Download
1 / 29
290 likes | 441 Views
Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb. De la motivaţii la conţinut :. “Razboiul ţesăturilor ” – China vs. U.E. S.U.A. - subiect dezbătut în presa din toată lumea
E N D
Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb. De la motivaţii la conţinut: “Razboiul ţesăturilor” – China vs. U.E. S.U.A. - subiect dezbătut în presa din toată lumea Care sunt implicatiile reale ale trecerii globale de la un sistem comercial indelung reglementat la liberalizare completă? – cazul sectorului “multi-fibră”/industria T&C 1995…_’02_’03_’04_ 1 ianuarie 2005_’06_’07_2008...? Drumului parcurs de “multi-fibre” de la protecţionism sub A.M.F. la idealul de liber-schimb sub O.M.C.
Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb. De la motivaţii la conţinut(2): • Forme de restricţie in calea comerţului cu textile pe pieţele internaţionale • Cadrul reglementar al Comerţului Internaţional cu Textile (1974-2007) • Impactul liberalizării comerţului cu textile pentru exponenţii textilelor • Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu Chinain contextul presiunii de liberalizare • Lecţii desprinse dinexperienţa A.T. + posibile scenarii privind o noua piaţă a textilelor • Redefinirea comerţului internaţional cu textile
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Cadrul reglementar al Comerţului Internaţional cu Textile (1974-2007) De la motivaţii la conţinut(2): În cadrul G.A.T.T: 1961 – Aranjamentul de Scurtă Durată – acopereaimporturile textile pe baza de bumbac; convenit drept o excepţie de la regulile G.A.T.T.(Art. XI – interzice folosirea restrictiilor cantitative); 1962- Aranjamentul de Scurtă Durată devine „de Lungă Durată”; 1974 - la 1 ianuarie, intra în vigoare Aranjamentul Multifibră –anula toate aranjamentele care au ordonat comerţul internaţional T&C începand din 1961 pana la acel momentşi consta într-un sitem de limitări cantitative a importurilor de bunuri t&c din ţarile intensive in fortă de muncă ieftine, precum: China, Thailanda, Bangladesh şi India, de care beneficiau S.U.A., Canada, Norvegia, U.E. 1994 - 15 aprilie, Marrakesh, Maroc - Actul Final din cardul Rundei Uruguay, prevede încetarea restricţiilor la export şi creşterea continua a accesului la pieţe a textilelor şi articolelor vestimentare 1995- O.M.C. înlocuieste Acordului Multifibră cu Acordul privind Comerţul cu Textile şi Confectii (AT) =instrument tranzitionalde liberalizarea deplina (1995-2005).
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Cadrul reglementar al Comerţului Internaţional cu Textile(2) • 2005 – aplicarea unuimecanism de salvgardare pana la sfârşitul lui 2007, care permite guvernelor ţărilor membre să devieze importurile străine în cazurile în care se dovedeşte că exporturile de textile chinezeşti provoaca dezechilibre semnificative pe piaţa pe care se desfaşoara. • = la baza ratiunii activarii clauzei de salvgardare de catre S.U.A. si U.E. au stat obiective neeconomice: protejarea locurilor de munca din sectoarele prejudiciate de concurenta). • Din punct de vedere legislativ, Acordul Multifibrăa încalcat principiile de bazaale Sistemul Comercial Multilateral- pricipiul nediscriminarii- care presupune acordarea reciproca (principiul reciprocitaţii) şi neconditionată a clauzei naţiunii celei mai favorizate (CNCMF)şi a principiului tratamentului naţional. • Presupus a fi iniţial doar o masură temporară, AMF, un acord lipsit de transparenţa, a legitimat discriminarea negativa faţa de ţarile în dezvoltare.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Acordul O.M.C. privind textilele – tranziţia de la A.M.F. la A.T. • = instrument de tranziţie bazat pe implementarea graduală, timp de 10 ani (1995-2005), a următoarelor etape-cheie: • Acoperirea întregii game de produse textile, incluzand, în principal, ţesaturi, articole, materiale textile şi confecţii; • Un program care sa asigure integrarea progresiva a acestor textilelor şi a confecţiilor în regulile GATT; • Un proces de liberalizare cu scopul extinderii progresive a cotingentelor prezente (pana la eliminarea definitivă) prin creşterea anuala a cotelor, corespunzător fiecărei etape; • Un mecanism special de salvgardare care să rezolve problema noilor cazuri de prejudicii importante sau ameninţări asupra producatorilor naţionali pe tot parcursul tranziţiei; • Înfiinţarea Organismului de Monitorizare al Textilelor (eng. TMB- Textiles Monitoring Body) care să supravegheze implementarea Acordului şi să asigure aplicarea corecta a regulilor; • Alte provizioane incluzând: reguli privind aplicarea cotingentelor, administrarea lor, tratarea restricţiilor ce nu ţin de Acordul Multifibră, aranjamente luate în afara acordurilor O.M.C. şi alte proceduri ce ar putea afecta acest sector.