MUZEUL DE ARHEOLOGIE „CALLATIS” MANGALIA

1. MUZEUL DE ARHEOLOGIE „CALLATIS” MANGALIA

3. Callatis a fost unul din marele orase ale antichitatii greco-romane • Cercetarile arheologice de la Mangalia au inceput din initiativa parintelui arheologiei romanest - Vasile Parvan. • In anul 1915, D.M. Teodorescu a intreprins sondaje in partea de nord-est a cetatii, unde a descoperit resturile unui mare edificiu de epoca romano-bizantina, atribuindu-i functia de bazilica crestina. • In anul 1924 la Mangalia incep sapaturi de mare amploare efectuate de doi profesori universitari: O. Tafrali si Th. Sauciuc-Saveanu. Intre anii 1930-1931 efectueaza cercetari la Callatis profesorii Radu Vulpe si Vladimir Dumitrescu, studiind necropola si zidul de aparare al cetatii. Incinta romano-bizantina, latura de nord. Amfore de epoca elenistica, sec. IV-II a.Chr

4. Ceramica getica lucrata de mana, Albesti - asezare greco-autohtona, sec. III-II a. Chr. Cap de statuie din marmura, epoca romana, sec. II-IV p.Chr. Statuie de marmura, epoca romana, sec. II-III p.Chr. • Colonizarea greaca, despre care ne vorbesc izvoarele literare antice, reprezinta unul din cele mai importante momente din istoria lumii vechi. • Callatis este o colonie de origine doriana, intemeiata de grecii veniti din Heracleea Pontica, ea insasi ctitorie megariana. • Orasul Callatis este cunoscut sub acest nume, in lucrarile unor scriitori antici, printre care: Ptolemeu, Strabo, Memnon, Ovidiu etc., care confirma si originea sa dorica.

5. Orasul dispune de un teritoriu rural pe care il exploateaza, atelierele sale produc din plin. • Numarul mare de statuete din lut ars, varietatea si perfectiunea lor artistica, demonstreaza ca acest mestesug era in mare cinste la Callatis. • In afara de relatiile permanente cu getii autohtoni si celelalte cetati grecesti, callatienii vor intretine legaturi cu scitii si statul trac al Odrysilor. Demetra - aplica ceramica descoperita in asezarea greco-autohtona de la Albesti, sec. IV-III a.Chr. Altaras ceramic cu scene mitologice, sec. IV-III a. Chr., descoperit la Albesti - asezare greco-autohtona

6. Statuete de tip Tanagra de epoca elenistica, sec. IV-III a.Chr. Statuete de tip Tanagra de epoca elenistica, sec. IV-III a.Chr. Statuete de tip Tanagra, sec. III - II a.Chr. • Multe dintre statuete reprezinta adevarate opere de arta.

7. In anul 1959, descoperirile de la Mangalia: elementele arhitectonice si sculpturale (arhitrave, capiteluri, frize, statui, reliefuri), ceramica, statuete de lut, obiecte de podoaba, monede etc. au fost expuse intr-un muzeu special amenajat • In anul 1990 Muzeul de Arheologie Callatis incepe sa functioneze ca institutie de sine statatoare si pune la dispozitia vizitatorilor spatii de expunere cu monumente conservate “in situ” si cu un bogat patrimoniu arheologic din epocile greaca, romana si romano-bizantina. Statuia din marmura a zeitei Hygeia (zeita medicinii) sec.IV-III a.Chr.

8. Vase ceramice de epoca elenistica, patera de bronz, masca de tip Tanagra, situla ceramica, sec. IV-III a.Chr. Ceramica elenistica de uz comun (gutus ceramic, lekitos, platou, phiala, kantharos), sec. IV-III a.Chr. • Cele mai vechi morminte datate in sec. IV a.Chr. se afla la numai 50 m la nord de coltul de nord-vest al incintei callatiene si au in partea centrala celebrul mormant tumular descoperit in 1959, din al carui inventar facea parte un papyrus, databil in aceeasi perioada. • Dintre mormintele cercetate in aceasta zona, cinci sunt de incineratie, din care unul reprezinta un rug comun. Ceramica elenistica, sec. IV-III a.Chr.

