Referat la tehnologie

1. Referat la tehnologie BranzoiIulianRazvan Cls a-VII-a C

2. Metalele Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun conducător de căldură și electricitate, ductil și maleabil, și solid la temperatură obișnuită (cu excepția mercurului). In tabelul periodic al elementelor 80 % sunt metale, unde însă trebuie aminntit că trecerea de la categoria metale la nemetale nu se produce brusc ci treptat fiind o serie de elemente de tranziție între cele două categorii numite semimetale. Proprietatea metalelor de a fi buni conducători de electricitate se datorează structurii atomice a lor, având electroni liberi care la apariția unei diferențe de potențial vor avea o mișcare dirijată.

3. Aliajele Un aliaj este amestecul omogen cu proprietăți metalice a două sau mai multe materiale (elemente chimice), din care cel puțin unul este metal și de obicei se află în cantitate mai mare. Proprietățile fizice și chimice ale aliajelor sînt în general diferite de cele ale substanțelor componente, uneori semnificativ. Majoritatea metalelor de folosință zilnică sunt de fapt aliaje. De exemplu, ceea ce numim în limbaj uzual „fier” este aproape întotdeauna un oțel cu conținut redus de carbon, iar aurul folosit pentru bijuterii este un aliaj în care mai intră cupru și argint. Tipuri de aliaje • Aliaj anticoroziv (rezistent la intemperii și factori chimici agresivi) • Aliaj inoxidabil (nu oxidează, nu se combină cu oxigenul, nu ruginește) • Aliaj antifricțiune (cu un coeficient de frecare mic, frecare redusă, folosit la fabricarea cusineților) • Aliaj de lipit (care este folosit în procese tehnice de lipire, frecvent sub acțiunea căldurii) • Aliaj dur (cu duritate mare) • Aliaj refractar (care rezistă la temperaturi mari, de exemplu la peste 1.500 °C) • Aliaj ușor (cu o densitate relativ mică) • Aliaj foarte ușor • Aliaj tipografic (folosit în realizarea caracterelor de tipografie) • Aliaj ușor fuzibil (care se topește ușor, la temperatură relativ mică)

5. Metalelepretioase Aurul, argintul și platina se găsesc în stare pură iar frumusețea, raritatea și stabilitatea lor chimică le fac foarte valoroase. Aurul nu își schimbă culoarea și nu se corodează. Este cel mai ductil metal; el se poate lamina în foițe de 0.1 microni. Din 1 g de aur se poate obține o sârmă de 2 km. E un bun conductor electric. În prezent aurul se folosește ca etalon internațional de valoare, monetărie, pentru confecționarea bijuteriilor și a obiectelor religioase, la plombe dentare, ecrane pentru radiații electromagnetie și circuite electronice. Argintul, cel mai răspândit metal prețios, are multe proprietăți similare cu ale aurului, dar este mai ușor și se oxidează mai repede. Platina are un punct foarte înalt de topire și nu se oxidează. Titlul unui metal prețios: Titlul unui metal prețios indică continutul de metal prețios fin al unui aliaj, exprimat in miimi. Titlul se mai poate exprima în carate. Pentru metale, 1 carat înseamnă a 1/24-a parte. Aurul pur are 24 de carate; aur de 18 carate înseamnă 18 părți aur și șase părți alte elemente, folosite de obicei pentru mărirea durității aliajului. Marcarea Marcarea aurului, argintului și platinei este cea mai veche formă de protecție a consumatorului. Marcarea metalelor prețioase și a aliajelor acestora este operațiunea de atestare a conținutului de metal prețios fin prin aplicarea marcii de titlu, a mărcii de garanție proprie a producatorului intern, a importatorului și/sau a vanzatorului cu amănuntul ori, dupa caz, a marcii de certificare: • Marca de garanție proprie - semn individual înregistrat la Autoritatea Natională pentru Protecția Consumatorilor, care se aplică pe bijuteriile și obiectele din metale prețioase sau din aliajele acestora de către producătorul intern, importatorul sau vânzătorul cu amanuntul. • Marca titlului - semnul convențional, diferit în funcție de titlul metalului prețios, care se aplică pe bijuteriile și obiectele din metale prețioase și aliajele acestora. • Marca de certificare - semn convențional care se aplică pe bijuterii și pe obiectele din metale prețioase sau aliaje ale acestora de către Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, în cazul în care producătorul intern, importatorul și/sau vânzătorul nu sunt autorizați sau nu doresc să își aplice marca de garanție proprie, la cererea acestora. Marca oficială garantează că piesa a fost testată și de altcineva decât de producător și se conformează standardelor de puritate.

7. MaterialeMetalice Dintrematerialelemetalicecelemaiutilizatesunt: • Materialelemetaliceferoase: in mod obisnuit,fierul nu se utilizeaza in industrie in stare pura, ci se aliaza cu carbonul. Continutul de carbon modificapropietatilefierului. Aliajelefierului cu carbonulsuntfontasiotelul. Fonta:Fonta se obține prin topirea și reducerea minereurilor de fier în cuptoare speciale numite furnale. Fontele obținute în furnale se numesc fonte brute. După compoziția chimică se deosebesc în fonte brute obișnuite și fonte brute aliate.Ele pot fi folosite în:elaborarea oțelului(fonte pentru afinare)turnarea pieselor (fonte pentru turnătorie)Fierul topit obținut în furnalul înalt, venind în contact cu cocsul din partea de jos a furnalului, conține diferite procente de carbon dizolvat (de obicei 3 sau 4%), împreună cu siliciu, mangan, fosfor și sulf în cantități mai mici. Aceste impurități scad punctul său de topire al fierului pur de la 1535 °C la circa 1200 °C. Această fontă este deseori turnată în bare. Otelul: Oțelurile sunt materialele cu cea mai largă utilizare în industrie. Proprietățile lor pot să varieze în limite foarte largi în funcție de conținutul de carbon și de alte elemente de aliere. Pentru a îmbunătăți cât mai mult duritatea și rezistența oțelurilor, acestea se supun de regulă unor tratamente termice cum ar fi călirea sau nitrurarea. Scopul final al unor asemenea tratamente este de obicei obținereamartensitei. Prin tratamentele termice ale otelului se pot modifica proprietatile acestuia. Tratamentele termice sunt otelirea, calirea, carburarea si nitrocarburarea. • Materialele metalice neferoase: cele mai uzuale materiale metalice neferoase sunt aluminiul, argintul, aurul, cuprul, cromul, nichelul, platina, plumbul, wolframul, zincul si aliajele lor.