Securitatea Umana – veriga integratoare

1. Securitatea Umana – veriga integratoare Bucuresti, ROMANIA Conf. univ. dr. Mireille RADOI

2. CeesteSecuritatea Umana? Aprox. douadecenii in urma, uniistrategisianalistipolitici → abordariletraditionaleasupra RI si NS nu maiacoperacomplexacombinatie de conflicte. Nouaabordare - securitateumana[human security/HS]:asa cum stateleartrebuisa fie protejate de amenintarile din exterior, cetateniilor nu vorfi cu adevarat “securizati” decatdacasuntprotejati de boli, de foamesi de teama. Notiunea a avutsucces in cercurilediplomatice, dar a fostprimita cu reticenta in mediul academic. • Conceptulpriveste vulnerabilitatile din perspectiva globala si integratoare. Raportul privind Dezvoltarea Umana, PNUD(1994): scopul securitatii globale ar trebui extins a.i. sa includacele 7 dimensiuni - securitateaEconomica, securitateaAlimentara, a Sanatatii, securitateaPersonala, de Mediu, securitateaComunitara siceaPolitica. • Securizarea ariilor de care depinde fiinta umana→Securitatea Umana.

3. ONoua Paradigma • Preocupata de securitatea persoanelor, nudoar a institutiilor si/sau a statului (traditional). • Regandirea SN: majoritatea riscurilor si amenintarilor directe au inceput sa apara mai mult in interiorul statelor, decat din afara lor. • Exprima nevoia indivizilor de securitate, relativ la nevoile sale de baza: accesul la apa curata si la hrana, securitatea energetica si de mediu, libertatea fata de exploatarea economica, protectia fata de folosirea abuziva a violentei de orice tip, inclusiv de catre politie, clanuri sau parteneri de afacerisau domestici. • In practica, institutiile au fost nevoite sa dea raspuns la amenintari la securitatea umana: preventiv, intervenind in timpul evenimentelor nefaste sau/si reactiv, post eveniment.

4. De la NS la HSN… • Proces lent, dar ferm [Can. si Jap. au promovat international HS]. • Human Security Network (HSN) = grup de tari din toata lumea care, la niv. Min. de Ext., mentin dialogul asupra probl. relative la HS. Reteaua include: Austria, Canada, Chile, Costa Rica, Grecia, Irlanda, Iordania, Mali, Tarile de Jos, Norvegia, Elvetia, Slovenia, Tailanda si Africa de Sud ca observator. • Rol inter-regional, cu o agenda din perspective multiple, avand legaturi puternice cu societatea civila si academia. S-a lansat inNorvegia (1999). Conf. ulterioare: Elvetia (2000), Iordania (2001), Santiago de Chile (2002), Austria (2003), Mali (2004), Canada (2005), Tailanda (2006), Grecia (2007). • Mecanism informal flexibil, care identifica ariile de actiune colectiva concreta. Elaboreaza politici de securitate care focalizeaza nevoile de protectie si securizare ale indivizilor si societatii.

5. Securitatea Umana = principiu fundamental al dezvoltarii DIRECTII • Protectia impotriva amenintarilor cronice si fundamentale, cum sunt foamea/malnutritia, bolile si represiunea; • Protejarea impotriva amenintarilor neprevazute si daunatoare in viata cotidiana, fie la nivelul persoanei, al casei, al locului de munca, al comunitatii sau al mediului ambient. ASADAR Securitatea umanaintegreazasecuritateanationalasipublica, deoareceariile sale de referintasunt: reducereasicombatereaviolentei, luptaimpotrivaterorismului, reducereadelicventei, combatereatraficului de armesi de persoane, management de criza, asistenta post dezastru, ameliorareamediului, luptaimpotrivadiscriminarii.