9. In anii 1949-1950 un colectiv al Academiei RPR, condus de academicianul Emil Condurache, a inceput sapaturile arheologice in zona zidului de incinta partea de nord-est unde s-a cercetat palatul episcopal de secol V d. Hr. cu o bazilica de tip sirian, din perioada imparatilor Anastasius-Justinian. • Callatis-ul a oferit un numar impresionant de monumente arheologice care prin practica acapararii de la centru si mai la centru a umplut salile Muzeului de Istorie Nationala Bucuresti, sectia greco-romana si ale Muzeului de Arheologie Constanta. Capitel compozit, (detaliu), bazilica de tip sirian sec. V-VI p.Chr.

10. Ceramica terra sigilata, epoca romana, timpurie, sec. II p.Chr. Ceramica terra sigilata, epoca romana, sec. II - III p.Chr. • In morminte se gasesc depuse ca ofranda diferite obiecte, printre care se remarca: vase de lut, obiecte de podoaba, statuete din ceramica, amulete, etc. • O mare parte din necropola elenistica a fost afectata de marea necropola romano-bizantina. Ceramica romana timpurie, sec. II p.Chr.

11. Reprezentari ale zeitei Justitia, epoca romana, sec. II-III p.Chr. • Cetatea Callatisinregistreaza o mare dezvoltare economica, social-politica, relevata atat de izvoarele scrise cat si de descoperirile arheologice. Amforeta cu capac folosita pentru incinerarea unui copil, sec. II a.Chr.

12. Vase de sticla, epoca romana, sec. II-III p.Chr.

13. In anii 72-71 a.Chr. in cursul celui de-al II-lea razboi dintre romani si aliatii pontici, orasele grecesti au fost cucerite de catre romani. 0 inscriptie descoperita la Mangalia cuprinde textul tratatului - foedus, incheiat cu aceasta ocazie intre Roma si Callatis. • Cetatea este recunoscuta ca aliata a romanilor, in schimb acestia obtin avantaje intr-o regiune importanta pentru apararea noilor frontiere ale imperiului. Friza de marmura reprezentand zeita Diana la vanatoare, sec. II-III p.Chr. Ceramica romano-bizantina, ulcioare cu caneluri, oinohoe si ampulla, sec. II-VI p.Chr.

14. Bijuterii din aur, epoca romano-bizantina, sec. IV-VI p.Chr. Statueta ceramica, sec.IV-VI p.Chr. Vas ceramic de provizii de tip dolia, sec. IV-VI, p.Chr • Orasul dispune puternicele ziduri care o apara dinspre uscat, se amenajeaza instalatii portuare, se construiesc temple si edificii publice.

15. Cartier elenistic de sec. IV a.Chr Situl romano-bizantin, sec. V-VI p. Chr. • Pe o suprafata de peste 1000 m.p. au fost descoperite aspecte de urbanism de epoca romano-bizantina ale unui cartier sudic al cetatii. Cartierul a fost strabatut de o strada principala, orientata est-vest, lata de 6 m, pavata cu dale cioplite din calcar. • Strada era prevazuta cu un canal de scurgere colector, construit din dale de calcar de 1m adancime si 1m latime, in care se deversau alte canale mai mici, ce veneau din cladirile sau curtile interioare aflate la nord sau la sud de strada principala.

16. Strada principala a cartierului sudic al cetatii Callatis, sec. IV-VI p. Chr. Latura de sud a incintei callatiene • Canalul ca si strada a functionat in decursul sec. VI p.Chr. si inceputul sec. VII p.Chr,, dupa cum o dovedesc si monedele din timpul imparatilor Justin I (518-527) si Justin II si Sofia (565-578), descoperite in depunerile din canalul sus amintit. • O parte din zidurile ridicate in sec. IV p.Chr. vor fi refacute sau dublate, deoarece si lucrarile constructive din sec. VI p.Chr. vor pastra in general, aceeasi orientare impusa initial de existenta laturii de sud a zidului de incinta callatian si a portii de sud.

