1 / 21

MIJLOACE DE MASURARE PENTRU LUNGIMI SI UNGHIURI

MIJLOACE DE MASURARE PENTRU LUNGIMI SI UNGHIURI. "Este o m ă sur ă î n toate " ( Est modus in rebus). DE CE M Ă SUR Ă M D IMENSIUNEA LUCRURILOR CE NE INCONJOARA?. Pentru c ă …. Metode de masurare a lungimilor. Unitatea de masura in SI : metrul (m) Mijloace de masurare :

gaia
Download Presentation

MIJLOACE DE MASURARE PENTRU LUNGIMI SI UNGHIURI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. MIJLOACE DE MASURARE PENTRU LUNGIMI SI UNGHIURI

  2. "Este o măsurăîn toate" (Est modus in rebus) DE CE MĂSURĂM DIMENSIUNEA LUCRURILOR CE NE INCONJOARA? Pentru că …..

  3. Metode de masurare a lungimilor Unitatea de masura in SI:metrul (m) Mijloace de masurare: 1. masuri de lungime: - cu repere - terminale 2. instrumentepentrumasuratsicontrolatlungimi: - cu riglasi cursor - cu surub micrometric 3. aparatecomparatoare

  4. Metru etalon Metrul etalon– prototip internaţional: este o bară executată dintr-un aliaj cu 90%Pt şi 10% Ir, cu secţiunea în formă de “k”, înscrisă într-un pătrat cu latura de 20 mm. La capete are trasate câte trei repere, astfel încât distanţa dintre reperele centrale este de 1 m, la temperatura de 200C. Metrul etalon – prototip naţional: este o riglă confecţionată din acelaşi aliaj ca şi prototipul internaţional, având în plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c şi este păstrat la Institutul Naţional de Metrologie Bucureşti.

  5. Instrumente pentru măsurarea lungimilor

  6. Măsuri cu repere :

  7. Masuri de lungimeterminale • suntutilizate ca marimi etalon • la masurareasireglareaaparatelor de masurat • Masuriterminale : - cale; - cale plan paralele; - calibre - lerelepentrugrosime

  8. Aparatesiinstrumentepentrumasurareasicontrolullungimilor

  9. Şublerul • Este cel mai răspândit mijloc pentru măsurat lungimi şi este format dintr-o riglă cu scară gradată şi un cursor cu vernier. Precizia de măsurare: 0,1 mm; 0,05 mm; 0,02 mm. • Şublerele sunt caracterizate de: limita superioară de măsurare (mm), exactitatea de măsurare, grosimea peste cele două ciocuri, lungimea ciocurilor şi greutatea lor. • Limita superioară de măsurare, L: 150; 200; 300; 500; 800; 1500; 2000 mm.

  10. Partilecomponente ale sublerului 1 – riglagradata 2 – surub de fixare 3 – cursor 4 – surub de blocare 5, 6 – ciocuriscurte 7, 8 – ciocurilungi 9 – vernier 10 – dispozitiv de avans fin 11 – tija

  11. Tipuri de şublere Sublerpentruadâncime Subler digital din otelinox, (precizie 0.02 mm) Subler cu ceas comparator Subler cu vernier

  12. Masurarea cu sublerul cu vernier 1. Se prinde piesa de măsurat între ciocul riglei şi cel al cursorului, lungimea care se măsoară fiind egală cu distanţa dintre suprafeţele de măsurare ale ciocurilor. 2. Se citeşte numărul de milimetrii de pe rigla gradată depăşiţi de reperul „0” de pe vernier la care se adaugă o fracţiune calculată în felul următor: se observă a câta diviziune de pe vernier se aliniază cu una de pe riglă şi se înmulţeşte cu precizia de măsurare a şublerului.

  13. Micrometrul • Funcţionează pe baza transformării mişcării de rotaţie a unui şurub micrometric în mişcare de translaţie • Pasul şurubului micrometric este de 0,5 mm, deci la o rotaţie completă a tamburului, deplasarea liniară a tijei este de 0,5 mm. • Au precizie de măsurare mai mare ca şublerele (0,01; 0,002 sau 0,001 mm).

