INTEGRAREA ELEVILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE

1. INTEGRAREA ELEVILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE CENTRUL DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ BUCUREŞTI

2. REALIŢĂTILELUMII CONTEMPORANE • Cercetările din întreaga lume au demonstrat că • Tânăra generaţie prezintă un nivel îngrijorător de scăzut al gândirii critice • Şi un nivel crescut al atitudinilor extremiste

3. CAUZELE DIFICULTĂŢILOR DE ADAPTARE-ÎNVĂŢARE • Socio-culturale • Genetice • Emoţionale • Economice – sărăcia duce la dezvoltarea necorespunzătoare a sistemului nervos, reduce calitatea stimulării şi acumulării cunoştinţelor şi a formării strategiilor de învăţare

4. SE IMPUNE O altă abordare a educaţiei La nivelul gândirii • să stimuleze gândirea critică • să dezvolte capacitatea de învăţare • să formeze strategii de învăţare La nivelul relaţionării sociale • sădezvolte capacităţile de acceptare a celuilalt, • toleranţa, empatia

5. EDUCAŢIA SPECIALĂ • In sens restrâns conceptul de educaţie specială se suprapune cu cel de învăţământ special (educaţie specializată pentru copiii cu deficienţe) • In sens larg conceptul se extinde la o categorie mai mare de elevi care include şi copiii cu dificultăţi de învăţare sau dezvoltare • Acest sens are în vedere un anumit tip de educaţie adaptată destinată copiilor care nu reuşesc fără ajutor să atingă un nivel de educaţie corespunzător vârstei şi cerinţelor societăţii • Educaţia specială a fost iniţial doar apanajul şcolilor speciale, dar in ultimul timp a devenit un atribut al şcolilor publice, deoarece s-a conştientizat faptul că oricărui copil i se poate întâmpla să treacă printr-o perioadă de tranziţie în care să prezinte dificultăţi de învăţare

6. EDUCAŢIA INCLUZIVĂ SE BAZEAZĂ PE • EDUCAŢIA COGNITIVĂ- elevul este învăţat să înveţe şi să gândească pornind de la realităţile dezvoltării sale psihice • EVALUARE DINAMICĂ- evaluarea nu este standardizată ci personalizată

7. COMPONENTELE CARE FACILITEAZĂ ÎNVĂŢAREA COGNITIVĂ • Elementul cheie îl reprezintă atitudinea corectă a profesorului • Componenta emoţională • Componenta motivaţională

8. TERMENUL DE NEVOIE SPECIALĂ Termenul "special" este utilizat pentru a desemna ceea ce se constituie în ceva îndepărtat de obişnuit, de normă statistică şi care este destinat unor finalităţi particulare. Elevul cu cerinţe speciale posedă alături de nevoile generale şi alte nevoi cu caracter particular, care nu sunt comune, obişnuite, oarecare. Pentru valorizarea socială a caracteristicilor de acest tip a fost utilizat termenul special cu sens de ocazional, remarcabil sau rar, deosebit. Nu este desemnat un defect sau stigmat, care marginalizează social.

9. CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ Şcolarizează copiii Depistează şi asigură intervenţia timpurie a copiilor cu CES Evaluează, diagnostichează şi urmăreşte evoluţia şcolară a elevilor cu CES Realizează şi aplică planuri de servicii personalizate Asigură asistenţă terapeutică şi recuperatorie copiilor cu CES

10. EDUCAŢIA SPECIALĂ este o formă de educaţie adoptată şi destinată copiilor care cu resursele proprii nu pot să atingă un nivel de educare corespunzător vârstei şi cerinţelor societăţii pentru un om activ, independent şi autonom EDUCAŢIA INCLUZIVĂ recunoaşte necesitatea reformei şcolii obişnuite cu scopul de a răspunde dezideratului o societate pentru toţi PRINCIPIUL NORMALIZĂRII presupune eliminarea separării copilului cu CES şi acceptarea lui alături de ceilalţi copii în şcoala de masă precum şi asigurarea serviciilor care să reducă deficienţele şi discriminarea. Accesul copilului cu CES în societate nu este rodul unui act de caritate ci un drept legitim care stipulează obligativitatea asigurării accesului la serviciile publice.