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: S.U.A. şi U.E. au resimţit efecte serioase ale liberalizării textilelor la începutul anului 2005, când s-au confruntat cu creşteri bruşte ale importurilor din partea furnizorilor chinezi. Aceste valuri masive au determinat cele doua entitati afectate să aplice din noubariere cantitative. Baza legala pentru noul val de limitari cantitative selective, la importurile din China, este clauza de salvgardare stipulată în Protocolul de aderare al Chinei la O.M.C.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: China – Uniunea Europeană: • două dintre cele mai mari pieţe de desfacere ale lumii; ocupăprimele poziţii în topul mondial; • comerţul bilateral între cele doua pieţe a crescut de peste 60 de ori, atingând în 2006 circa 254 miliarde de euro; • odată cu creşterea volumului exporturilor, China şi-a extins şi producţia in U.E., şi investiţiile cu peste 25%; • în ultimii ani deficitul comercial al U.E. a crescut continuu, ajungând la circa 128 miliarde de euro în 2006 – ecart exporturi/importuri de aproximaiv o treime; • anual, U.E. înregistrează constante; • rezistenţa grupării la deschiderea pieţei spre exterior- confirmă efectul de deturnare de comerţ;
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: China – Uniunea Europeană • Analiza determinanţilor efectelor post – AMF: • au provocat disputa “eurochineză” trei categorii mari de grupuri de interese implicate în conflict: • reprezentanţi ai producătorilor tradiţionali de textile europeni (Franţa, Spania, Italia, Portugalia); • reprezentanţi ai comertului textil cu ridicata si cu amanuntul din ţările europene specializate în vânzarea textilelor importate din China (Anglia, Portugalia, Norvegia); • reprezentanţi ai consumatorilor europeni – B.E.U.C. (Bureau Européen des Unions de consommateurs) – Organizaţia Consumatorilor Europeni. • Dacă ultimii doi au un scop comun – deschiderea pieţei textilelor, primii au fost cei care au forţat executivul uniunii la negocierea prelungirii perioadei de aplicare a cotingentelor la importurile chinezeşti de ţesături cu O.M.C
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: China – Uniunea Europeană • Argumente în favoarea protecţionismului industria T&C a UE: • liberul schimb va sufoca firmele autohtone conducându-le la falimentare; • liberul schimb va conduce la cresterea ratelor de somaj; • se va produce o invazie de marfuri slabe calitativ; Argumente în favoarea liberului schimb in industria T&C a UE: • Sistemul cotelor va avea ca efect creşterea preţurilor pentru consumatori • liberul schimb preseaza structurile care si-au pierdut avantajele competitive la restructurare; • un studiu al O.M.C. arată cum o familie de patru persoane ajunge să platească, în plus, 270 euro pe an din cauza protecţionismului textil = redistribuire a veniturilor inechitabila si ineficientă. • genereazăefecte de bunăstare, la nivelul întregii economii, derivate din schimburi comerciale internaţionale bazate pe avantajele comparative deţinute.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: China – Uniunea Europeană “războiul ţesăturilor” in U.E., declanşat odată cu invadarea pieţei europene de mărfuri ieftine chinezeşti, s-a dovedit în iulie 2005 a fi o demonstraţie de panică datorată pierderii de competitivitate a industriilor textile europene în faţa competitorilor lor chinezi, deţinători ai avantajului competitiv în producerea acestor bunuri. Principala provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană în perspectiva libertăţii pieţei textilelor sunt: provocarea pierderii competitivităţii industriilor textile europene. Scenariu optimist- prevede un succes major pentru textilele europene; succes bazat pe avantajele poziţionării geografice, ale moştenirii culturale şi ale proximităţii fată de consumatori. Acest scenariu pesupune plasarea consumatorului în centrul tuturor activitătilor textile, o opţiune ignorata multa vreme de întreaga industrie europeană.