1 / 19

Stiinta si societatea

Stiinta si societatea. Cum a influenţat şi influenţează ştiinţa evoluţia societăţii omeneşti?.

macey-vega
Download Presentation

Stiinta si societatea

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Stiinta si societatea

  2. Cum a influenţat şi influenţează ştiinţa evoluţia societăţii omeneşti? • Revolutia industriala este procesul complex de trecere de la productia manuala la productia cu ajutorul masinilor-unelte, de la stadiul manufacturier la stadiul marii productii mecanizate, la fabrica, proces care a revolutionat intreaga baza a societatii burgheze. În acest proces muncitorului îi revenea rolul de supraveghere, reglare şi alimentare a maşinii. Apariţia revoluţiei industriale a avut ca efect creşterea producţiei, dezvoltarea oraşelor şi a ştiinţei. • Desi acest fenomen isi gaseste originea in progresele din timpul Evului Mediu si al Renasterii, el a aparut in Anglia in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si s-a datorat unor cauze specifice: conditiile politice din Anglia care erau favorabile dezvoltarii economiei, bogatiilor naturale ale acestei tari (fier si carbune in primul rand), pozitiei geografice etc. • La baza acestui proces au stat o serie de descoperiri ştiinţifice, de invenţii şi inovaţii tehnice.

  3. Inceputul este făcut în 1733 de către mecanicul John Kay, care a inventat suveica zburătoare şi, fără pretenţia unei enumerări exhaustive, arătăm că au urmat: maşina de tors inventată de James Hargreaves, în 1765, maşina de filat a lui Richard Arkwright, în 1769, o nouă maşină de filat, în 1785, a lui Samuel Crompton. Una dintre cele mai importante inventii ale secolului al XVIII-lea a fost masina cu aburi (James Watt, 1769) de la care s-a perfectionat procesul de productie in deceniile urmatoare. Altfel spus, aplicarea maşinii cu aburi a lui J. Watt este startul în formarea industriei textile engleze moderne, de fabrică şi urbană. Care au fost principalele etape ale evoluţiei ştiinţei şi tehnologiei? Suveica zburatoare • Masina de tors

  4. masina cu aburi James Watt

  5. Dezvoltarea industriei grele antrenează căutări şi descoperiri în industria chimică, pentru efectuarea operaţiunilor privind albirea, degresarea, uscarea şi colorarea firelor şi ţesăturilor, tehnologiile tradiţionale reprezentând o piedică în prelucrarea cantităţilor sporite de astfel de produse. De asemenea, cerinţa crescândă de utilaze antrenează dezvoltarea industriei metalurgice, domeniu în care asistăm la descoperiri şi perfecţionări însemnate, ca, de exemplu: procedeul fabricării cocsului, de către Abraham Darby, în 1709; în 1750, Benjamin Huntsman prelucrează fonta în fier forjabil; în 1784, Henry Cort perfecţionează procesul de pudlare prin care se obţine oţel ş.a. În urma acestor descoperiri şi perfecţionări, dar mai ales a extinderii aplicării lor, metalurgia îşi schimbă locul de desfăşurare, mutându-se din mijlocul pădurilor în bazinele carbonifere. Dezvoltarea industriei metalurgice a fost favorizată şi de importantele resurse de cărbune şi de minereuri de fier de care dispunea Anglia. Producţia de metal cunoaşte creşteri însemnate, de la 25.000 de tone în 1720, la 68.000 în 1788, şi la 250.000 în 1806.

  6. Extracţia de cărbune urmează şi ea aceeaşi curbă ascendentă, de la 5 milioane de tone în 1750, la 10 în 1800, şi la 16 în 1829. O cauză, şi, în acelaşi timp, efectul dezvoltării metalurgiei, dar şi a vieţii economice în general, o constituie dezvoltarea transporturilor. într-o primă perioadă a revoluţiei industriale s-au dezvoltat în mod deosebit transporturile pe canale. În al doilea deceniu al secolului al XlX-lea, Anglia dispunea de o reţea de canale de circa 6.400 km, care asigura transporturi ieftine şi rapide, precum şi o mare fluenţă a traficului de mărfuri, prin ecluzele şi instalaţiile de încărcare şi descărcare cu care erau dotate. Sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea reprezintă o perioadă de mari frământări şi căutări pentru perfecţionarea unei noi forme de transport, a celei pe calea ferată. Transportul pe şine este cunoscut şi folosit cu mult înaintea acestei perioade, mai ales în domeniul extracţiei de minereuri, tracţiunea utilizată fiind, de regulă, cea animală. În 1790, numai liniile industriale miniere din regiunea Newcastle măsurau 600 km. Începutul tracţiunii cu aburi este făcut de firma „Watt şi Boulton" din Soho (lângă Birmingham), cea mai mare fabrică de maşini cu aburi a epocii şi care inaugurează, în 1775, prima locomotivă cu aburi din lume pentru cale ferată cu ecartament redus, locomotivă cunoscută sub denumirea „Tram Engine", la construcţia căreia au participat James Watt, William Murdoch şi Richard Trcvithich. Dezvoltarea ulterioară a transporturilor pe căile ferate reprezintă şi o sinteză a descoperirilor şi perfecţionărilor în fabricaţia de oţel şi a maşinii cu abur. La începutul deceniului patru al secolului al XlX-lea, după cum se apreciază in literatura de specialitate, Anglia încheie revoluţia lui Radut industrială şi intră într-o nouă etapă, a procesului de industrializare, în urma căruia industria devine ramura rundimentală a economiei şi are un rol precumpănitor în expansiunea economică exernă .