11. TIPURI DEFICIENŢE • Copii cu retard mintal • Copii cu deficienţe senzoriale • Copii cu tulburări de limbaj • Copii cu tulburăride comportament • Copii cu deficienţe de învăţare • Copii cu autism • Copii cu ADHD • Copii cu HIV/SIDA • Copii orfani • Copii instituţionalizaţi

12. BENEFICIARII INVĂŢĂMÂNTULUI INCLUZIV Copii cu deficienţe cu vârste cuprinse intre 0 şi 3ani Copii cu deficienţe cu vârste cuprinse între 4 şi 16 ani cuprinşi în învăţământul special Copii cu cerinţe speciale integraţi în învăţământul de masă

13. CONSILIEREA COPIILOR CU CES • Consilierea persoanelor cu insuficienţe, deficienţe sau dizabilităţi are caracteristici specifice. Consilierea elevilor cu CES are loc în colaborare cu medici, psihologi, psihopedagogi, asistenţi sociali, cu familia. Consilierul obţine de la specialişti informaţii despre conduita elevului şi le pune la dispoziţia acestuia, cu evidenţierea aspectelor pozitive şi posibilităţilor, oportunităţilor de integrare (şcolară, profesională, socială). • Perspectiva din care lucrează consilierul este de întărire a părţilor pozitive, de maximizare a potenţialului copilului pentru asumarea de roluri sociale posibile şi realiste, care oferă perspectiva unor performanţe bune.. • În fiecare generaţie de elevi există copii cu deficienţe, adică cu pierdere, tranzitorie sau definitivă, a structurilor de funcţionare fiziologică sau psihologică. Când incapacitatea sau limitarea, rezultată din deficienţe, este necesară orientarea spre instituţii speciale de învăţământ. Dar deficienţa poate fi diminuată în multe cazuri. Soluţia preconizată indică răspunsuri educative adecvate la nevoile elevului, formulate ca cerinţe speciale. Când aceste răspunsuri sunt adecvate şi suficiente pentru susţinerea dezvoltării personale şi adaptării şcolare, atunci se poate vorbi de o posibilă integrare socială şi profesională

14. CONDIŢII ALE INTEGRĂRII EFICIENTE Evaluarea copilului înainte de integrarea sa şcolară Poziţia directorului şcolii faţă de integrarea Prezenţa şi colaborarea specialiştilor care susţin şi ajută învăţământul integrativ Implicarea părinţilor copilului în proiectul de integrare Informaţiile acordate celorlalţi copii din clasă asupra deficienţei copilului integrat Informaţii şi/sau explicaţii acordate părinţilor celorlalţi copii ai clasei despre integrarea şcolară a copilului cu cerinţe educative speciale.

15. PRINCIPIILE INTEGRĂRII COPILULUI CU CES CONFIDENŢIALITATEA RESPECTUL INDIVIDUALITĂŢII SINCERITATEA INCREDEREA INTERVENŢIA COMPLEXĂ PERSONALIZATĂ PARTENERIATUL CU FAMILIA DESCHIDEREA CĂTRE COMUNITATE NEDISCRIMINAREA RESPECTAREA DREPTURILOR FIECĂRUI COPIL

16. Elevul cu dificultăţide învăţare Termenul dificultăţi de învăţare semnifică întârzierile în achiziţia unei/unor discipline şcolare sau în ansamblul disciplinelor şcolare. Acesta este utilizat atunci când un elev are performanţe şcolare slabe, în pofida unui potenţial intelectual normal. Elevul cu dificultăţi de învăţare este cel care, deşi nu are o deficienţă, nu rezolvă unele sau toate sarcinile învăţării şcolare. El nu are nevoi speciale semnificative, reclamând doar anumite abordări educative speciale.

17. Elevul cu deficienţe socioculturale Provine din medii defavorizate Prezintă deficienţe intelectuale şi lingvistice Prezintă tulburări afective Trebuie diferenţiat de elevul cu deficienţe mintale sau de învăţare Are nevoie de compensare prin metode psihopedagogice

18. Elevul cu deficienţe intelectuale Problema este dacă un elev sau altul, cu dificultăţi şcolare generate ascuns, neobservabile şi greu de diagnosticat are un deficienţă socioculturală sau este instalată pe fondul unui intelect de graniţă. Cazul de graniţă se consideră un efect al distribuţiei populaţiei de referinţă pe o scală continuă a performanţelor intelectuale, măsurate cu teste de inteligenţă. Elevul aflat în această stare are dificultăţi şcolare, cu risc de eşec şcolar şi uneori tulburări comportamentale. Din punct de vedere medical este susceptibil la încadrarea în deficienţa intelectuală uşoară.