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: China – Uniunea Europeană • Recomandari: • structurile sectorului textil vor trebui să ia în considerare investiţii noi în cercetări de piaţă, comunicare, alături de o strategie ţintită spre consumator, bine definită; • schimbarea atitudinii lucrătorilor din vânzări, marketing, operaţionali, tehnică, administraţie sau management, versus clientul companiei pentru care lucrează; • reorientarea de urgentă a industriilor spre creşterea valorii produselor emise; • implementarea unei strategii de reducere a costurilor de productie - delocalizarea unitatilor de productie spre regiuni bogate in capital uman ieftin; • investitii in tehnologie noua de prelucrare a tesaturilor. • repozitionare pe segmentele de lux pe piata confectiilor.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: China – Statele Unite ale Americii Pentru Statele Unite ale Americii, China reprezintă cel mai important partener comercial din lume: SUA vede în China un “partener strategic” – relaţie cu un statut care ascunde atitudinea agresiv-defensiva a statelor unite care, folosindu-se de puterea politică, reuşesc să-şi impună intenţiile protecţioniste în defavoarea avantului Chinei de a pătrunde cu produsele sale pe piaţă.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: China – Statele Unite ale Americii În cursa pentru cotele de piaţă, S.U.A. acuză China de intevenţia precipitată a guvernului prin subventionarea exportatorilor săi şi manipularea ratelor de schimb valutar cu scopul micşorării preţului pieţei în mod artificial până la niveluri care să înlăture concurenţa de pe piaţa - practică în afara legii americane si a O.M.C.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: China – Statele Unite ale Americii Tabel A.5 Fabrici de textile falimentate in perioada 1997-2007 in S.U.A. Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb. Sursa: The National Council of Textile Organizations website. Pierderile sunt puse pe seama presiunii resimtite la nivelul întregii industrii manufacturiere americane incapabilă să egaleze cele 40% avans realizat de chinezi ca urmare a “ajustării valutare”.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: China – Statele Unite ale Americii • disponibilizarea a circa 200.000 de lucratoriamericani
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: China – Statele Unite ale Americii • Cererea de protecţionism în sectoarele multi-fibră ca urmare a liberalizării: • Principalii purtători ai cererii de protecţionism pe piaţa textilelor sunt: • companiile, marile case de modă americane, aflate în situaţia să concureze cu importuri mai competitive. Pierderea avantajelor comparative, determină aceste grupuri de interese să invoce argumentul salvării locurilor de muncă. • Firmele mici – industrii incipiente. • Grupările sindicale. Sectorul textil antrenează crearea a numeroase locuri de muncă. Puterea de influienţa a sindicatelor asupra politicului este însemnată, fie că gruparea este independentă, fie că în spatele mişcarii mai există şi interese sperate a se obţine din partea altor actori la îndemnul cărora acţionează. • Organizaţiile Neguvernamentale apărătoare ale drepturilor muncitorilor din sectorul textil al ţărilor în dezvoltare (ex: Euratex şi Maquila Solidarity Network (MSN) un ONG canadian care are ca misiune promovarea solidaritaţii cu muncitorii din fabricile de outsourcing în Mexic. Obiectivul MSN este de a face cunoscute potenţialele efecte negative asupra lucrătorilor şi de a promova dezvoltarea de strategii şi programe de întarire a drepturilor muncii pe agenda organizaţiei.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: China – Statele Unite ale Americii – costuri/beneficii • Care sunt costurile datorate aplicării restricţiilor cantitative la importurile de produse textile din China? • Diminuarea eficienţei cu care opereaza agenţii economici din sectorul textilelor, propagată în toata economia protejată. • Efecte redistributive exagerateîn defavoarea cumpărătorilor de produse textile. • Costuri ridicate pentru consumatorii textilelor produse local. Aceştia işi vor limita cheltuielile cu hainele sau alte produse textile. • Cresterea preţurilor la produsele sau serviciile care utilizează textile sau articole vestimentare protejate. • Reducerea salariilor reale în economie datorate creşterii artificiale a preţurilor. • Lanţurile de distribuţie, vor înregistra pierderi. • Care sunt beneficiile datorate libertaţii textilelor? • avantaje inerente specializarii internaţionale. • avantajele obţinute din economiile de scală. • produse competitive pentru consumatori sub raportul preţ/calitateapropiate de1 • oportunitaţi de extindere pentru distribuitorii naţionali de produse textile. • reducerea costurilor cu materia prima pentru industria modei care prelucreaza ţesaturi, adăugându-le valoare printr-un design inedit.