1 / 84

STOMACUL ŞI DUODENUL

STOMACUL ŞI DUODENUL. STOMAC ANAMNEZĂ. Vârsta : -stenoza pilorică congenitală (sugar); -ulcerul → adulţi; -cancer , hernie hiatală la vârstnici; Sexul : ♂ -gastrita cronică etilică; -cancerul gastric; ♀ -ulcer gastric; -gastrita cronică autoimună;

gloria
Download Presentation

STOMACUL ŞI DUODENUL

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. STOMACUL ŞI DUODENUL

  2. STOMAC ANAMNEZĂ • Vârsta: -stenoza pilorică congenitală (sugar); -ulcerul → adulţi; -cancer , hernie hiatală la vârstnici; • Sexul: ♂ -gastrita cronică etilică; -cancerul gastric; ♀ -ulcer gastric; -gastrita cronică autoimună; -multipare → visceroptoză (ptoză gastrică);

  3. STOMAC ANAMNEZĂ • AHC – agregare familială: - b.ulceroasă; -neoplasm gastric; -polipozele gastro-intestinale; • APP – boli infecţioase ca: -febra tifoidă, dizenteria → afectare gastrică; -enterocolite (toxiinfecţii alimentare); -boli cronice: sifilis, TBC; -boli de sistem: colagenozele; -DZ, insuficienţa renală cronică → afectare gastrică; -BPCO → ulcerul gastro-duodenal; -hepatitele cronice, cirozele hepatice:-gastropatie; -ulcerul gastro-duodenal; -anemiile: -deficit B12 → gastrite cronice autoimune -deficit Fe → gastrite cronice;

  4. STOMAC ANAMNEZĂ • CVM: -stress → boala ulceroasă; -alimentaţie neraţională, condimentată; -consumul de toxice: -alcool: -gastrita acută; -gastrita cronică; -fumatul: -ulcer; -neoplasm; -consumul de medicamente: -AINS (Aspirina); -Fe, KCL → iritante gastrice; -expunerea la noxe: Pb → saturnism → crize dureroase (colica saturnină);

  5. Examenul obiectiv general • -atitudine antalgică – ghemuită cu pumnul apăsat în regiunea epigastrică → ulcer în criză de penetraţie; • -facies zigomatic: faţa suptă, cu arcadele zigomatice foarte proeminente, şanţurile nazolabiale adânci, aspectul general exprimă tristeţe, suferinţă → ulcer duodenal, stenoză pilorică; • -paloare intensă (”alb ca varul”) după HDS acută; • -denutriţie, emaciere: stenoză pilorică, CC gastric

  6. Examenul obiectiv al stomacului: • Inspecţia: -bombarea regiunii epigastrice: stenoză pilorică, dilataţie acută gastrică, tumori gastrice în stadii avansate -retracţia regiunii epigastrice → abdomen scafoid ( în luntre) în ulcerul gastro-duodenal perforat → gastroptoză (abdomen în “desagă”, pendent) cu retracţia regiunii epigastrice şi bombarea regiunii hipogastrice, evidentă în ortostatism. -bombare cu caracter pulsatil în regiunea epigastrică: -tumori care fac corp comun cu Ao; -anevrism Ao abdominal; -HVD (semnul Harzer); -mişcări peristaltice (semnul lui Kussmaul) din hiperactivitatea motorie gastrică din stenoza pilorică faza compensată (peristaltica de luptă); -periodic întreaga musculatură parietală gastrică se contractă, determinând o bombare a regiunii epigastrice → tumora fantomă a a lui Bouveret în stenoza pilorică;

  7. Palparea • superficială: -hiperestezia cutanată( ulcerul în criză de penetraţie sau ulcerul perforat) ; -apărarea musculară → abdomen de lemn( perforaţie gastrică); • profundă: -împăstarea regiunii epigastrice: perigastrita secundară bolii ulceroase; -tumorile stomacului localizate în epigastru (la stânga liniei mediene); -palparea punctelor dureroase localizate pe linia mediană xifo-ombilicală:

  8. Clapotajul/sucusiune gastric • Semn palpatoric/percutoric, care constă dintr-un zgomot hidroaeric de tonalitate joasă, provocat prin percutarea uşoară cu vârful degetelor a regiunii epigastrice sau prinderea între degete a plicii cutanate la acest nivel şi executarea unei mişcări de “scuturare”. • Apare datorită prezenţei unei cantităţi de lichid de hipersecreţie gastrică; • Clapotajul gastric are valoare patologică în cazul prezenţei a jeun sau la 8 ore de la ultima alimentaţie fiin un semn clinic de stenoză pilorică

