Încălzirea globală “ Un adevăr incomod ”

1. Încălzirea globală “Un adevăr incomod” Morozov Victor Rusu Ruxandra ColegiulDobrogean “Spiru C. Haret”, Tulcea Clasa a 9-a C 5 iunie 2014

2. Întreagalume se confruntă cu o perioadă de tranziţiiputernice, uneoriforţate, dariminente, ca urmare a neglijenţeiorinerespectăriiunorprincipii de bază, produse de seriaaccelerată a descoperirilorîndiferiteindustriidăunătoaremediului, ori de numărulpopulaţiei, cecreştealarmant. Anultrecut, amatinspragul de 7 miliarde de oameni, datorat, în principal, unorţăriprecum China, oriIndia, care concentrează peste un sfertdinpopulaţialumii. Scenarii se pot găsilesne peste tot. De exemplu, "Dacă ai puteasăvezi o persoanădiferităînfiecaresecundă, ţi-artrebui peste 200 de anipentru a îidescoperipetoţi". Astfel, creştereapopulaţiei, si satisfacereanevoilor ce stau la bazatraiuluiacestora au ca rezultatîncălzirieaglobală. Înesenţă, termenul se referă la creştereacontinuă a temperaturiiTerrei, resimţită de fiecareîn parte, cuefecteimediateînrealitateaînconjuratoare (secete, fenomenemeteoextremeoriimprevizibile), dar şicuconsecinţe nefastepetermenlung.

3. Temperaturamedie a crescutcu 0,8 grade Celsius, o accentuareputernică a procesuluifiindobservată mai ales începândcuanul 1980. Mai mult, emisiilegazelor de seră au crescutcu 2,2% înfiecare an dinanul 2000, faţă de doar 1,3% în 1970. Cauzelevariază, de la poluarepână la defrişărimasive, însăagentulproducător este unulsingur: omul. Cu toateacestea, unuldincele mai grave efecte este acela al creşteriiniveluluimării, care, înmomentul de faţă, este de 3mm anual. ConformAdministraţieiNaţionale a OceanelorşiAtmosferei, "este o creşteresemnificativ mai mare încomparaţiecuceleînregistrateînultimelecâtevamii de ani". Aceastapoateinfluenţaînmoddecisivcomunităţileomeneşti (înspecialceleaparţinândnaţiunilorlumii a treia, cueconomiibazateaproapeexclusivpeagriculturăoriturism), dar şiecosistemele marine.

4. Mijloacele media au urmăritcuatenţiesituaţiadelicată a statelordinPolinezia, înspecial Tuvalu, considerată a se "scufunda" dincauzaniveluluicrescând al mării. Totuşi, acesta nu a fostconsiderabil (de doar 0,07 mm) şi, de fapt, "de vină" ar fi fostcunoscutulfenomen „El Nino”. Cu toatecămăsuri de adaptareexistă la nivelideatic, ele nu s-au concentratdecâtpeparteaopusă: a secetelorşiperioadelorlungifărăprecipitaţii, prinsisteme de irigaţiiorieconomisirieaapei de ploaie. În plus, oraşulamerican „Miami” a fostdesemnatcel mai vulnerabilînprivinţapericoluluiiminent al creşteriiniveluluimării. Suntdoifactoriprincipali ce contribuie la acestdezastruîncurs de formare: dilatareatermică, fenomenfiziccauzat, evident, de creştereatemperaturii globale şitopireaunorgheţarişi a unorstraturi importante ale caloteiglaciare. Acestproces s-a intensificatşi se estimeazăcăgheaţatopitădinGroenlanda, Antarcticaşi de pegheţariiTerreiarputeaacoperiStateleUnitecu un strat de peste 50 cm.