17. Bijuterii din aur de epoca elenistica sec. IV-III a. Chr. • In partea de nord a cetatii si anume in zona pe care o ocupa acum stadionul actual si parcul acestuia, se intinde cimitirul coloniei callatiene din epoca greaca, datand din sec. IV a.Chr. Bijuterii din aur de epoca romana sec. II-III p.Chr.

18. Bijuterii din aur de epoca romana sec. II-III p.Chr. • Date mult mai precise, atat pentru datare dar mai ales pentru planul urbanistic al cetatii, ne ofera studiul necropolelor antice de la Callatis, a caror dispunere in spatiu este legata de cele doua drumuri antice de la Callatis la Tomis (sud-nord) si de la Callatis la Odessos-Varna (est-vest).

19. Movila Documaci - Mormintul princiar, sec. IV a.Chr. • Sapatura arheologica efectuata in anul 1993 a scos la iveala un complex funerar de mari dimensiuni. Camera funerara cu dimensiunile de 3, 56 x 3 m si 3, 62 m inaltime. Accesul in camera funerara se face printr-un dromos situat la est, lung de 9, 55 m si lat de 1, 61 m. • Mormantul a fost profanat in antichitate de doua ori, prima data la inceputul sec. II p.Chr. , si apoi in sec. VI p.Chr.

20. Itinerarii istorico-arheologice dobrogene • Pentru amatorii unor vizite turistico-culturale, cu precadere a celor care doresc sa viziteze situri arheologice va prezentam o harta cu detalii si trasee in toata Dobrogea, cu plecare de la Mangalia. • 1. Primul obiectiv turistic dintre aceste itinerarii este Mangalia, cu vizitarea Muzeului de arheologie, a siturilor arheologice, din care unul va fi un santier in lucru; situl arheologic restaurat de la hotelul President, unicat in Romania si Europa prin tipul de conservare. Acest program se completeaza cu vizitarea mormantului crestin cu

21. inscriptie din vremea imparatului Anastasius si a mormantului princiar, situat la 2km. de orasul Mangalia. La acesta se adauga vizitarea celor doua cetati de la Albesti: prima cetate la care se sapa din 1974 se prezinta in conditii optime, datorita restaurarilor primare pe care le-a efectuat institutia noastra de-a lungul anilor; a doua cetate este situata in rezervatia naturala Hagieni. Distanta aproximativa 12km. • 2. Cel de-al doilea traseu este cu plecarea din Mangalia, prin Negru-Voda, Cobadin, Adamclisi, cu vizitarea monumentului triumfal al cetatii Tropaeum Traiani si al muzeului, care conserva metopele originale. Distanta aproximativa 72km. • 3. Al treilea itinerariu prevede vizitarea traseului mai sus amintit, apoi prin Cernavoda si Capidava, unde se poate vizita cetatea, urmeaza comuna Topalu, cu minunata colectie de arta “Dinu si Sevasta Vintila” si se incheie la Harsova (Carsium). Distanta aproximativa 173 km. • 4. Al patrulea traseu urmareste vizitarea cetatilor antice de pe tarmul de vest al Marii Negre,incepand de la Mangalia (vechiul Callatis), apoi vizitarea Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, deplasarea la Jurilovca (Argamum), cu pranzul la Histria si retur Mangalia. Distanta aproximativa 147 km.

22. 5. La traseul propus mai sus se poate adauga, prin schimbarea vizitei prime la Histria, apoi la Jurilovca (Argamum), continuandu-se cu vizitarea muzeelor din Tulcea (Aegysus), a celor doua manastiri: Cocosu si Celic-Dere si a bazilicii de la Niculitel, care adaposteste moastele a patru martiri crestini. La acestea se adauga vizitarea cetatii Noviodunum (Isaccea) si in limita timpului a cetatii Dinogetia (Garvan). Distanta aproximativa 263 km.