PAŞTELE ÎN ROMÂNIA

1. ‘’Ecole - Patrimoine - Esprit Initiative Touristique - Europe ‘’no 11-PM-243-DJ-ITGRUP ŞCOLAR “TRAIAN VUIA, CRAIOVA” PAŞTELE ÎN ROMÂNIA Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie (comunicare) reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.

2. Semnificaţie Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, “Învierea lui Iisus Hristos”, Fiul lui Dumnezeu, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

3. Modul de calcul pentru Sfintele Paşte Data celebrării Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paştele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocţiul de primăvară.

5. Durata Paştele creştin are o durată de 40 de zile. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile libere în România.În biserica ortodoxă oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorilor de Paști prin "postul Paştelui" numit și "Postul Cel Mare", post care durează 8 de zile.

6. Cronologia sărbătorilor pascale în România Ultima săptămană din Postul Pastelui se numește "Săptămâna Patimilor" și începe în duminica Floriilor, duminica în care se comemorează intrarea lui Iisus in Ierusalim. "Saptămâna Patimilor" comemorează prinderea lui Iisus, crucificarea și moartea Lui. În acestă ultimă săptămană, bisericile țin slujbe în fiecare seară slujbe numite "Denie".

7. Cronologia sărbătorilor pascaleîn România De luni până joi se comemorează ultima masă, prinderea și închiderea lui Iisus. Ziua de joi se numește "Joia Mare". Vineri, numită "Vinerea Mare" se comemorează crucificarea și moartea lui Iisus pe cruce. În acestă zi, se ține "post negru", adică nu se mănâncă nimic. Românii obişnuiesc să meargă la slujbele din Săptămâna Mare.

8. Cronologia sărbătorilor pascale în România Sâmbăta, oamenii merg la biserică pentru slujba de la miezul nopții, sau Învierea. La miezul nopţii preoţii îi cheamă pe românii veniţi la biserică să ia lumina sfântă. De obicei românii ţin lumânările aprinse până acasă.

9. Cronologia sărbătorilor pascale în România Cu noaptea Învierii începe Săptămâna Luminată, când porţile Raiului se deschid şi rămân deschise până la Înălţăre, iar cele ale Iadului sunt închise.

10. Obiceiuri de Paşte în România De Paşte, obiceiul cere ca oamenii să îmbrace ceva nou. La Înviere creştinii merg nu numai cu sufletul curat, ci şi primeniţi trupeşte şi îmbrăcaţi în haine noi. În săptămâna mare, tradiția este ca toate gospodinele să facă curațenie generalăîn casă, în curte și grădini, simbol al renașterii.

11. Obiceiuri de Paşte în România Cel mai răspândit obicei creştin de Paşti este vopsirea ouălor roşii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti. Ouăle se vopsesc în joia mare. În unele zone ale ţării se încondeiază ouă. Se operează cu simboluri (soare, luna, cruce), cu modele din natură (plante, animale, obiecte casnice) şi cu modele de țesături populare.

12. Încondeierea ouălor Tehnologia populară, care transformă oul în operă de artă, cuprinde mai multe faze de lucru: 1. se aleg ouă proaspete de găină și rață, se scufundă în apă (ouăle proaspete cad la fund, ouăle vechi se ridică la suprafață); 2. ouăle trebuie să fie mari şi frumoase, cu coaja groasă și fără denivelări; 3. se spală ușor să nu se spargă cu apă caldă și oțet pentru a "prinde" vopseaua uniform, fără pete; 4. se așează ouăle în poziție orizontală într-un vas cu apă pentru a se alege bula de aer pe margine, nu la capete; 5. ouăle se fierb la foc domol pentru a nu plesni coaja; 6. se prepară vopselele din plante sau produse de industrie chimică, fiecare culoare într-un vas curat.

14. Mâncarea tradiţională de Paşte la români Pasca Se coace numai o dată pe an, de Sfintele Paști. Ea are o formă rotundă, la mijloc o cruce și este împodobită pe margini cu aluat împletit. Înainte de a fi dată la cuptor se pune umplutură: brânză de vaci şi stafide.

15. Mâncarea tradiţională de Paşte la români Mielul Îl reprezintă pe Iisus Hristos care s-a jertfit pentru păcatele oamenilor și a murit asemeni unui miel nevinovat. Românii pregătesc din carnea de miel diferite feluri de mâncare: friptură, drob.

16. Friptura de miel

18. Drob de miel • Ingrediente:ouă, măruntaie de miel, pâine muiată în lapte,ceapă verde, pătrunjel, mărar, smântână, sare, piper, prapur sau o foaie de aluat

19. Drob de miel

20. Obiceiuri de Paşte înRomânia Paştele, ca şi Crăciunul, este o sărbătoare foarte importantă pentru români, o sărbătoare care uneşte familia şi un bun prilej de bucurie. Tocmai de aceea în ziua de Paşte românii iau masa împreună cu familia şi prietenii. Înainte de masă se ciocnesc ouă, rostindu-se: Hristos a Înviat!/ Adevărat a înviat!

21. Urarea tradiţională înainte de Paşte este: PAŞTE FERICIT! În prima zi de Paşte oamenii se saluta spunând: HRISTOS A ÎNVIAT!