1 / 24

Par cure dal prof. Roberto Orsaria e Monica Secco

ISTIT ÛT PROFESSIONÂL DI STÂT PAI SERVIZIS COMERCIÂI TURISTICS ALBERGHÎRS E DE RISTORAZION “ B. STRINGHER” - UDIN. LIS DISECUAZIONS DI PRIN GRÂT. Par cure dal prof. Roberto Orsaria e Monica Secco

jonah
Download Presentation

Par cure dal prof. Roberto Orsaria e Monica Secco

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. ISTITÛT PROFESSIONÂL DI STÂT PAI SERVIZIS COMERCIÂI TURISTICS ALBERGHÎRS E DE RISTORAZION “ B. STRINGHER” - UDIN LIS DISECUAZIONS DI PRIN GRÂT Par cure dal prof. Roberto Orsaria e Monica Secco Traduzion par cure di Basso Antonio, Peressotti Cristina e Petrello Anna (cl.3B tur.)

  2. Ce ise une DISECUAZION? Par dâ une definizion di disecuazion o doprìn l’esempli che al ven dopo.

  3. Doi amîs, a vuelin frecuentâ une palestre, par chest motîf si informin sui presits des dôs palestris inte lor citât. La palestre privade e domande une cuote di iscrizion anuâl di 312 € plui 2 € par ogni jentrade. La palestre comunâl no domande nissune cuote di iscrizion, ma la jentrade e coste 5 €. Cuale palestre ise plui a presit?

  4. Par rispuindi a cheste domande, o pensìn che i doi amîs a voressin frecuentâ la palestre une volte par setemane, duncje intun an a son 52 jentradis. Pe palestre privade a varessin di paiâ 312 € + 52 X 2 € = 416 € Pe palestre comunâl e varessin di di paiâ 52 X 5 € = 260 € La palestre comunâl e risulte plui a presit!

  5. Invezit, se a vuelin frecuentâ la palestre trâ voltis par setemane, intun an a son 3 X 52 = 156 jentradis. Pe palestre privade a varessin di paiâ 312 € + 156 X 2 € = 624 € Pe palestre comunâl a varessin di paiâ 156 X 5 € = 780 € La palestre privade e risulte plui a presit!

  6. Il cost al an di dutis e dôs lis palestris al dipent dal numar di voltis che si va in palestre. Frecuentant la palestre xvoltis intun an: Pe palestre privade si paiarà (312 + 2 x) € Pe palestre comunâl si paiarà 5x €

  7. Duncje la palestre privade e risulte plui a presit se 312 + 2 x al è mancul di 5x, vâl a dî 312 + 2 x < 5 x. Cheste e je une disecuazion, ven a stâi une disavualiance dulà che e je une incognite, che in chest câs e je x. Par savê trop che e je plui a presit la palestre privade al baste risolvi cheste disecuazion.

  8. Prime di passâ di fat al studi des disecuazions, ripassìn cualchi proprietât des disavualiancis numerichis. Risolvìn i problemis che a vegnin dopo e enunciìn lis relativis proprietâts des disavualiancis numerichis.

  9. 1. Se Toni al à plui agns di Barbara, tra 4 agns cui isal plui grant? Se Toni al à 16 agns e Barbara a ‘nd à 14, tra 4 agns: Toni al varà 6 + 4 = 20 agns Barbara e varà 14 + 4 = 18 agns Duncje Toni al è plui grant. In simbui: Se A > B alore A + m > B + m

  10. 2. Une pene celeste e coste plui di chê blu. Spindaraio di plui comprant 5 penis di ce colôr? Se une pene celeste e coste 0,50 € e chê blu e coste 0,40 €, comprant 5 penis o spindarai: 5 X 0,50 € = 2,50 € par chês celestis 5X 0,40 € = 2,00 € par chês blu Duncje o spindarai di plui comprant lis penis celestis. In simbui: cuant che m > 0, se A > B alore m·A > m·B.

  11. 3. Andree e Beatrice a àn i stes bêçs intal telefonin. Intant che Andree al clame Pauli par 8 minûts, Beatrice e clame Carla e si tabain par 3 minûts. Se la lôr tarife e je di 0,10 € al minût, cui isal che al varà plui bêçs intal telefonin dopo vê clamât l’amì? - 0,10 X 8 € = - 0,80 € bêçs di Andree dopo che al à clamât Pauli - 0,10X 3 € = - 0,30 € bêçs di Beatrice dopo che e à clamât Carla Duncje Beatrice e à plui bêçs. In simbui: cuant che m < 0, se A > B alore m · A < m · B.