5. În anul 2006, regizorul american Davis Guggenheim împreună cu activistul şi omul politic Al Gore realizau imposibilul. Printr-un documentar intitulat „Un adevăr incomod”, ei doreau să tragă un semnal de alarmă cu privire la efectele devastatoare ale încălzirii globale, lucru nemaiîntâlnit până în acel moment. Filmul se va bucura de un succes uriaş din partea cinefililor şi a criticilor deopotrivă, fiind distins cu două premii Oscar, printre care şi „Cel mai bun documentar al anului”. Mai mult, chiar lunea aceasta, preşedintele american Barack Obama a adoptat o lege care va fi supusă votului Parlamentului, potrivit căreia centralele electrice sunt obligate să îşi reducă emisiile de dioxid de carbon în atmosferă cu cel puţin 30%. Adoptarea ei ar putea avea efecte benefice pentru Statele Unite care, de câţiva ani, se confruntă cu un amplu proces de deşertificare.

6. ÎnAfrica, de exemplu, un sfertdinpoulaţietrăieşte la distanţe mai mici de 100 de km faţă de ţărm, cele mai mari oraşeaflându-se înregiunile de coastă. "ContinentulNegru" se bazeazăpe o agricultură a căreisistem de irigaremizeazăîn mare parte peprecipitaţii. Capacitatea de adaptare a populaţiei este redusă, iar economianeperformantăconduce la un nivelscăzut al educaţieişi la lipsaasigurărilor sociale

7. ÎnAsia se vor observa schimbăriclimaticeşifenonememeteoextreme: inundaţii, secetă, incendiispontaneşicicloane tropicale. Creştereaniveluluimăriişifrecvenţacicloanelor vor determinastrămutarea a circa 10 milioane de persoanedinregiunile de coastă ale acestui continent. Umiditateascăzutădintimpulverii va duce la degradareasoluluişi se va accentua defrişarea. Capacitatea de adaptarevariază de la o ţară la alta, înfuncţie de structura socialăşieconomie. Cele mai mari problemesuntînregistrateînagricultură, resursele de apăşihrană, conservareabiodiversităţiişiinfrastructură. Cu toatecăemisiile de gaze de seră ale acesteiţări au reprezentatnumai 0.06% dintotalul mondial, Bangladesh este unadintreţărilecele mai afectate de creştereaniveluluioceanic. Regiuniîntinsedinaceastăţară se situeazăpuţin peste nivelulmăriişi la estuarele a trei mari râuri: Brahmaputra, Gange şi Meghna.

8. Dincauza mişcărilortectonice a fostînregistrată o scădere a niveluluisolului de aproximativ 4-9 milimetripe an. Deşi este aparent o cifrămică, aceasta este relativăcucreştereanivelului mării cu 8-16 centimetriînurmătorii 20 de ani. Întimp, efectele vor fi devastatoare. La o creştere de 45 de centimetri se va observa o pierdere de uscategalăcudouăjudeţe de mărimemediedinţaranoastră. Dacănivelulmariicreştecu un metru, aproximativ o cincimedinţară se va aflasub ape. Bangladesh este unadinzonelecele mai populatedinlume, cu o densitate de aproximativ o mie de locuitoripekilometrupătrat. Înurmaridicăriiniveluluimării, dincauzadensităţiicrescute, populaţia nu se va putearetragespreregiuni mai înalte, iarcea mai apropiatăţarăvecină, India, este dejaîngrijoratăcuprivire la imigrările majore. Condiţiile de igienăsuntprecare, iarefecteleînălţăriiniveluluiapelor, precumcreştereaumidităţii, vor favorizarăspândireaunorepidemii ca şiholerasau malaria. Construirea de diguri este, de asemenea, problematică. Dacănivelulmăriicreştecu un metru, înălţimeavalurilor va ajungepână la 9.1 m, fiindnevoie de digurifoarteînalte. Chiardacăfinanţareaar fi posibilă, digurileardistruge zone agricole importante.

