1 / 14

POLUAREA NU MIROASE (A) BINE!

POLUAREA NU MIROASE (A) BINE!. Camelia Radu Mihaela Tudoran Raluca Turcu Profesor Coordonator: Corina Stanescu. Poluarea. Conteaz ã ?.

frey
Download Presentation

POLUAREA NU MIROASE (A) BINE!

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. POLUAREA NU MIROASE (A) BINE! Camelia Radu Mihaela Tudoran Raluca Turcu Profesor Coordonator: Corina Stanescu

  2. Poluarea. Conteazã? Ce reprezintă pentru noi mediul în care locuim? Ce înseamnă natura, ce sunt copacii, iarba, apele, animalele şi plantele? Sunt câteva din întrebările pe care ar trebui să ni le punem poate chiar zilnic, căci planeta noastră are tot mai mult de suferit din cauza poluării cauzate de mâna omului. Cu sau fără intenţie, noi ne distrugem propriul cămin. Poluarea nu mai este o temă necunoscută pentru nimeni. Efectele ei sunt vizibile oriunde păşim, iar „cale de întoarcere” nu prea mai există dacă nu facem câteva eforturi. Putem începe să avem grijă de caminul nostru, implicit de noi. Nu este mare efortul de a arunca hartiile în coşurile de gunoi, de a opri apa în timp ce ne facem duş, de a închide calculatorul atunci cand nu îl folosim sau de a planta un copac cand avem ocazia. N-o faci pentru nimeni. O faci pentru TINE!

  3. Poluarea solului Solul este un amestec de materie din plante, minerale şi animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creşterea majorităţii plantelor şi esenţial pentru toată producţia agricolă. Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive care pot afecta viaţa plantelor şi animalelor.

  4. Efectele poluãrii solului O singură întrebare în acest caz: solul reprezintă un ecosistem natural sau o groapă de gunoi? Teoretic, un ecosistem. Practic...           „Munţii de gunoaie” întâlniţi tot mai des la marginea oraşelor par desprinşi dintr-un film de groază. Acest tip de poluare a solului rezultă (din nou) din activitatea omului: acumularea deşeurilor. Cantitatea de gunoaie este în continuă creştere, iar compoziţia este extrem de diversă: de la resturi alimentare, materiale plastice, până la hârtie, sticlă şi cenuşă. Din nou, apare inconştienţa noastră, căci deşi există coşuri de gunoi, noi continuăm să aruncăm...pe jos. Ca măsuri de protecţie a solului, putem reduce poluanţii industriali şi deşeurile menajere, putem evita folosirea îngrăşămintelor şi pesticidelor din sol, înlocuindu-le cu cele naturale; sunt indicate oprirea defrişărilor necontrolate, reducerea păşunatului excesiv; reducerea exploatării excesive a unor soluri; eliminarea aratului necorespunzător

  5. Poluarea aerului este adesea vizibilă sub forma fumului din hornuri şi a gazelor de la ţevile de eşapament ale maşinilor. Fumul este un amestec de gaze şi chimicale şi poate deveni mai toxic sub acţiunea soarelui puternic, datorită unei reacţii chimice provocată de lumină. Smogul care rezultă are un miros neplacut si provoacă lacrimare. Substanţele chimice emanate în atmosferă sunt transportate de vaporii de apă din curenţii de aer, iar dacă aceştia se ridică deasupra munţilor, vaporii de apă se condenseazăşi cad sub formă de ploaie. Dacă există substanţe chimice în curenţii de aer, ele vor cădea odată cu ploaia, provocând fenomenul de ploaie acidă. Poluarea aerului Substanţele chimice poluante din aer ajung şi în lanţul alimentar, fiind absorbite de plantele din regiunile poluate. O parte din alimentele pe care le mâncăm conţin urme de plumb, care este toxic, dar nivelele se află mult sub cel care provoacă otrăvire.

  6. Efectele poluãrii aerului Poluarea aerului are un impact negativ asupra sanătăţii organismului,  cu simptome minore gen tuse, lăcrimarea ochilor ajungand la probleme de respiraţieşi chiar moarte. În plus smog-ul reduce vizibilitatea, iar emisiile de chimicale în aer pot provoca ploi acide care distrug vegetaţia, faunaşi pot otrăvi sursele de apă potabilă. Poluarea aerului creşte numărul bolilor de inimă. Creşterea continuă a cantiţătii de dioxid de carbon în atmosferă antreneazăîncalzirea globală, dar în acelaşi timp şi gradul de aciditate al oceanelor. Numeroase organisme marine au început deja să-i simtă consecinţele:multe din speciile care trăiesc pe calcare, cum ar fi muschii, algele şi unele crustacee au început deja să se desprindă de pe coastă.