6. Calitatea vieţii =eficienţa şi performanţa efortului de protejare a SN • ÎnUE există un puternic curent de opinie (din ce în ce mai multe propuneri) ca, pe lângă Strategia de Securitate să se adopte şi un concept de securitate. • Grupul de la Barcelonapropune ca acest concept să fie cel de HS = securitatea cetăţeanului se referă la eliberarea indivizilor de temerile primare provocate de violarea drepturilor omului*. • 7 principii care să ghideze acţiunea în domeniul protejării securităţii: primordialitatea drepturilor omului, autoritate şi responsabilitate politică, multilateralism, abordare de jos în sus, focalizare regională, apelul la instrumente de drept, folosirea forţei în concordanţă cu scopul. *"A Human Security Doctrine for Europe: The Barcelona Report of the Study Group on Europe's Security Capabilities" (2004)

8. Insecuritatea coreleaza cu Subdezvoltarea si Saracia • Saracia, lipsa de resurse pot conduce la conflictearmate. • Instabilitateapoliticasauoprimarea din uneleregiunipotenteazaefecteleseceteisi a altorcalamitati. HS are succesmai mare in afara SUA, in tariprecumAustralia, Canada, Japonia, MareaBritanie, sauScandinavia,“puteri de nivelmediu”, in care culturapoliticaaccentueazaimportantanegocieriisi a dezarmarii.

9. Apelul la RegandireaPrioritatilor • Post razboi rece, resurgenta conflictelor armate, etnice si civile si disolutia guvernelor nationale au obligat teoreticienii sa-si schimbe optica si sa-si indrepte atentia asupra unor noi abordari in studiile de securitate si IR, care s-au concentrat prea mult pe “frontiere, gloante si bombe“! • Dar HS nu a beneficiat de prea multa atentie pana in 1994 (seria rapoartelor Human Development - UNDP). Perspectiva a fost intarita prin "Human Security Now“, raport al Comisiei Internationale pt HS (2003). • Accent tot mai mare pe ajutor umanitar, reconstructie si dezvoltare (tot mai mic pe inarmare).

10. HS – castigapuncte in Academia (I) • Pt. ca “exista tot mai multa instabilitate si mai multe amenintari datorate accelerarii rapide a globalizarii,“ dar si datorita “naturii holistice a conceptului, care ii confera o mare flexibilitate“ - Lincoln C. CHEN, director of the Global Equity Center, HarvardUniversity's Kennedy School of Government. • Discipline ca medicina, sanatatea publica, meteorologia au examinat aspecte ale urgentelor de sanatate, de pilda, dar pana de curand, putini au studiat acele crize direct corelat cu activitatea politica. (Geografii fac exceptie.) Evenimente din China, SUA sau Myanmar (exBirmania)au demonstrat ca nu poti privi un cutremur sau un ciclon ca simple fenomene de clima. Politicile care stau in spatele acestora sunt f. imp. si ulterior crizele de sanatate care vin cu ele.

11. HS – castigapuncte in Academia (II) Migratiile in masa generate de crizele de SIDA inAfrica, atacurile asupra unor campusuri de refugiati sau asupra ajutoarelor umanitare in multe parti ale lumii sau comertul cu armament cu populatiile aflate in nevoie (ex. Coreea de N) – confirma ceea ce oficialii si unii teoreticieni stiau demult: “Cei mai saraci dintre cei saraci, cei care cad de pe harta, nu au beneficiaza de unele tipuri de securitate*” - Michael J. WATTS, prof. de geografie la Berkeley, Univ. of California. *Being the poorest of the poor, who are falling off the map, means you don't have certain types of security.

12. HS – castigapuncte in Academia (III) Statele nu trebuiejudecatedoardupa PIB silibertatilepe care le acordacetatenilor, cisidupabunastareaeconomicareala a acestorasiabilitatealorconcreta de a-siexercitalibertatile - Amartya SEN, prof. de economiesifilosofie (LSEsiHarvard), Premiul Nobel pt Ec. (1998). “Ceimaibuni care lucreaza in domeniu se concentreazaasuprarelatiilordintre securitate, strict definitasidezvoltareaeconomica, problemeledemograficesi de mediu” – transcend delimitarilesiprivesclucrurile holistic, motiv pt care HS nu este o disciplina, ci un domeniu de studiu (ca sistudiiledespre pace, desprefemei etc.) - Andrew MACK, director al Human Security Report Project.