9. În ceea ce priveşte statele insulare, acestea sunt printre cele mai afectate de creşterea nivelului mărilor. Resursele limitate de apă vor fi diminuate de schimbările climatice, iar turismul, cea mai importantă sursă de venit a acestor insule, va fi afectat. Declinul ecosistemelor va ameninţa reciful de corali. Suprafaţa redusă a terenului arabil şi nivelul ridicat al salinităţii vor micşora atât producţia internă, cât şi exportul. Un caz special, pe lângă Tuvalu, îl constituie un stat vecin, aflat în aceeaşi situaţie dificilă, care pentru moment pare de nerezolvat. Cu o înălţime maximă a terenului de doar 71 de metri, Nauru este cea mai mică ţară insulară din lume, cu o suprafaţă de doar 21 km pătraţi, cel mai mic stat independent de pe glob şi singura ţară fără o capitală denumită oficial.

10. KierenKeke, fostministru al afacerilor externe al ţării, îşiaminteşte de vremuriletrecute: "Manifestărilevremiieraupredictibile  ’’, spune el. "Aveam un anotimpsecetosşiunulploios, un cicluanual. Perioadaseceteieracutotullimitată", mai adaugă. "Acum este diferit. Secetapoate dura şipână la optani, previziunile nu mai au rost, iarfurtunilesuntextrem de puternice. Malurilesunterodate, iarapaajungepână la caseleoamenilor." Keke, conducătorulAlianţeiMicilor State Insulare (o organizaţie ce poartă o bătălieînstilul „David şiGoliat” cumarileeconomii, încercândsăimpună o limitare a niveluluipoluării), acuzăţăriputerniceprecumStateleUnite, China sauIndiapentru o întârziere a puneriiînpractică a unormăsuri de urgenţă. Organizaţia include şi state ameninţate cu adevărat de creştereaniveluluimării. Printrecelevizate se numărăInsulele Marshall, aflate la jumatateadistanţeidintre Hawaii şi Papua NouaGuinee. Punctulcelmaiînalt al ţăriicompuse din 29 de atoliabiaatinge 10 metrideasupraniveluluimării, iarcapitala Majuro, se află la doar 3 metrideasupraaceluiprag.

11. Kekeadaugăcă "atoliipoziţionaţicelmaijos se scufundă cu rapiditate." Despre Nauru, care pehărţilesateliţilorarată ca un miccristalînimensitateaoceanului, el afirmăcă se aflăînpericol. "Ţara are o populaţieînjur de 10.000 de oameni, dintre care majoritateatrăiescpecoastăşi nu au multelocuriîn care să se refugieze. Oricum, mare parte dincuprinsulstatului este măcinat de exploatarileminiere, întimp ce veciniicei mai apropiati se situează la aproximativ 300 de kilometridistanţă. Şi, în plus, este vorbaşi de hrană. Majoritateaacestorţări se bazeazăpepescuitdreptsursaprincipală de traişi de venit dar, ca urmare a încălziriioceanelor, peştii se mută. Spreexemplu, tonulpreferăapelereci, bogateînnutrienţi. Sursele de mâncaretradiţionale, precumşivechilemodalităţi de viaţăsuntîntr-o situaţie de risc", concluzioneazăKeke. În 2007 s-a spuscănivelulmării va creşteîntre 18 şi 59 de centimetriînsecolul al XXI-lea, dar o ratăalaramantă a topiriigheţarilor i-a făcutpeoamenii de ştiinţăsăprevadăcreşterichiarşi de peste un metru, catastrofalepentru state precumceledinOceania. Măsurătorileniveluluiapeiînzonăsuntdificile, mai ales dincauzafenomenelorprecum „El Nino” sau „La Nina” care, în plus, antrenează ape bogateînacid ce măturărecifurile de corali. Aşadar, tonul lui Kekeşicel al apropiaţilorsăi nu poatesunapreaîmbucurător, atâtatimpcât state precumIndiaori China (aflateîncurs de acceleratădezvoltare), sauchiarJaponia, care refuzăsăstea la masatratativelor, nu vor puteaajunge la o înţelegere.

12. Vă mulţumim pentru atenţie!