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Provocări şi oportunităţi pentru marile blocuri comercialeîn relaţia cu China: China – Statele Unite ale Americii – recomandari de ajustare de cost: • Factori de sporire a competitivitatii la standardelele ofertei internationale: • costurile asociate asigurării calitaţii şi a disponibilitaţii know-how-ului pentru angajaţi; • costuri de producţie: cu energia, apa, materiile prime pentru textile, produse chimice şi de construcţie. • costuri cu salariile angajaţilor. • costuri aferente transportării mărfurilor precum: costuri cu îmbarcarea şi pierderea de timp între expediţie şi livrare, dar şi costurile de distribuţie. • costuri cu investiţiile străine directe, alianţele strategice sau alte forme de aliere internaţionala. • costuri asociate mediului macroeconomic: ratele la dobânzile din ţara gazdă, impozitele corporative, taxele pe repatrierea profiturilor şi taxele pe creşterea de capital; ajustarea la ratele de schimb valutar, riscul de ţara ( gradul de respectare a dreptului la proprietate privată, stabilitate politică), luarea în considerare a competitorilor care se bucură de acces preferenţial pe piaţa de export. • costuri de management al calitaţii. • costuri de tranzacţionare pe pieţele externe: birocraţie, corupţie, bariere procedurale de import şi export. • o recomandare de adaptare la concurenţa pentru marii producatori de textile ar fi outsourcing-ul în tarile cu zero taxari (“input-uri duty-free”) şi costuri salariale inferioare celor din ţara mama, ex. maquiladoras în Mexic pentru firmele americane şi în Maroc şi Tunisia ca opţiuni pentru ţarile Mediteraneene.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Redefinirea comerţului internaţional cu textile Concluzii, previziuni şi recomandari: Încetarea definitivă a regulilor care legitimează aplicarea restricţiilor cantitative la importurile de textile din China va aduce oportunitaţi, dar şi provocari pentru toate ţarile lumii, lupta dintre protecţionism şi liberalism în comerţul internaţional fiind un factor stimulativ pentru sporirea bunastării lor economice. Nemaiputând spera la o altă şansa de amânare, pentru industriile textile din ţarile dezvoltate, evenimentul va impune o repoziţionare strategică prin delocalizarea activitaţilor de producţie spre zonele “low-cost labor force” sau repoziţionarea pe segmentele de “fashion”, cele intensive în tehnologie, în know-how inovator, cercetare sau dimpotriva poziţionarea pe segmentul de producţie în masa al produselor de calitate joasa sau a celor strandard precum: tricouri, uniforme, lengerie etc. Evenimentul de la 1 ianuarie 2007 asociat cu deplină libertate pentru schimburile internaţionale de mărfuri pe bază de fibre textile, va provoca un nou val de integrare a sectorului textil în economia mondială, o noua şansă pentru specializare internaţională asociată eficientizării activitaţilor economice în industria T&C la nivel mondial.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Redefinirea comerţului internaţional cu textile • Pentru guvernele ţarilor care se confruntă cu dificultaţi structurale datorate pierderilor competitivitaţii firmelor naţionale din sectorul textil, managerii din industria T&C recomandă experţilor in politici publice să propună urmatoarele soluţii: • reorientarea activitaţilor de cercetare dinspre segmentele intensive în manufacturare spre cele superioare în valoare adăugata ale lanţurilor de furnizori, constând în ameliorarea pachetelor de educaţie şi training pentru posturi din activitatea terţiera care presupun abilitaţi precum: simţul design-ului, identificarea celor mai bune locaţii pentru importul de resurse în producţie, controlul calitaţii, logistica şi distribuţie en-detail. • sprijinirea recalificării forţei de muncă şi a infiinţării de pool-uri de epertiză în domeniul textilelor. • îmbunatatirea mediului legislativ pentru serviciile complementare sectorului textil. • stimularea proceselor de inovare prin colaborare în domeniile de diseminare şi transfer tehnologic. • negocierea creşterii accesului la pieţe pentru produsele textile şi vestimantare de calitate înalta. • eliminarea tuturor obstacolelor care îngreuneaza sistemele de distribuţie cu amănuntul şi eliminarea standardelor în producţie care pot cauza distorsiunea pieţei.