  7. Apa menajeră, apa industrială şi produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrăşămintele şi pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor. Scurgerile de petrol din navele-tanc transoceanice pot distruge viaţa sălbatică pe întinderi mari. Mai demult se foloseau detergenţi în operaţiunea de curăţire a acestor scurgeri, dar se consideră că efectele dăunătoare ale detergenţilor înrăutăţesc lucrurile şi petrolul este lăsat să se disperseze în mod natural. Poluarea apei

  8. Efectele poluãrii apelor Efectele poluării apelor depind de substanţele chimice deversate sau de microorgnismele din apă, dar de obicei au ca finalitatedistrugerea ecosistemelor zonale,moartea păsărilor şi a peştilor. In cazurile grave, oamenii sunt afectaţi dacă consumă fără cunoştinţă de cauză apă din surse poluate sau dacă mănâncă peşti proveniţi din zone contaminate. In plus scăldatul în apele contaminate poate provoca boli ale epidermei.

  9. Poluarea luminoasa Poluarea luminoasă reprezintă lumina artificială îndreptată acolo unde nu este nevoie de ea şi unde nu este dorită. Poluarea luminoasă înseamnă:  - Costuri energetice imense şi inutile - Probleme de sănătate la nivelul populaţiei - Distrugerea ecosistemelor ce sunt bazate pe alternanţa noapte-zi - Probleme legate de securitate - Reducerea activităţii observatoarelor astronomice, precum şi a astronomilor amatori

  10. Efectele poluarii luminoase: Un studiurecent a scos în evidenţă faptul căpoluarea luminoasă este periculoasă pentru animalele şi insectele care se bazează pe sursele de lumin pentru a naviga sau pentru a efectuă anumite ritualuri. Poluarea luminoasă generată de marile aglomeraţii urbaneşi nu numai poate cauza probleme serioase in principal insectelor care caută de exemplu ochiuri de apă pentru a depune ouăle sau pentru a începe primul ciclu din viaţă. Pentru a reduce poluarea luminoasă ar trebui: să nu existe lumină reziduală către cer deoarece acesta este o lumină consumată fără rost şi ne costă; să evităm supra-iluminarea prin utilizarea cantităţii de lumină necesară pentru fiecare tip de activitate; să stingem după ora 23:00 luminile care nu sunt absolut necesare, precum reflectoarele de mare putere de pe terenuri de sport, cele de la panourile publicitare sau reflectoarele care luminează cerul.

  11. Poluarea fonică a devenit o problemă majoră în Europa. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că mai mult de jumătate din europeni suferă din cauza zgomotului. Poluarea fonică Anual, zece milioane de persoane sunt forţate să îşi schimbe domiciliul, în mare parte din cauza vecinilor zgomotoşi. Potrivit unui studiu efectuat în zece state europene, bucătăria este cel mai zgomotos spaţiu din casă, în condiţiile în care din ce în ce mai mulţi oameni o folosesc şi pentru alte activităţi decât gătitul sau servirea mesei.

  12. Efectele poluarii fonice Zgomotul mijloacelor de transport, autovehiculelor, fabrici, uzine, casetofoane date cu sonorul la maxim, claxonatul ne influenteazăatat pe noi oamenii cât şi creşterea şi dezvoltarea unor plante. Durata experimentului a fost de câteva săptămâni, timp in care periodic au fost măsurate tulpinitele plantelor, făcându-se media aritmetică a valorilor obţinute.În lotul amplasat pe parcelă la distanţă de şoseaua naţionala, plantele au avut o creştere mult mai bună faţă de plantele din lotul amplasat în parcela din apropierea şoselei naţionale.Ar trebui săţinem cont de sunetele dure, ascuţite, zgomotoase de diferite tipuri care au un efect negativ asupra plantelor de gramine, generalizând şi asupra altor specii de plante si animale. Pentru a demonstra acest fapt, am utilizat ca material biologic o specie de gaminee – grâul care a fost studiat în două loturi cu amplasamente diferite.

  13. Ce putem face? Educaţia este soluţia. Trebuie să devenim conştienţi că orice gunoi, orice baterie aruncată, orice luminăţinută aprinsă mai mult decât este nevoie fac rău pământului, implicit nouă. Apoi săîncercăm să facem pământul verde. Există multe organizaţii şi multe proiecte în care se încearcă refacerea pădurilor, acţiuni de ecologizare şi de plantare (Mai Mult Verde), chiar şi campanii împotriva consumului excesiv de apă (Salvati omul de zăpadă organizată de Apa Nova), de substanţe nocive (proiectul Cicloteque), de reducere a energiei electrice (Green Hour). Chiar şi introducerea pungilor de hârtie este un pas înainte spre o lume mai verde. În afara faptului că “a fi verde” si a încerca să-ţi salvezi planeta aduce beneficii ţie cât şi semenilor tăi, este o ocazie nemaipomenită de socializare, călătorie şi împărtăşire a diverselor experienţe.

  14. BIBLIOGRAFIE “Arborele lumii” Microsoft Encarta Encyclopedia Brown L., "Probleme globale ale omenirii. Starea lumii", Editura Tehnicã, Bucuresti, 1992

More Related