  12. Lis fetis de torte cul ananas a son Lis fetis de torte cui bignè a son 1 1 12 6 di dute la torte di dute la torte 4. O ai dôs tortis compagnis: une cul ananas, chê altre cui bignè. Se o divît la torte cul ananas tra 12 frutats, intant che chê cui bignè tra 6 frutats, cuale torte saraie taiade in fetis plui grandis? Lis fetis plui grandis a son chês de torte cui bignè. In simbui: cun A e B aconcuardin, se A > B alore 1/A < 1/B.

  13. 5. Mi vegnin dadis dôs tarifis telefonichis: le tarife A e previôt a un scat a rispueste di 0,15 €, la B di 0,10 €. In plui la A e à un cost di 0,15 € al minût, intant che la B di 0,12 €. Cun cuale tarife costie di plui une clamade di un minût? Un minût cu la tarifeB e coste (0,10 + 0,12) € = 0,22 € Un minût cu la tarife A e coste (0,15 + 0,15) € = 0,30 € La tarife A e je chê che coste di plui. In simbui: se A > B e C > D alore A + C > B + D.

  14. 6. Ada e à 6 fîs e Bianca a ‘nd à 4. Ogni fi di Ada al à 3 fîs, intant che ogni fi di Bianca a ‘nd à 2. Cui isal che al à plui nevôts, Ada o Bianca ? Bianca e à 4 X 2 = 8 nevôts Ada e à 6 X 3 = 18 nevôts Duncje Ada e à plui nevôts. In simbui: se A > B e C > D alore A · C > B ·D.

  15. Riassumìn lis proprietâts des disavualiancis: se A > B alore A + m > B + m cuant che m > 0, se A > B alore m·A > m·B cuant che m < 0, se A > B alore m · A < m · B cun A e B aconcuardin, se A > B alore 1/A < 1/B se A > B e C > D alore A + C > B + D se A > B e C > D alore A · C > B ·D

  16. Une disecuazion e je une disavualiance dulà che e je une incognite. Une disecuazion in forme normâl e ven scrite in chest mût: f ( x ) > 0 o pûr f ( x ) < 0 Prime di procedi cui calcui, o viodìn un pocjis di proprietâts des disecuazions, che a derivin da lis proprietâts su lis disavualiancis.

  17. Un numar al è soluzion di une disecuazion se, sostituint la incognite, la disecuazion e devente une disavualiance vere. Dôs disecuazions a son ecuivalentis cuant che a àn lis stessis soluzions. f ( x ) > g ( x ) e f ( x ) + h ( x ) > g ( x ) + h ( x ) A son dôs disecuazions ecuivalentis.

  18. Proprietâts: cuant chem > 0 se f ( x ) > g ( x ) alore m· f ( x ) > m· g ( x ) cuant chem < 0 se f ( x ) > g ( x ) alore m· f ( x ) < m· g ( x )

  19. A son disecuazions scritis in forme: f ( x ) 0 o pûr f ( x )  0 Al baste cjatâ lis soluzions des disecuazions f ( x ) >0 o f ( x ) < 0 E zontâ lis soluzions de ecuazion f ( x ) =0.

  20. a x a > . Lis soluzions de disecuazion a son ducj i b numars reâi plui grancj di . Grafichementri - a b b a a b x > - . - - a a a Considerìn une disecuazion gjeneriche: a x + b > 0. Somìn a dutis e dôs il tiermin – b: a x + b – b > 0- b. a x > - b. Se a > 0, dividìn dutis e dôs par a:

  21. NoNo a x . x < < . a Lis soluzions de disecuazion a son ducj i numars reâi minôrs di . Grafichementri: b - a b b - - a a a x > - b. Se a < 0, dividìn dutis e dôs par a, cambiant il viers de disecuazion:

  22. Problemis Il vuestri gjestôr di telefon us met dôs tarifis a seconde di cui che tu clamis. Le tarife A e je pes clamadis viers il telefon fis: e je cence scat a rispueste e e coste 25 cent. al minût. Le tarife B e je pes clamadis viers il telefonin: e à il scat a rispueste di 15 cent. e e coste 15 cent. al minût. Dopo trops minûts costial di plui clamâ al vuestri amì a cjase invezit che sul telefonin?

  23. Une telefonade di xminûts e coste: al telefon fis 25 x 15 + 15 x al telefonin Par cjatâ trop che al coste di plui clamâ a cjase, al baste risolvi la disecuazion chi sot: 25 x >15 + 15 x.

  24. 3 3 10 x 15 2 2 > 10 10 Al coste di plui clamâ a cjase se si cjacare par plui di un minût e mieç, vâl a dî . Risolvìn duncje la disecuazion chi sot: 25 x > 15 + 15 x 25 x – 15 x > 15 + 15 x – 15 x 10 x > 15

More Related