1 / 19

LITERATURA SI ALTE ARTE

LITERATURA SI ALTE ARTE. LITERATURA SI CINEMATOGRAFIE. D’ALE CARNAVALULUI de I.L.Caragiale. NOTE BIOGRAFICE. 1852-1912 Dramaturg, prozator si publicist Se naste in satul Haimanale, jud.Prahova Urmeaza clasele primare si gimnaziul la Ploiesti

linh
Download Presentation

LITERATURA SI ALTE ARTE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. LITERATURA SI ALTE ARTE LITERATURA SI CINEMATOGRAFIE

  2. D’ALE CARNAVALULUIde I.L.Caragiale

  3. NOTE BIOGRAFICE • 1852-1912 • Dramaturg, prozator si publicist • Se naste in satul Haimanale, jud.Prahova • Urmeaza clasele primare si gimnaziul la Ploiesti • In 1866 se stabileste la Bucuresti, unde frecventeaza, la Conservator, cursurile de mimica si declamatie ale unchiului sau Costache Caragiale • Debuteaza in 1873, la revista satirica Ghimpele

  4. Debut literar Ca dramaturg debuteaza in 1878 cu piesa O noapte furtunoasa, care, un an mai tarziu, va fi reprezentata pe scena Teatrului National din Bucuresti, in prezenta reginei.

  5. Opera dramatica • O noapte furtunoasa, comedie in doua acte, 1878 • Conul Leonida fata cu reactiunea, farsa intr-un act, 1880 • O soacra, farsa fantezista intr-un act, 1883 • O scrisoare pierduta, comedie in patru acte, 1884 • D’ale carnavalului, comedie in trei acte, 1885 • Napasta, drama in doua acte, 1890

  6. Casa memoriala I.L.Caragiale Infiintata in 1968, expozitia muzeala prezinta piese de mobilier, manuscrise, obiecte personale, editii ale operelor si afise artistice ale pieselor lui I.L.Caragiale, jucate pe marile scene ale lumii:New York, Londra, Milano, Tokio, Paris

  7. Caragiale si Maiorescu • “Exista aceste tipuri in lumea noastra?Sunt adevarate aceste situatii? Daca sunt, atunci de la autorul dramatic trebuie sa cerem numai sa ni le prezinte in mod artistic, iar valoarea lor morala este afara din chestie.” Titu Maiorescu

  8. I.L.Caragiale

  9. Texte critice • "Lucrarea d-lui Caragiale este originala, comediile sale pun pe scena citeva tipuri din viata noastra sociala de astazi si le dezvolta cu semnele lor caracteristice." T.Maiorescu • "Destinul lui Caragiale ilustrează exemplar cazul scriitorului aflat într-o neîncetată hărţuială cu contemporanii. Dacă nu a reuşit să-i învingă, a ştiut cel puţin să-i contrarieze. Apariţia lui în literatura română a iscat o sumedenie de nedumeriri, de iritări şi de adversităţi, parte dintre ele nestinse complet nici astăzi." Liviu Papadima

  10. Caragiale în cinematografia românească • Răzbunarea (1913), scenariul şi regia: Haralamb LeccaPăcat (1924), regia: Jean MihailNăpasta (1928), regia: Gh. Popescu, Eftimie VasilescuLeiba Zibal (1930), regia: Al. ŞtefănescuO nopte furtunoasă (1943), regia: Jean GeorgescuVizită – Lanţul slăbiciunilor – Arendaşul român (1952), regia: Jean GeorgescuO scrisoare pierdută (1953), regia: Sică Alexandrescu, Victor IliuDouă lozuri (1957), regia: Aurel Miheles, Gh. NaghiD’ale carnavalului (1958), regia: Aurel Miheles, Gheorghe NaghiTelegrame (1959), regia: Aurel Miheles, Gheorghe NaghiMofturi 1900 (1964), regia: Jean GeorgescuÎnainte de tăcere (1978), regia: Alexa VisarionDe ce trag clopotele, Mitică? (1981), regia: Lucian PintilieNăpasta (1982), regia: Alexa VisarionHanul dintre dealuri (1987), regia: Cristiana Nicolae

  11. D’ale carnavalului (1958), regia: Aurel Miheles, Gheorghe Naghi • D’ale carnavalului (1958), regia: Aurel Miheles, Gheorghe Naghi“Haosul conceptual, gestic, oratoric şi costumier din această primă abordare filmică a piesei D-ale carnavalului are totuşi o calitate: cel puţin doi dintre interpreţi se simt la un moment dat atît de liberi, singuri cu geniul lor, încît fac să se întrezărească altă raţiune de a fi a comediei. Este secvenţa în care Birlic (Crăcănel) şi Giugaru (Pampon) se opresc din cursa burlescă – unul împotriva celuilalt – şi-şi dau seama că ‘devine în chestiune de traducere şi pentru mine şi pentru dumneata’. Chiar dacă se cenzurează din text unele pasaje considerate suspecte (‘Nu m-ar fi costisit atîta să fi fost cu un muscal, fiindcă eu eram de la început pentru convenţie… ştii, muscalii luptau pentru cauza sfîntă a eliberării popoarelor creştine de sub jugul semilunii barbare… dar cu un neamţ, domnule!…”) şi cu toate că duetul interpretativ nu e susţinut regizoral, cum fusese acelaşi tandem în Directorul nostru, o partitură autonomă se configurează din jocul celor doi monştri sacri ai teatrului românesc.” (Valerian Sava, Istoria critică a filmului românesc contemporan, vol. 1, 1999)

  12. Actori si roluri… • Grigore Vasiliu Birlic (n. 24 ianuarie1905, Fălticeni - d. 14 februarie1970, Bucureşti) a fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie. A jucat în multe piese de teatru, precum şi în filme. Numele de naştere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind doar o poreclă pe care a primit-o datorită succesului din piesa Birlic, jucată la începutul carierei sale.

  13. Roluri interpretate de Grigore Vasiliu

  14. Actori celebri :Elvira Godeanu, Alexandru Giugaru, Ion Lucian

  15. Literatura, teatru si cinematografie

  16. ...despre filmul D’ale carnavalului • Pelicula ''D'ALE CARNAVALULUI'' imprimata pe DVD-ul ''Colectiei Caragiale'' a fost realizata pentru prima data in anul 1958. Filmul ''D'ale Carnavalului'' concretizeaza celebra scriere a lui I.L.Caragiale intr-o varianta cinematografica exceptionala, ce ii are in distributie pe ilustrii Grigore Vasiliu Birlic, Alexandru Giugaru, Ion Lucian, Aurel Cioranu, Ion Anghel, Vasilica Tastaman, Jeana Gorea.''Birlic si Giugaru, cei doi monstri sacri ai scenei romanesti, triumfasera magistral pe scena Nationalului si erau stiuti ca niste zei din Olimpul teatrului romanesc, actori cu har urias, slujitori patimasi ai operei caragialiene, iubiti de public si apreciati de critici. Ne doream doar atat: sa accepte filmul. Dupa aceea nu am mai avut nici o indoiala ca va urma un mare succes.'' GHEORGHE NAGHI, regizor al filmului.

  17. Structura piesei

  18. Lectie realizata de: • Prof.Virgil Mirela,Liceul de Informatica Stefan Odobleja, Craiova

More Related