  7. A doua etapa a revolutiei industriale este cea a energiei (petrol, electricitate), a transporturilor si a chimiei. Ea este marcata de inventia motorului cu explozie (Daimler, 1886). Simbolul ei este reprezentat de automobil,dar si de alte realizari cheie: electricitatea (dupa iluminatul electric realizat de Edison in 1873, avionul, etc). • Automobilul Ford – Modelul T Aeroplan Wright 

  8. Ce impact au avut descoperirile ştiinţifice asupra comunicării între oameni, vieţii cotidiene şi a timpului liber? Datorita evolutiei stiintifice ariile de interes general s-au extins, oamenii avand din ce in ce mai multe modalitati de petrecere a timpului liber. La dezvoltarea culturii a contribuit substanţial explozia informaţională.Datorită inovaţiilor tehnice (radioul,televiziunea,presa cinematograful,aparatura audio şi video,banda magnetică,faxul,poşta electronică),informaţia circulă rapid,pătrunzînd în toate domeniile vieţii sociale. Mass-media (presa,radioul,televiziunea.),fac accesibile oamenilor atît valori culturale universale,cît şi cele naţionale ale fiecărui popor.

  9. Care sunt consecinţele revoluţiei ştiinţifice şi tehnice asupra mediului înconjurător? • Revolutia industriala a fost si continua sa fie si in ziua de azi foarte daunatoare mediului inconjurator. Inainte de aceasta, mediul era nepoluat, curat si sanatos. Din momentul inceperii dezvoltarii stiintei, au aparut o multime de factori daunatori, cum ar fi aparitia mijloacelor de transport, care produc un factor mare de poluare a aerului, aparitia industriei, a fabricilor si combinatelor, aparitia bombelor nucleare, care de-a lungul timpului au produs o serie de dezastre semnificative si chiar modul de viata dezorganizat al omului, care nu se mai intereseaza de sanatatea mediului in care traieste si actioneaza intr-un sens daunator acestuia.

  10. Care sunt principalele domenii in care oamenii de stiinta romani au fost deschizatori de drumuri? • In Romania particularitatile revolutiei industriale s-au datorat mentinerii indelungite a iobagiei, existentei jugului strain si a lipsei, mult timp a unui stat national unitar.Revolutia industriala in Romania s-a desfasurat mai tarziu decat in Anglia, Franta, S.U.A, intr-un ritm in general lent,inegal din punctul de vedere al repartizarii teritoriale si al ramurilor industriale uneori fara o legatura organica intre ramuri. • Romanii care au contribuit la dezvoltarea stiintei si tehnicii sunt: • Matematica- Gheorghe Ţiţeica; - Traian Lalescu; - Dimitrie Pompeiu;

  11. Chimie: Costin Nenitescu • Gheorghe Spacu • Alexandru Balaban

  12. Medicina: Victor Babes– microbiologie; • Ion Cantacuzino– imunologie; • Gheorghe Marinescu– neurologie; • Constantin Parhon– endocrinologie; • Nicolae Paulescu– fiziologie; • Stefan Odobleja–psihologie; • Ana Aslan– gerontologie; • George Emil Palade– biologie; Ana Aslan Victor Babes Ion Cantacuzino

  13. Stiintele tehnice: Traian Vuia Henri Coanda Aurel Vlaicu Gogu Constantinescu Biologie: Emil Racovita Ion Borcea Dimitrie Voinov Grigore Antipa Fizica: Stefan Procopiu Horia Hulubei Dragomir Hurmuzescu Henri Coanda Stefan Procopiu Emil Racovita

  14. Invenţii româneşti în domeniul ştiinţei şi tehnicii • descoperirea sonicităţii ( Gogu Constantinescu ); • descoperirea magnetonului ( Ştefan Procopiu ); • descoperirea insulinei ( Nicolae Păulescu ); • întemeierea biospeologiei ( Emil Racoviţă ); • întemeierea endocrinologiei moderne ( Constantin I. Parhon ); • întemeierea psihociberneticii ( Ştefan Odobleja ); • inventarea motorului cu reacţie ( Henri Coandă ); • primul zbor mecanic ( Traian Vuia );

