Download
1 / 24
E N D
20 000 sp. • Plante mici , ierboase, veşnic verzi. • Corpultulpini frunze rizoizi ( nu au ţesut conducător, nu pot asigura nutriţia radiculară) • Absorb apa cu toată suprafaţa corpului. • Preferă locuri umede din păduri, izvoare, mlaştini, stînci aride.
gametofit (n)(dominant) Corpul (corm) sporofit (mic) Sporofitul parazitează pe gametofit. funcţia reproductivă, Gametofitul fotosinteza Sporofitul are funcţia de formare a sporilor. Nutriţia: autotrofă (clorofila), heterotrofă Substanţe de rezervă: aminoacizi, proteine, Hidraţi de carbon, uleiuri.
Ciclul de dezvoltare anteridie (anterozoizi) Spor protonema muşchi zigot sporogon spor arhegon (oosferă) Gametofit (n) Sporofit (2n)
Include muşchi care păstrează multe din caracterele algelor. • Fierea pămîntului (Marchanţia polymorfha) Veţuieşte în locuri umede, umbrite, lîngă mlaştini, izvoare. Corpul este turtit, tîrîtor: Pe partea inferioară- rizoizii (înfing în pămînt) Pe partea superioară – îngroşare- propagule- muguraşi ce asigură înmulţirea vegetativă.
De pe suprafaţa plantelor femele, se ridică un picioruş (5cm), care poartă în vîrf o umbrelă. Pe suprafaţa inferioară a ei se află arhegoanele (formă de balon). Indivizii masculi poartă pălărioare pe un picioruş lung. Pe partea lor inferioară se află anteridiile care comunică cu exteriorul printr-un por. Pe timp ploios anteridiile crapă eliberând spermatozoizi. Cu picăturile de apă ei ajung la indivizii femeli. Unul din ei fecundează oosfera. Zigotul se dezvoltă într-un sporange, care nu părăseşte arhegonul şi prezintă o capsulă lipsită de căpăcel. Disiminarea sporilor se face prin 6-8 dinţi. Din spori rezultă o protonemă (filament verde ramificat)- aminteşte algele. Mai tîtziu din pe ea se dezvoltă planta adultă.
1 - fragment de tal % cu un anteridiofor; 2 - secţiune longitudinală prin anteridiofor; 3 - fragment de tal cu arhegoniofori; 4- secţiune longitudinală prin arhegoniofor; an - anteridie; ar - arhegon; lb - lobi; pc - picior (peduncul); per - pericheţiu; pp - pseudo-periant; pr - propagule; rzi - rizoizi; sp - sporogon cu setă şi capsulă eliberând sporii; st - stomate.
Clasa MUŞCHILOR FRUNZOŞI Inul cucului (Politrichum commune) - Cel mai răspândit muşchi la noi. Are o tulpină lungă, cilindrică, poziţie verticală, prinsă de pîmînt cu rizoizi; poartă numeroase frunze dispuse spiralat, înguste ascuţite la vîrf. Tulpina şi frunzele (partea mediană) sunt formate din mai multe tipuri de ţesuturi: • Epiderma- la exterior • Scoarţă din celule bogate în clorofilă. • Central- celule mici- fascicul primitiv. • La vîrful tulpinii – o celulă ce se divide în 3 direcţii (asigură creşterea în lungime). Absorbţia apei – prin osmoză.
Înmulţirea:Anteridia se află pe un picioruş scurt. Celulele din interiorul ei dau naştere la cîte 2 anterozoizi (spermatozoizi). Arhegonul (formă de butelie), în partea centrală se află celula sexuală femelă- oosfera. Vîrful arhegonului se deschide şi spermatozoizii pătrund în arhegon. Un spermatozoid + oosfera = zigot (2n) în vîrful gametofitului femel se dezvoltă sporofitul (2n)- generaţia asexuată, - un picior şi capsulă acoperită de un căpăcel. În capsulă celulele se divid (meioză) generând sporii (n). Prin deschiderea capsulei sporii sunt diseminaţi. La germinare sporul dă naştere protonemei, care dă naştere gametofitului.
Importanţa muşchilor: • Circuitul substanţelor şi energiei în natură. • Nu sunt pretenţioşi, de aceea populează substraturi sărace, unde nu pot creşte alte plante (pietre, stînci, depresiuni etc.) • Prin pierirea lor pregătesc substrat pentru alte plante. • Componenţii pincipali ai vegetaţiei mlaştinilor. • Muşchiul de turbă este folosit pentru proprietăţile sale antiseptice, termoizolatoare (în construcţii), şi de absorbţie a apei în medicină- material de pansament.
Reprezentanţii Hypnum cupressiforme Pogonatum urnigerum
Tortula ruralis Polytrchum juniperinum
Homalothecium sericeum Atrichum undulatum
Sunt primele plante vasculare pe uscat. • 12000 specii. • Preferă locurile umede, umbroase, sunt şi forme acvatice, şi care trăiesc pe stînci golaşe. • sporofit (dominant) • Corpul gametofit (stadia de spor) rădăcină Corpul tulpină frunză (peţiol, teacă, limb)- au vase conducătoare. F-ţia frunzei: fotosinteza, formarea sporilor
Înmulţirea • În ciclil vital are loc alternarea celor 2 generaţii asexuată şi sexuată, care sunt independente. anteridie (anterozoizi) Spor protal zigot feriga sporange arhegon (oosfera) Gametofit (n) sporofit (2n) spor
Unele ferigi se pot înmulţi vegetativ, prin rizomi. La altele, pe frunze cresc plante noi (specii vivipare)
Comparativ cu muşchii ferigile dispun de ţesut conducător, reprezentat de traheide şi tuburi perforate, fără celule anexe.
Importanţa ferigilor • rizomul ferigii – la combaterea helminţilor. • Ghirlande – plante decorative, frunzele pentru formarea buchetelor . • coada calului - remediu pentru rinichi. • Formarea zăcămintelor de cărbune.
Reprezentanţii Acul pămîntului Spinarea lupului
Limba cerbului - navalnic Creasta cucoşului