  9. Percuţia • Permite delimitarea spaţiului lui TRAUBE astfel: -în sus de bază pe stânga = coasta VI; -în jos de rebordul costal; -intern de linia parasternală stângă

  10. DUODEN Anamneza nu are particularităţi deosebite faţă de cea a stomacului; • AHC: polipoza intestinală (agregare familială); • APP: -parazitoze → lambliază; -tulburări de motilitate → colagenoze, DZ, pancreatite

  11. DUODEN Examenul obiectiv • sensibilitate la palpare a zonei pancreatico-duodenale : - ulcer duodenal, duodenite şi periduodenite, -diverticulitte, -tulburări de motilitate (stază duodenală);

  12. EXPLORĂRILE PARACLINICE GASTRO-DUODENALE • EXPLORĂRI MORFOLOGICE: 1.EX RADIOLOGIC - PE GOL -SC 2. ENDOSCOPIA ŞI ECOENDOSCOPIA 3. ECOGRAFIA ABDOMINALĂ –HIDROSONOGRAFIA GASTRICĂ • EXPLORĂRI FUNCŢIONALE 1. EXPLORAREA SECREŢIEI GASTRICE 2. EXPLORAREA MOTILITĂŢII GASTRICE

  13. PNEUMOPERITONEU: ABDOMEN PE GOL

  14. CT ABDOMEN:COLECŢIE SUBFRENICĂ DREAPTĂ

  15. BARIU PASAJ: ULCER GASTRIC-IMAGINE DE FAŢĂ ŞI PROFIL

  16. ULCER GASTRIC CU STENOZĂ MEDIOGASTRICĂ: FAŢĂ ŞI PROFIL

  17. ULCER GASTRIC- pliuri gastrice neregulate( ADK gastric)

  18. GASTRITĂ ACUTĂ ŞI CRONICĂ

  19. GASTRITĂ CRONICĂ-METAPLAZIE INTESTINALĂ

  20. ULCER GASTRIC

  21. ULCER GASTRIC PENETRANT/PERFORAT

  22. ULCER DUODENAL

  23. ULCER DUODENAL PERFORAT

  24. SINDROMUL DISPEPTIC Definiţie Dispepsia este o digestie dificilă incluzând simptome comune unei multitudini de suferinţe digestive, caracterizată prin prezenţa de: • greţuri, vărsături, • senzaţia de saţietate precoce, • balonări postprandiale, tulburări de tranzit intestinal, • dureri cu diverse localizări. Sindroamele dispeptice: -organice (au o cauză clar definită); -funcţionale(cauză necunoscută, nedecelabilă);

  25. SINDROMUL DISPEPTIC • -sindromul dispeptic hipersten (sindrom dispeptic ulceros); • -sindromul dispeptic hiposten (sindromul gastritelor cronice, cancerului gastric);

  26. SINDROMUL DISPEPTIC • Diagnostic categoryApproximate prevalence • "Functional" dyspepsia Up to 60 percent • Dyspepsia caused by structural or biochemical disease • Peptic ulcer disease 15 to 25 percent  • Reflux esophagitis 5 to 15 percent •  Gastric or esophageal cancer <2 percent  • Biliary tract disease Rare  • Gastroparesis Rare  • Pancreatitis Rare  • Carbohydrate malabsorption (lactose, sorbitol, fructose, mannitol) Rare •  Medications Rare  • Infiltrative diseases of the stomach (Crohn's disease, sarcoidosis) Rare  • Metabolic disturbances (hypercalcemia, hyperkalemia) Rare  • HepatomaRare Ischemic bowel disease Rare  • Systemic disorders (diabetes mellitus, thyroid and parathyroid disorders, • connective tissue disease)Rare Intestinal parasites (Giardia, Strongyloides Rare  • Abdominal cancer, especially pancreatic cancer Rare

  27. SINDROMUL DISPEPTIC:CAUZE ORGANICE Reflux esophagitis Normal 23.9% 33.6% Cancer 2% 19.9% 20.8% Peptic ulcer disease Gastritis/duodenitis Richter 1991