  15. Traian Vuia • Traian Vuia s-a născut în 1872 la Surducu Mic în comitatul Caraş-Severin, Austro-Ungaria. Vuia dovedeşte de când urma cursurile primare, şi apoi secundare, o atracţie irezistibilă şi o predilecţie pentru mecanica aplicată. • La zece ani asistă la primele manifestări cu caracter aviatic iar micul Vuia dezvoltă o pasiune pentru zmeie. El urmăreşte atent detaliile lor şi încearcă să construiască altele mai perfecţionate. Ajuns la liceu, Vuia îşi însuşeşte noţiuni de fizică şi mecanică şi nu se mai mulţumeşte să construiască zmeie ci încearcă să explice ce se petrece în jurul aparatului, forţele care acţionează la lansarea şi menţinerea lui în aer, condiţiile de echilibru, etc. • După terminarea facultăţii Traian Vuia se întoarce la Lugoj. Aici continuă să studieze problema zborului uman şi începe să-şi construiască primul aparat de zbor, pe care-l numeşte aeroplan-automobil. Din cauza lipsurilor financiare, nu reuşeşte să-şi ducă la capăt proiectul şi decide în schimb să plece la Paris, în iulie 1902.

  16. După terminarea facultăţii Traian Vuia se întoarce la Lugoj. Aici continuă să studieze problema zborului uman şi începe să-şi construiască primul aparat de zbor, pe care-l numeşte aeroplan-automobil. Din cauza lipsurilor financiare, nu reuşeşte să-şi ducă la capăt proiectul şi decide în schimb să plece la Paris, în iulie 1902. • Vuia spera că aici va găsi pe cineva interesat să-i finanţeze proiectul, mai ales a pasionaţilor de aerostate însă s-a lovit de mult scepticism asupra ideii că o maşină zburătoare cu o densitate mai mare decât cea a aerului ar putea zbura. Vuia merge la Victor Tatin, un cunoscut teoretician care construise în 1879 un model experimental de aeroplan. Tatin este imediat interesat de proiect dar încearcă şi să-l convingă pe Vuia că nu este nimic de făcut pentru că-i lipseşte un motor adecvat şi este instabil. Vuia însă continuă să-şi promoveze proiectul şi-l trimite Academiei de Ştiinţe de la Paris pe 16 februarie, 1903, prezentând posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decât aerul cât şi procedura de decolare. Academia îi respinge proiectul cu motivaţia că ar fi prea utopic, cu menţiunea că: • Problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi nu este decât un vis. • În ciuda acestor obstacole, Vuia nu renunţă la proiect şi se înscrie pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 şi publicat pe 16 octombrie 1903. Invenţia brevetată se numeşte aeroplan automobil.

  17. În iarna lui 1902-1903, Vuia începe construcţia aparatului, perfecţionând până în minime detalii planurile originale la care lucrase cu un an înainte la Lugoj'. Se loveşte din nou de probleme de natură financiară dar reuşeşte să le depăşească, ajutat şi de mentorul său Coriolan Brediceanu. În toamna lui 1904 începe să-şi construiască şi un motor, tot invenţie personală. În 1904 obţine un brevet pentru această invenţie în Marea Britanie. Întreaga parte mecanică e terminată în februarie 1905. Aparatul este gata în decembrie, după ce i se montează motorul, şi este numit Vuia I. Avea prevăzută o greutate totală de 250kg, o suprafaţă de susţinere de 14 m² şi un motor de 20 CP. Primele experimente au început în 1905, ca pe un automobil, cu aripile demontate, pentru a căpăta experienţă în manevrarea lui. • Pe 18 martie 1906 la Montesson, lângă Paris, aparatul Vuia I a zburat pentru prima dată. După o acceleraţie pe o distanţă de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălţime de aproape un metru, pe o distanţă de 12 m, după care elicele s-au oprit şi avionul a aterizat. • Multe ziare din Franţa, Statele Unite şi Marea Britanie au scris despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie şi aterizare. De atunci a fost scoasă în evidenţă şi propagată ideea că Vuia a reuşit cu aparatul său să decoleze de pe o suprafaţă plată, folosind numai mijloace proprii, "la bord", fără "ajutor extern" (pantă, cale ferată, catapultă, etc.). Totuşi, au fost şi mai există multe contradicţii şi dezbatere asupra definiţiei de primul aeroplan.

  18. În continuare va mai breveta şi construi diferite invenţii, spre exemplu un generator de abur în 1925, sau două elicoptere între 1918 şi 1922. • La 3 septembrie 1950 se stinge din viaţă la Bucureşti, fiind înhumat în cimitirul Bellu. • A fost ales membru de onoare al Academiei române, pe 27 mai 1946.Este înmormântat la cimitirul Bellu din Bucureşti.Astăzi Aeroportul Internaţional Timişoara îi poartă numele.

  19. Proiect realizat de: Balanean Maria-Andreea Clasa a XI-a B Bibliografie: www.en.wikipedia.org www.ecursuri.ro www.facultate.regielive.ro www.referat.ro

More Related