Justificarea libertăţii

1. Justificarea libertăţii 1. Conceptul de libertate 2. Justificarea libertăţii 3. Domeniul libertăţii 3.1. Principiul vătămării 3.2. Acţiunil ofensatoare

2. Tipuri de justificări a) Justificări consecinţioniste libertatea e valoroasă pentru că promovează alte lucruri valoroase (deci este valoroasă în sens instrumental) b) Justificări deontologice libertatea este intrinsec valoroasă; chiar dacă în cazuri particulare ea duce la consecinţe care nu sunt optime, libertatea trebuie în continuare respectată între libertate mai mare şi utilitate mai mare întotdeauna trebuie să alegem libertatea

3. Justificări consecinţioniste J. St. Mill: fericirea generală este cel mai bine promovată dacă libertatea fiecăruia este mai largă Sunt luate în considerare numai plăcerile sau neplăcerile pe care oamenii le resimt în privinţa unor fapte reale, nu şi plăcerea sau neplăcerea lor ca alţi oameni să aibă anumite preferinţe. Distincţia dintre utilitarism relativ la acţiuni (act utilitarianism) şi un utilitarism relativ la reguli (rule utilitarianism) preliminarii

4. Justificări consecinţioniste: libertatea în general J. St. Mill • Chiar dacă oamenii greşesc, este mai probabil ca fiecare din ei să aibă • dreptate în privinţa a ce îl sau ce o face să fie fericit(ă), decât altcineva. • Fiecare dintre noi ştie mai bine decât orice altcineva ce ne face sau nu plăcere 2. Cultivarea libertatăţii individuale duce la dezvoltarea persoanelor 3. Libertatea permite o pluralitate de moduri de viaţă şi de tipuri de personalitate. O societate liberă tinde să devină mai diversă, nu este omogenă. în diversitate, fiecare se poate dezvolta mai deplin De ce e bună diversitatea? se experimentează diferite moduri de viaţă, există modele diferite

5. Justificări consecinţioniste: libertatea de exprimare • este facilitată căutarea adevărului, • este garantată guvernarea democratică; şi • este promovată autonomia individuală Formularea de idei noi; şi critica ideilor Ideile false sunt respinse Ideile adevărate nu devin dogme Alegerile libere cer critica politicilor candidaţilor oamenii îşi dezvoltă capacitatea de raţionament, deci de alegere a planului de viaţă

6. Justificări deontologice. 1 Fr. Hayek: Cel mai important dintre cele câteva principii de acest tip pe care le-am dezvoltat este libertatea individuală, pe care ar fi mai bine să o considerăm un principiu moral de acţiune politică. Ca toate principiile morale, el se cere acceptat ca valoare în sine, ca principiu ce trebuie respectat fără a ne întreba dacă într-un caz particular va fi benefic. Nu vom obţine rezultatele dorite dacă nu îl acceptăm drept un crez sau drept o prezumţie atât de puternică încât nici un considerent de utilitate să nu îl poată limita.

7. Justificări deontologice. 2 Exemplu: J. Rawls Primul principiu al dreptăţii: Fiecare persoană are un drept egal la cea mai extinsă schemă de libertăţi egale de bază, compatibilă cu o schemă de libertăţi similară pentru toţi. Prioritatea primului principiu De ce libertăţile de baza? Care sunt ele? libertatea poate fi restrânsă numai de dragul libertăţii. De ce?

8. Prioritatea libertăţii E un bun primar. Rolul ei creşte în societăţile contemporane În mare, temeiul regulii de prioritate e următorul: pe măsură ce condiţiile de civilizaţie se îmbunătăţesc, semnificaţia marginală pentru bunuri constând în avantaje economice şi sociale ulterioare se diminuează relativ la interesul pentru libertate, care devine mai puternic pe măsură ce condiţiile pentru realizarea libertăţii egale sunt mai deplin realizate. De la un anumit punct devine şi rămâne iraţional din punct de vedere al poziţiei originare să se admită mai puţină libertate de dragul unor mijloace materiale mai mari. (...) sub condiţii favorabile interesul fundamental de a ne determina planul de viaţă obţine un loc prioritar.

9. Valoarea libertăţii Rawls pleacă de la cele două puteri morale 1) capacitatea de a avea un simţ al corectitudinii morale; şi 2) capacitatea de a fi raţionale (de a-şi făuri un plan de viaţă). Te poţi imagina în minoritate; Deci doreşti libertatea, astfel încât să beneficiezi de ea oricare ar fi locul tău în societate Argument consecinţionist: Foloseşti libertatea pentru a-ţi atinge binele Argument deontologist: Fiind liberi ne formăm un plan de viaţă, îl apreciem ca bun, dar dorim în plus ca această apreciere să fie parte a planului nostru de viaţă.Decei libertatea este în sine valoroasă, fiind parte a planului nostru de viaţă