  28. SINDROMUL DISPEPTIC:CAUZE FUNCŢIONALE Dysmotility-like dyspepsia 21(10%) 11 (5%) Ulcer-like dyspepsia 27(13%) 7 (3%) 51 (24%) 36(17%) 10 (5%) Unspecifieddyspepsia n=50 (23%) Reflux-like dyspepsia Talley et al 1992

  29. DISPEPSIA ASOCIATĂ CONSUMULUI DE MEDICAMENTE • Acarbose (Precose) Alcohol Alendronate (Fosamax) Cisapride (Propulsid) Codeine Iron Metformin (Glucophage) • Nonsteroidal anti- inflammatory drugs Oral antibiotics (e.g., erythromycin) Orlistat (Xenical) Potassium Corticosteroids (e.g., prednisone) Theophylline

  30. SINDROM DISPEPTIC PACIENŢI CU RISC • those with alarm symptoms or signs, including:- unintentional weight loss - iron-deficiency anaemia- gastrointestinal bleeding - dysphagia and odynophagia- previous gastric surgery - persistent vomiting- epigastric mass - jaundice - previous peptic ulcer - use of a non-steroidal anti- disease inflammatory drug • those over the age of 45 years* at onset

  31. The Maastricht European Consensus Guidelines on the management of dyspeptic patients in primary care Dyspeptic patient First primary care visit Age <45 years* without alarm symptoms Age 45 years or with alarm symptoms (irrespective of age) Refer togastroenterologist • Review patient’s history • Test for H. pylori • 13C-UBT or • Laboratory serology * The cut-off age may be below 45 years, depending on regional differences in the incidence of gastric malignancy If H. pylori-positive, treat the infection The European Helicobacter Pylori Study Group 1997

  32. SEMIOLOGIABOLII ULCEROASE • Ulcerul = defect al mucoasei gastrice sau duodenale, care depăşeşte în profunzime musculara mucoasei şi este înconjurat de-un infiltrat de tip acut sau cronic.

  33. BOALA ULCEROASĂ-EPIDEMIOLOGIE • apare la orice vârstă, incidenţa maximă = decada a IV-a pentru UD şi a V-a pentru UG; • -UD este de două mai frecvent decât UG; • -raportul B/F (sex ratio) = 1,5 la UG şi 2,2 la UD; • -mediul de provenienţă: -UG – mediul rural -UD – mediul urban;

  34. BOALA ULCEROASĂ -PATOGENIE ruperea echilibrului între: • -factorii de agresiune (f. ulcerogeni); -factorii de apărare (f. protectori);

  35. BOALA ULCEROASĂ

  36. BOALA ULCEROASĂ • AHC = factorul genetic are rol primordial în ulcero-geneză → risc de 2,5 ori: -grupul sângelui OI, statusul de nonsecretor (salivă, suc gastric) ridică riscul la 1,5 ori; -preponderenţa pepsinogenului I în UD; -masa de celule parietale este crescută la UD; -hiperplazie a celulelor antrale G; -prezenţa Ag HLA-B5 şi HLA-B12

  37. BOALA ULCEROASĂ • App - infecţia cu Helicobacter pylori, contractată din copilărie, în mediile sociale paupere; -boli care favorizează apariţia bolii ulceroase: -staza gastrică (I.C.C.); -hipoxia din BPCO; -scăderea capacităţii de sinteză a proteinelor din mucusul protector – ciroza hepatică;

  38. BOALA ULCEROASĂ • CVM: -fumatul = agent etiologic al ulcerului; -alimentaţia: -mese neregulate; -consumul de alcool, condimente; -stress-ul: -acut → ulcere de stress., gastrită hemoragică acută; -cronic → factor ulcerogen; -tipul de personalitate: emotivi, anxioşi, hipocondriaci; -consumul de medicamente: -AINS – Aspirina; -corticoterapia = rol ulcerogen în doze mari şi cure prelungite;

  39. BOALA ULCEROASĂ • Majoritatea ulcerelor evoluează cu sindrom dispeptic ulceros dominat de durere, cu anumite caractere relativ specifice: • -localizarea: epigastru sau zona pancreato-duodenală • -iradierea poate sugera o complicaţie: -posterioară-criză de penetraţie - îm bara reacţie pancreatică -ritmicitate = apariţie ciclică în legătură cu mesele: • -mică periodicitate : postprandial precoce sau tardiv • -mare periodicitate-caracter sezonier(primăvara şi toamna) -caracterul → arsură (pirozisul); -durata 30 minute – 1 oră, cu cedare graduală după alcaline sau alimente; -alte simptome: greţuri, inapetenţă la cei cu UG → scădere ponderală; -nu există o concordanţă clinico-lezională: -există ulcere mari asimptomatice (bătrâni); -ulcere mici la care persistă durerile şi după închiderea lor; -debutul poate fi cu o complicaţie: HDS, penetraţie, perforaţie;

