sisteme biologice; sunt Procariote. Morfologia bacteriilor este destul de simplă. Denumirea de "bacterie" vine de la cuvântul grecesc "bacterion" care înseamna "bastonaş". Forma de bastonaş este caracteristică grupului de bacterii numite bacili. Există însă şi alte forme pe care le prezintă celulele bacteriene, cum ar fi cea sferica de coci, cea spiralată la spirili si spirocheteetc. Bacteriile sunt organisme unicelulare, solitare; frecvent acestea se asociază in colonii de formă filamentoasă, de şirag de mărgele sau de ciorchine.

  8. Regnul Protista

  9. Regnul Protista este un grupparafileticeterogen de microorganismeeucariote cu organizare celulară simplă. Acestea pot fi fie organisme unicelulare, fie pluricelulare; nu prezintă ţesuturi specializate superioare. În arborele filogenetic al organismelor eucariote, protistele au format grupuri monofiletice separate, sau au inclus membri care sunt strâns înruditi cu oricare din celelalte 3 regnuri de eucariote. Termenul a fost propus de Ernst Haeckel în 1866 pentru a caracteriza toate organismele fără o structură complexă, care nu puteau fi clasificate nici ca animale, plante sau fungi.

  10. Alge Ca și plantele, algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosinteză cu ajutorul pigmentului care este frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din apă, săruri minerale, CO2 folosind ca sursă de energie lumina solară și în prezența pigmentului verde clorofilă, sintetizează substanțe organice. Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se întîlnesc și pe uscat: pe sol și pietre, pe copaci etc. Corpul algelor poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejată de un perete din celuloză și pectină. În citoplasmă se află unul sau cîteva nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic, vacuole, dictiozomi, cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea formă de cupă, panglică, stea, spirală, numărul oscilând de la unul până la câteva sute. Corpul algelor pluricelulare nu este diferențiat în țesuturi și organe (talul). În funcție de dispoziția celulelor, el poate fi filamentos sau lamelar.

  11. Protozoarele • Protozoarele sunt cele mai mici animale de pe pamânt : farâme microscopice de viata, compuse fiecare dintr-o singura celula ce contine toate mecanismele supravietuirii independente. • Citoplasma însasi contine o varietate de structuri responsabile pentru prelucrarea substantelor nutritive si controlul continutului de apa, si un nucleu care actioneaza asemenea unui “creier”, coordonând activitatile celulei. Protozoarele apartin regnului Protista, care include si algele.

  12. Parameciul • Parameciul (Paramecium caudatum) este cel mai evoluat protozoar. Este unicelular cu lungimea de aproximativ 0,25 mm. Membrana sa prezintă cili vibratili pe toată suprafața sa (de aici provine și numele de Ciliate a clasei din care face parte) contribuie la deplasare în mediul acvatic. • Respirația • Se face prin toată suprafața corpului. Intră oxigenul din apă în corp și iese dioxid de carbon din corp în apă. • Hranirea. • Parameciul se hraneste cu bacterii si cu alge unicelulare.Acestea se duc in jos pe palnia individului,dupa care ajung in vacuola digestiva care le digera. In urma acestui proces se produc substante hranitoare care sunt raspandite in celula pentru a o hrani,dar si substante nedigerabile care sunt trimise la nivelul vacuolelor cantractile.

  13. Regnul Fungi

  14. Regnul Fungi se împarte în 2 încrengături: -încrengătura Eumyceta (Mucegaiurile şi Ciupercile) -încrengătura Lichenomyceta (Lichenii). Regnul Fungi este alcătuit din organisme eucariote, având un aparat unicelular (gimnoplast, plasmodiu, dermatoplsat, sifonoplast) sau pluricelular, dar nediferenţiat în organe vascularizate. Organismul Fungilor este format din miceliu constituit din hife. Structura celulei este de tip eucariot şi are particularităţile următoare : - membrana celulară este alcatuită din micoceluloza sau micozina; adesea, membrana este impregnată cu chitină, caloză etc; - plastidele lipsesc complet; - citoplasma conţine substanţe de rezervă : glicogen şi picături de grăsime; - în celule se află: citoplasmă, vacuole, unul sau mai mulţi nuclei în funcţie de grupa sistematică, apoi ribozomi, reticul endoplasmatic, condriozomi, etc.

  15. Regnul Plantae

  16. Oamenii de ştiinţă au cuprins în această categorie sistematică organismele pluricelulare fotosintetizante, adaptate primar la viaţa terestră. Acest regn se in parte în briofite (muşchi), pteridofite (ferigi) şi spermatofite (gimnosperme şi angiosperme). Cea mai veche reprezentare a unei plante care a fost găsită datează de acum 7000 de ani de pe o medalie descoperită într-un mormânt din Altai. Pe această medalie este reprezentat un trandafir

  17. Mușchii • Mușchii, sau briofitele, cum sunt denumiți în literatura științifică, cuprind aproximativ 25.000 de specii de plante. Ei sunt răspândiți pe tot globul, începând cu zonele calde și ploiose tot timpul anului, cum este zona ecuatorială și sfârșind cu zonele caracterizate prin temperaturi extrem de scăzute, cum sunt zonele polare. În toate zonele climatice ei preferă biotopurile umede. • Mușchii au corpul vegetativ lipsit de vase conducătoare adevărate, numit tal cormoid . • Organele de reproducere sexuată, anteridia și arhegonul, sunt pluricelulare, iar ciclul vital este haplodiplofazic.

  18. Ferigile • Ferigile sunt primele plante vasculare apărute pe uscat, care au corpul vegetativ reprezentat de generația sporofitică, care devine dominantă. Se cunosc peste 20000 specii de ferigi, clasificate în aproximativ 300 genuri. Sunt plante iubitoare de umezeală, de aceea le întâlnim în locurile unde este răcoare și lumină, dar nu foarte puternică. Aceste condiții sunt întâlnite în pădurile de câmpie, dar în special în cele de la munte, pe valea râurilor. • Anual se dezvolta frunze noi, care la unele specii pot atinge 30cm in lungime. La inceput ele sunt rasucite in forma de melc, deoarece partea inferioara creste mai repede decit cea superioara. Pe masura cresterii, frunzele se desfac, aparand un petiol si o lumina dubla penat-sectata. Frunzele indeplinesc, de regula, doua functii: de fotosinteza si de sporificatie.

  19. Regnul Animalia

  20. Un animal după definiţia clasică este o vieţuitoare (fiinţă vie) care nu poate produce energia necesară prin fotosinteză fiind nevoit să se hrănească cu plante sau animale, necesitând oxigen pentru respiraţie. Animalele au mai multe trăsături ce le diferenţiază de alte vieţuitoare. Animalele sunt organisme eucariote şi pluricelulare, ce le separă de bacterii şi de majoritatea protistelor. Ele au o hrănire heterotrofă, digerând hrana într-un tub digestiv, ce le separă de plante şi alge (deşi unii spongieri sunt capabili să facă fotosinteză şi să fixeze nitrogen). Ele se diferenţiază de plante, alge şi fungi prin lipsa pereţilor celulari rigizi.Toate animalele sunt mobile (exceptând anumite stadii ale vieţii). La majoritatea animalelor, embrionii trec prin stadiul de blastulă, caracteristică exclusivă animalelor.

  21. Sfârşit !

  22. Proiect realizat de: Micula Naomi-Daiana Pasculescu Patricia-Andrada Temu Andreea-Lorena Clasa a lX-a B

More Related