  14. Partilecomponentesimasurarea cu micrometrul: 1 - corp in forma de potcoava 2 – nicovala 3 – tijasurubului micrometric 4 – dispozitiv de fixare a tijei 5 – bratulcilindric 6 – tambur 7 – dispozitiv de limitare a apasarii Pebratulcilindric se deosebescdouascari gradate: scaramilimetrilornumerotata din 5 in 5 mm siscarajumatatilor de mm nenumerotata; scaragradata de petambureste un vernier cu ajutorulcaruia se citescsutimile de mm

  15. Calibrele • Măsuri terminale, folosite la controlul dimensiunilor, al formelor si al poziţiei relative a pieselor. • Sunt mijloace de verificare, deoarece nu măsoară efectiv dimensiunile, ci verifică dacă acestea corespund sau nu prescripţiilor din desenul de execuţie. • Se folosesc la: • verificarea valorilor • extreme admisibile.

  16. Aparatecomparatoare Sunt aparate cu amplificare, folosite la compararea dimensiunilor liniare ale pieselor măsurate, în raport cu dimensiunea de comparaţie. Clasificare: -comparatoarele cu cadran circular; -comparatoarele cu pârghie; -comparatoarele de interior; -minimetrele, -ortotestele; -pasametrele, -optimetre.

  17. Metode de masurare a unghiurilor Unitatea de masurăpentruunghiul plan in SI esteradianul Se maiutilizeaza : • gradulsexagesimalsi • gradul centesimal

  18. Metodepentrumasurareasicontrolulunghiurilor • Metodedirecte (goniometrice), unghiulestedeterminat direct in grade, minute sisecundefolosindraportoare, microscop universal. • Cu masuriterminale: echere, caleunghiulare, sabloane • Metodeindirecte (trigonometrice) folosind: - rigla de sinus - rigla de tangenta

  19. Instrumente pentru masurarea si controlul unghiurilor Goniometru optic Trusă de cale

  20. Masurareaunghiurilor cu raportorulmecanicsimplu • La mijloculmuchieidiametraleestemarcatcentrul “0” al cerculuiiar la periferiasemicerculuiestetrasata o scaragradata de 180 diviziuni, valoareauneidiviziunifiind de 1 grad. • Pentrumasurare se suprapunecentrul 0 pevarfulunghiului de masuratsimuchiadiametralapeuna din laturiapoi se citestevaloareunghiuluipescaragradata in dreptulceleilaltelaturi.

  21. Bibliografie • A. Ciocirlea – Vasilescu, I. Neagu, M. Constantin – „Tehnici de măsurare în domeniu”, Manual pentru clasa a XI-a Ruta directă/ XII-a Ruta progresiva, Editura CD Press, Bucureşti, 2007 • C.Leonte, C.Jilaveanu, I. Ionescu – „Măsurări Tehnice”, Manual pentru clasa a X-a, Editura LVS Crepuscul, Bucureşti, 2005 • G. Lichiardopol, E. Ciocan, - „Îndrumar pentru laborator tehnologic” clasa a X-a, profil tehnic, Editura Aramis, Bucuresti, 2002 • http://www.didactic.ro/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13-masurarea-marimilor-geometrice-p60908-t0 • http://www.didactic.ro/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13-mijloace-pentru-masurarea-marimilor-geometrice-1-p78199-t0 • Masurarea lungimilor • http://www.referat.ro/referate/Sublerul_si_Micrometrul_8bcd8.html • http://facultate.regielive.ro/proiecte/mecanica/masurarea_lungimilor-29931.html?in=proiecte&s=anod • http://www.legestart.ro/Criteriu-din-2000-%28MzU4NjI-%29.htm • http://www.masurari.ro/masurari/masurari2-1/im12002.html • http://www.masurari.ro/masurari/masurari2-1/im12002.html • http://www.softedu.eu/_cad/indexcad.html

More Related