  40. BOALA ULCEROASĂ • Debutul: -acut: criză dureroasă, complicaţie; -insidios cu fenomene dispeptice de mai mult timp; • I.B. evoluţie ondulantă cu pusee de acutizări şi remisiuni, uneori imprevizibilă, marcată de complicaţii;

  41. Examenul obiectiv general • -faciesul: ulceros (supt, pomeţii proeminenţi); • -tip constituţional: hipersten → ulcerul duodenal; • -starea de nutriţie: -bună în UD; -scădere ponderală relativă în crizele dureroase de UG, sau complicaţii ale bolii ulceroase; • -tegumente şi mucoase: paloare marcată după HDS; • -fanere: tulburări trofice în pierderile oculte de Fe din boala ulceroasă;

  42. Examenul abdomenului • sensibilitate dureroasă în: -epigastru (pct. epigastric,solar) → UG; -sediu deplasat spre dreapta (zona pancreatico-duodenală) → UD; • -în complicaţii: -împăstare; -apărare musculară;

  43. Diagnosticul pozitiv • -criterii clinice → sindrom dispeptic ulceros; • -paraclinice: -endoscopic: craterul ulceros + biopsie obligatorie în UG; -radiologic: • semne directe – NIŞA; • semne indirecte: • -incizura controlaterală (“deget de mănuşă”), hipersecreţie, hiperkinezie → UG; • -bulb deformat cu modificarea recesurilor, spasm → stenoză duodenală; -chimismul gastric: valoare diagnostică scăzută; -evidenţierea infecţiei Hp (tratament !);

  44. COMPLICAŢIILE BOLII ULCEROASE • -HDS; • -penetraţia/perforaţia; • -stenoza; • -malignizarea (după unii autori); • -ulcere refractare la tratamentul conservator; • - ulcerele caloase

  45. SEMIOLOGIAGASTRITELOR Gastritele = inflamaţii acute sau cronice, difuze sau focale ale mucoasei stomacului. • -conceptul de gastrită a suferit modificări prin introducerea examenului endoscopic şi prin descoperirea bacteriei helicobacter pylori (Hp).

  46. GASTRITE CLASIFICARE • Acute: • -eroziv-hemoragice; • -flegmonoase; • Cronice: • -microbiană Hp (tip B); • -chimică tip C: -de reflux; -antiinflamatoare; -alcool; • -atrofică: autoimună (tip A); • -alte tipuri: -hipertrofică Ménétrièr; -granulomatoasă; -limfocitară;

  47. Gastrita acută erozivă (hemoragică) • -se caracterizează prin ulceraţii superficiale, fără a depăşi musculara mucoasei; • -se poate asocia cu arsurile (ulceraţiile Curling); • -se poate asocia cu stress-ul (traumatisme, intervenţii chirurgicale) = ulceraţiile Cushing;

  48. Gastrita acută erozivă (hemoragică) • Etiologia: -în 40 % medicamentoasă: -AINS-aspirină -Fe, Cortizon, citostatice; -Hp; -alcool; Simptomatologie: -durere(pirozis) -HDS uneori severe -gastrectomia (segmentară sau totală) de necesitate;

  49. Gastrita cronică bacteriană(tip B) inflamaţia mucoasei gastrice predominant antrală indusă de H.pylori; -incidenţa acestei forme creşte cu vârsta; • Clinic: dispepsie cronică nonulceroasă (durere, greţuri, vărsături); Diagnosticul: -endoscopic – leziuni de gastrită cronică antrală; -evidenţierea infecţiei cu H.pylori( teste indirecte: ureazei, serologic- Ac ant Hp şi directe: histologic, sau bacteriologic); • Evoluţie: iniţial gastrită superficială → atrofică → metaplazia intestinală = leziuni pre CC (carcinom gastric, limfom gastric non Hodgkin-MALT); • Prognosticul: bun în condiţiile eradicării infecţiei cu Hp;

  50. Aspecte histologice şi endoscopice în gastrita cronică bacteriană.

More Related