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Redefinirea comerţului internaţional cu textile oricat de bine gândite nu ar fi planurile de tranziţie de la protecţionism la liber-schimb, acestea vor continua sa fie desconsiderate. Atat timp cât pentru forţa care genereaza menţinerea stării de paravan – forţa producătorilor defavorizaţi, organizaţi în sindicate - nu se vor oferi alternative care să le compenseze pierderile bruşte, comerţul internaţional cu textile va continua, departe de starea de echilibru economic dezirat. Consider că cea mai buna atitudine pe care ar trebui să o adopte orice ţara, în care meritelele principiului libertaţii economice sunt recunoscute, este, dupa cum îndemna şi Milton Friedman statul american înca în 1965, înlaturalea unilaterală a tuturor barierelor care stau la intrarea pe propriile pieţe.Numai astfel, şi numai simultan cu acordarea unor ajutoare compensatorii „perdanţilor” naţionali (din fonduri structurale, spre exemplu), industria textilelor va cunoaşte o imbunătăţire reala şi sustenabilă într-o economie de piaţa. Compensaţiile pentru dezavantajaţii liberalizării ar putea consta în: programe de recalificare şi învaţare continuă finanţate fie de instituţii precum Banca Mondiala, Fondul Monetar Internaţional, fie de instituţii ale societaţii civile apărătoare ale pieţei libere şi a proprietaţii private.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb. Competiţia pentru pieţe in triunghiul S.U.A.- U.E. -China” Prin cooperare şi relaţionare comercială, activitaţile economice vor fi distribuite pe glob, în mod spontan, în funcţie de avantajele comparative deţinute, astfel încat, din această comunicare vor rezulta beneficii mutuale la nivel global. Spre un astfel de ideal ţinteste economia de piaţa şi, aşa cum la nivel local, guvernele încearca privatizarea sectoarelor cheie ale ţarii, tot în acest mod poate fi privită şi încercarea O.M.C. de „privatizare” a sectorului textil. Ramâne de văzut, însa, în 2008, dacă metoda liberalizării graduale prelungite va funcţiona în sensul eliberării definitive a textilelor de restricţii cantitative sau va fi nevoie de adoptarea unor măsuri de sine stătătoare, precum deschiderea unilaterala a pieţelor spre practicarea unui comerţ nediscriminatoriu cu restul lumii.
“Comerţul Internaţional cu produse textile între protecţionism şi liber-schimb” Vă mulţumesc! Open BA Thesis Project - web blog www.multifibrearrangement.g5.ro Contact: Olga Nicoară olganicoara@gmail.com 31/07/2007
INVITAŢIE la cea de-a patra-a ediţie a: European Resource Bank Meeting Bucureşti, 13-16 Septembrie 2007:
ERBM 200713-16 Septembrie 2007Athene Palace Hilton – Bucuresti “Sporirea libertăţii – Evoluţia necesară a instituţiilor europeneîn contextul global” Participanţi: • 300 de reprezentanti ai think tank-uriloreuropene, americane şi internationale • Personalitati din mediul academic, experti internationali, economisti, reprezentanti ai societatii civile si decidenti politici. • Pintre invitati: Jose Pinera, Grover Norquist, Andrei Ilarianov, Leonard Liggio,Tom Palmer, Bridgett Wagner. Evenimente satelit ataşate ERBM: • Întâlnirea Asociaţiei Contribuabililor Europeni • Întâlnirea Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni • Conferinţa asupra privatizării sistemului de pensii din România (cu Jose Pinera)
Tematică&organizare • Temele de discutie au vizat in principal raspandirea valorilor democratiei si pietei libere in spatiul european, fiind tratate subiecte publice de maximă importanţă pan-europeană, ca şi subiecte de importanţă specifică pentru ţara gazdă. Din acest punct de vedere este semnificativă importanţa ERBM ca spaţiu de diplomaţie publică. • ERBM este organizat în fiecare an, alternativ, în vestul şi estul continentului • Evenimentul are o structură clar definită. Scopurile ERBM 2007 sunt: • Sa aduca in Romania dezbaterea constitutionala europeana. • Sa plaseze miscarea free-market pe agenda romaneasca. • Să coaguleze miscarea europeana. Audienţă: • Dezbaterea publică europeană (ERBM va beneficia de prezenţa a cca. 40 jurnalişti europeni, membri ai Europea Journamists Association) • Dezbaterea publică românească (plan complex de comunicare a conferinţei) • Mişcarea free-market internaţională, donorii mişcării – grupuri primare. • Publicul românesc, în special categoriile sociale dinamice, suporteri ai pieţei libere şi libertăţii individuale
European Resource Bank Meeting • Editiile precedente: (Gummelsbach) - Bulgaria 2004 - Lituania 2005 - Austria 2006