19. REGULI ALE ORIENTĂRII ŞCOLARE IN CAZUL COPIILOR CU CES Orientativ, pentru a se evita riscul confuziei între posibilităţile în evaluările medicale se va utiliza diagnosticul clinic numai individual. Se va decide orientarea copilului spre învăţământul special, cu caracter temporar şi revenire pentru reexaminare complexă şi reorientare. Se va evita, pe cât este posibil, practica de a decide reorientarea cazurilor, după gradul şi tipul deficienţei, totdeauna în jos, de la unităţi şcolare cu cerinţe instructiv-educative de nivel mai ridicat către unităţi educaţionale cu oferte educative reduse. Se impune diversificarea standardelor educaţionale, cu marcarea nivelurilor de progres ale fiecărui elev. Este de dorit să se valorifice avantajele îmbogăţirii ofertelor educative şi deschiderea unităţilor şcolare din învăţământul obişnuit pentru primirea elevilor cu CES în clase speciale. Esenţială este schimbarea de atitudine faţă de persoana cu CES şi disponibilitatea de investiţie materială şi de resurse umane pentru asigurarea ajutorului necesar.

20. PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT P.I.P NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI SPECIALIŞTI CARE INTERVIN ÎN REALIZAREA PIP (învăţători care realizează intervenţia, copilul, părinţi, alţi colaboratori) DATA REALIZĂRII PIP DATA REVIZUIRII PIP ACŢIUNE ASUPRA ELEVULUI ACŢIUNE LE NIVELUL CLASEI ACŢIUNE LA NIVELUL FAMILIEI ACŢIUNE LA NIVELUL PERSONALULUI DIDACTIC SCOP OBIECTIVE RESURSE STRATEGII PERIOADA DE INTERVENŢIE MODALITĂŢI DE EVALUARE REZULTATE OBŢINUTE ÎN URMA APLICĂRII PIP:

21. FUNCŢIILE PLANULUI PERSONALIZAT DE INTERVENŢIE FUNCŢIA DE INFORMARE – actualizarea informaţiilor despre caz, despre evoluţia copilului,despre alte programe derulate de comunitate FUNCŢIA DE MONITORIZARE –monitorizarea se face conform planului de intervenţie aprobat de echipa interdisciplinară şi de managerul de caz şi se prezintă DPC-ului FUNCŢIA DE EVALUARE – se realizează periodic pentru toate categoriile de activităţi care au fost cuprinse în PPI pe baza rapoartelor întocmite de fiecare specialist FUNCŢIE DE CONSILIERE – se realizează de consilier şi presupune iniţierea unui proiect personalizat de intervenţie pe baza evaluării primarea a cazului

22. ADAPTAREA CURRICULUM-ULUI PENTRU PREDAREA DIFERENŢIATĂ -Curriculum-ul trebuie să respecte caracteristicile de vârstă ale elevului, corelate cu principiile psihologice ale învăţării -Curriculum-ul trebuie să-i ajute pe elevi să-şi descopere disponibilităţile şi să le valorifice la maxim în folosul lor şi al societăţii -Principii privind învăţarea: -Elevii învaţă în stiluri diferite şi în ritmuri diferite -Principii privind predarea: -Profesorii trebuie să creeze oportunităţi de învăţare diverse, care să faciliteze atingerea obiectivelor propuse -Profesorii trebuie să descopere şi să stimuleze aptitudinile şi interesele elevilor -Principii privind evaluarea -Evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi la o autoapreciere corectă şi la o îmbunătăţire continuă a performanţelor

23. CADRUL LEGISLATIV • 1.OMECT nr.4925/2005 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare • a învăţământului special • 2..OMECT nr.5379/2005 privind Metodologia de organizare şi funcţionare • a serviciilor educaţionale prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale din învăţământul de masă • 3 H.G nr. 5418/2005 privind Metodologia de organizare şi funcţionare a Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională