Download
1 / 11
E N D
Fluturi • Fluturii, care constituie ordinul lepidopterelor, se disting prin cele 4 aripi mari, acoperite cu solzisori microscopici, adesea colorati. Trompa le permite sa soarba lichide, in special nectarul florilor. Acestea sint insecte cu metamorfoza completa: de la stadiul de larva, sau omida, se transforma in nimfa, sau crisalida, apoi in fluture. Fluturii au o durata de viata foarte diferita: in medie 1 sau 2 luni. Dar unele specii pot trai un an, in timp ce altele nu depasesc cateva ore. Masculii descopera femelele dupa miros. In urma imperecherii, femelele isi depun ouale acolo unde larvele au posibilitatea sa-si gaseasca hrana-de exemplu, intr-o floare. Fluturii diurni si fluturii nocturni difera prin modul lor de viata dar si prin aspectul lor
Fluturii diurni • Aripile fluturilor diurni sint adesea mult mai colorate decit a fluturilor nocturni. Culorile lor vii ii ajuta sa-si gaseasca un partener sau ii avertizeaza pe dusmanii lor ca nu sint comestibili. Au nevoie de soare pentru a deveni activi. Deseori se nasc, traiesc si mor in acelasi loc. Totusi, unele specii sint migratoare, adica se deplaseaza in functie de anotimp. Cei mai mari si mai frumosi fluturi diurni traiesc in regiunile tropicale, precum morpho; unele specii din America de Sud ating 15 cm anvergura.
Fluturii nocturni • Mai numerosi decit fluturii diurni dar, de cele mai multe ori, mai mici si mai discreti, ei sint adaptati la viata de noapte. Ziua se odihnesc; mai activi noaptea, ei se dedica in principal reproducerii. Femela emana un miros specific, carateristic speciei ei, prin producerea unei substante chimice, fermonul. • Omizile acestui fluture au adesea trasaturi specifice. Cele din familia geometridelor (fluturii saltareti) se deplaseaza de pe o planta pe alta asemenea lipitorilor. • Omizile pinului isi faca aparitia primavara, in grup, deplasandu-se unele in spatele celorlalte, ca intr-o procesiune. Altele traiesc pe frunze, rasucite in jurul propriului trup.
Gandacii • Daca judecam succesul dupa numarul de specii si abundenta lor, atunci insectele sunt animalele cu cel mai mare succes de pe Pamant. Dupa acelasi criteriu, gandacii, cu aproape • 300000 de specii, sunt cele mai prospere insecte. • Exista multe specii diferite de gandaci, si multe alte specii noi sunt descoperite in fiecare an. De aceea, nu este surprinzator faptul ca toate aspectele vietii lor creeaza povesti aproape incredibile. Exista specii care se hranesc cu dopurile sticlelor cu cianura, o otrava care ucide majoritatea animalelor, s i gandaci care lumineaza pe intuneric. Nu pare sa existe vreo limita a felurilor in care gandacii reusesc sa prospere in jurul nostru. Ca marime, gandacii variaza de la cativa milimetri la peste 18 cm lungime, iar forma lor este si mai variata. Unii sunt lungi si foarte subtiri, altii scurti si indesati, iar gandacii vartej, care se deplaseaza in cercuri pe suprafata apelor dulci, au forma aerodinamica. Numele obis nuit al multor gandaci reflecta infatisarea lor. Capul sau corpul unor gandaci este impodobit cu coarne sau tepi, iar altii, precum nasicornul, masculul de radasca europeana si radasca uriasa americana, au "coarne" imense.
Cărăbuşul de mai • Cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha) este cel mai frecvent şi mai cunoscut dintre coleoptere. Elitrele sunt de culoare castanie, iar dimensiunile corpului de 2 –2,50 cm lungime. Adultul se hrăneşte cu frunzele arborilor, iar larva, cunoscută sub numele de viermele alb, trăieşte în sol 3 –4 ani, timp în care se hrăneşte cu rădăcinile plantelor. Este unul dintre cei mai importanţi dăunători ai agriculturii.
Gândacul de Colorado • Gândacul de Colorado este unul dintre cei mai importanţi dăunători ai agriculturii. Are talia de aproximativ 10 mm şi se recunoaşte uşor: după cele 10 dungi negre, în lungul elitrelor care sunt de culoare galbenă. Atât adultul cât şi larva, care are culoare roşie distrug frunzele culturilor de cartofi, aducând mari pagube. De asemenea atacă şi frunzele de pătlăgele, roşii, vinete, etc., plante care fac parte din aceeaşi familie cu cartoful (solanacee). Gândacul de Colorado este cu atât mai dăunător cu cât dă maştere la mai multe generaţii pe an.
Nasicornul • Nasicornul este un gândac de talie mare. Culoarea corpului este cafenie-închis. Masculul se deosebeşte de femelă, având pe corp un corn, de unde şi numele de nasicorn. Trăieşte prin pădur; larvele sale atacă lemnul tulpinelor arborilor.
Albină • Albinele sunt insecte zburătoare, clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita, care mai conţine viespile şi furnicile, care se hrănesc cu nectarul florilor(ca sursă de energie graţie conţinutului de zaharuri), şi cu polen (ca sursă de proteine, folosit mai mult la hrănirea larvelor), activitate ce se soldează cu polenizarea florilor, şi, în unele cazuri, cu producerea mierii.
Specii de albine • Numărul speciilor cunoscute este de aproximativ 20.000 dar, probabil, foarte multe care aşteaptă încă să fie descoperite. • Multe specii de albine sunt puţin cunoscute. Cea mai mică albină este cea pitică (Trigona minima) cu lungimea de circa 2.1 mm (5/64"). Cea mai mare albină din lume este Megachile pluto, care poate atinge lungimea de 39 mm (1.5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordică sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpiraţie, nişte albine mici care adesea sunt considerate în mod greşit viespi sau muşte. Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană (Apis mellifera).
