1 / 12

CIOC! CIOC! CIOC! de Emil G â rleanu

CIOC! CIOC! CIOC! de Emil G â rleanu. Emil G â rleanu ( 1878 – 1914 )

frayne
Download Presentation

CIOC! CIOC! CIOC! de Emil G â rleanu

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. CIOC! CIOC! CIOC! de Emil Gârleanu

  2. Emil Gârleanu ( 1878 – 1914 ) Cea mai cunoscută operă a lui Emil Gârleanu este Din lumea celor care nu cuvântă (1910), în care a relatat întâmplări alegorice din viața gâzelor, păsărilor, animalelor și plantelor. El a surprins viata micilor vietăţi si dramele acestora, deschizând o pagină plină de duioşie si sensibilitate spre lumea miraculoasă a acestui univers. Alături de naraţiunea ,,Cioc!, Cioc!, Cioc!”, în volumul ,,Din lumea celor care nu cuvântă”(1910) mai pot fi citite ,,Gândacelul”, ,,Fricosul ”, ,,Căprioara”, ,,Sărăcuţul!... ”,,Frunza ”etc.

  3. Într-o toamnă aurie ca acum, veveriţa apornit să-şi caute provizii pentru iarnă. A căutat prin toată pădurea şi, într-o bună zi, a dat peste un pom ciudat. Avea roada rotundă, tare, dar cu miezul gustos. Dăduse peste alun.

  4. I-AU PĂCUT ALUNELE ŞI, FIINŢĂ PREVĂZĂTOARE, A CĂRAT TOATĂ TOAMNA, PÂNĂ ŞI- A UMPLUT SCORBURA. SE BUCURA CĂ DĂDUSE NOROCUL PESTE DÂNSA. FĂCEA PLANURI SĂ NU SE MIŞTE TOATĂ IARNA DIN CĂSUŢĂ.

  5. Într-o bună dimineaţă, se zgârie la picior într-o coajă de alună. De unde? Că ea nici nu se atinsese de merindele strânse. Cercetează:un sfert din alune- mâncate! S-a mâniat veveriţa şi s-a pus la pândă să prindă hoţul. S-a ghemuit în fundul scorburii.

  6. Ce era? Ciocănitoarea, cum e ea:sai ici, vâră-te colea, a dat de scorbură, în scorbură alune, şi...craţ-craţ-craţ! S-a pus pe mâncat. Din ziua aceea venea în fiecare amiază să-şi ia prânzul...

  7. A sosit şi acum tot aşa grăbită, dar de-abia intră în scorburăşi veverita se şi repezi asupra ei.Ciocănitoarea voi să o zbughească afară, dar veveriţa o prinse de coadă. Dă-i în sus, dă-i în jos, lăsă coada în laba veveriţei şi...pe-aici ţi-i drumul!

  8. Mai târziu, când i-a venit inima la loc şi s-a văzut fără coadă, s-a intors la veveriţă să se roa- ge de dânsa.N-a mai intrat in scorbura. A bătut cu ciocul : Cioc! Cioc! Cioc! Dar veveriţa îşi mutase culcuşul. De atunci, mereu ciocăneşte la fiecare copac, dar nici că dă de răspuns.

  9. Găsiţi povestirea,apoi citiţi, pe rând, fragmentele în care se povesteşte despre: • Timpul şi locul în care veveriţa a descoperit alunele: • Strângerea proviziilor pentru iarnă; • ,,Hoţul’’ care fura alunele; • Prinderea,,hoţului’’ de către veveriţă; • Încercarea ciocănitoarei de a-şi lua coada de la veveriţă.

  10. Alcătuiţi enunţuri cu expresiile: ,,s-a pus la pândă”, ,,s-a ghemuit”, ,,să o zbughească”, ,, pe-aici ţi-i drumul’, ,,i-a venit inima la loc’’.

  11. Puneţi în ordine ideile principale • Veveriţa descoperă lipsa alunelor. • Veveriţa descoperă alunul cu fructe gustoase. • Ea prinde ciocănitoarea furând şi îi smulge coada. • Ciocănitoarea intră să se ospateze cu alune. • Ciocănitoarea caută să-şi ia coada înapoi de la veveriţă. • Veveriţa îşi face provizii pentru iarnă.

More Related