13. HS faraeticheta…. • Geografia politica – at cand analizeaza relatiile dintre frontierele nationale, competitia pt hrana sau alte resursesi schimbarile de mediu. Cei care cerceteaza efectele globalizarii asupra economiilor locale (inclusiv accesul persoanelor la hrana si energie)se inscriu de asemena in abordarea HS. • Cresterea nivelului oceanului planetar ameninta cu relocarea a intregi populatii, cu generarea unei instabilitati politice crescutesau chiar cu initierea unor razboaie pt resurse. • Anul trecut, la audierile in fata Congresului, Kent H. Butts, prof. de strategie militara si director al National Security Issues Group la U.S. Army War College's Center for Strategic Leadership, a subliniat un nou camp de preocupare: Arctica. Rapida incalzire si topirea calotei glaciare va aduce “o era de intensa activitate a statelor” pt. controlul teritoriilor si resurselor.

14. Conceptele de HS incep sa patrunda si in cercurile militare SUA. Fortelor militare li se cere din ce in ce mai mult sa asigure siguranta populatiei oferind ajutor umanitar si servicii de baza (New Orleans / Katrina, 2006).

15. HSU = Umanitarismsi Militarism deodata… • International Studies Association, centrul de Studii de Securitate conventionale, nu acorda sanse conceptului HS, considerandu-l prea vag (def. ONU si a Canadei – “freedom from fear”). Altii considera ca militarii stiu “cum sa distruga lucrurile, nu cum sa le construiasca”… • Conceptul HS este important ca lentila care focalizeaza abordari interdisciplinare. “Este vorba despre cum sa pui laolalta elemente economice, etice, de mediusi de guvernare pt a readuce oamenilor demnitatea atunci cand lucrurile degenereaza“ - Richard A. Matthew, directorul Centrului pt Unconventional Security Affairs at the University of California at Irvine. • Human Security Unit (HSU) a fost infiintata in mai 2004, in Biroul ONU pt Coordination of Humanitarian Affairs (OCHA). Obiectivul global al HSU este sa integreze HS in toate activitatile ONU.

16. The UN Commission on Human Security (CHS) Scopuri care se intaresc reciproc: Empowerment implica abordarea “de jos in sus” - Vizeaza dezvoltarea capabilitatilor indivizilor si comunitatilor de a face optiuni informate si de a actiona pentru binele propriu. Protectie se refera la norme, proceduri si institutii menite sa apere persoanele de amenintarile critice si invazive. Implica abordarea de “de sus in jos”. Statele au responsabilitatea primara de a implementa asemenea structuri protective. Totusi, organizatii internationale si regionale, societatea civila si actori non-guvernamentali, precum si din sectorul privat joaca un rol important in protejarea oamenilor de astfel de amenintari.

17. Kofi Annan, 2000 “HS in sensul cel mai larg presupune mai mult decat absenta conflictelor violente. Presupune buna guvernare si drepturile omului, acces la educatie si la sanatate, siguranta fiecarui individ ca are oportunitati si sanse sa-si realizeze intregul potential. (…) Eliberarea de nevoi si de frica, precum si garantia ca generatiile urmatoare vor mosteni un mediu natural sanatos – iata obiectivele relationate cu securitatea umana si, drept urmare, cu securitatea nationala”.

19. Pilarii HS Comentarii…Intrebari…Completari mireille.radoi@gmail.com • Protectia drepturilor omului, asa cum reies din tratatele si instrumentele de drept international.  • “Freedom from fear” - protectia persoanelor impotriva (exercitarii si/sau amenintarii folosirii) violentei.  • “Freedom from want” - implinirea nevoilor individuale economice, de hrana, de sanatate si de mediu.