Formarea statelor feudale româneşti

1. Formarea statelor feudale româneşti

2. Voievodate, cnezate, ţări - sec. IX-XIII

3. Menumorut este unul dintre marii voievozi care au condus lupta de apărare a teritoriilor transilvane la sfârşitul sec al IX-lea împotriva expansiunii maghiare. El stăpânea peste Ţara Crişurilor, între râurile Tisa, Someş şi Mureş, cu centrul la cetatea Biharea. În ducatul său mai erau două mari cetăţi: Zotmar (Sătmar) şi Zyloc (Zalău). Meritul lui este acela că a reuşit să respingă primele atacuri ale ungurilor, să apere ani de zile în şir ţara sa, iar în urma înţelegerii dintre el şi Arpad şi-a ferit supuşii de mari distrugeri. După 13 ani de luptă cu Zulta, fiul lui Arpad, ajunge la o înţelegere cu acesta: îi dă pe fiica sa de soţie, iar ca zestre ducatul său, păstrându-şi pentru sine cetatea Biharea. Menumorut din cetatea Bihorului

4. Mare voievod român, de la sfârşitul sec. al IX-lea, stăpânea o formaţiune politică în regiunea Someşurilor, cu centrul la Dăbâca. A încercat să-i oprească pe năvălitorii maghiari conduşi de Tuhutum, la Porţile Mezeşului. A murit ca un viteaz, apărând pământul strămoşilor săi. Moartea lui Gelu Răzleţ din oştirea bătută,Fugind pe câmpia tăcută,Căzu de pe cal, de durere,Pe marginea apei. Şi piere.Din rană şi-ar smulge săgeataŞi n-are putere. Pierdut-a şi oaste şi ţară.E noapte-n văzduhuri; şi rarăE zbaterea apei, când valulAtinge cu aripa-i malulIar Gelu, prin noapte stând singur,Vorbeşte cu calul: ...... George Coşbuc Gelu, ducele românilor

5. Transilvania de la voievodat la principat ● Secolele XI-XIII, Transilvania este cucerită de unguri; ● Cucerirea şi organizarea s-au făcut progresiv de la vest la est: • Organizarea comitatelor: Bihor, Crasna, Dăbâca, Cluj, Alba, Satu-Mare, Arad; • Organizarea voievodatului autonom faţă de Coroana maghiară; • Colonizarea saşilor şi secuilor; • Impunerea catolicismului ca religie oficială, cea ortodoxă fiind tolerată; • Existenţa stărilor privilegiate: nobilimea maghiară, clerul catolic, patriciatul săsesc, fruntaşii secui; românii, care formau majoritatea populaţiei, au fost excluşi din viaţa politică; ● 1541, în condiţiile în care ungurii au fost învinşi de către turci, iar o parte a ţării a devenit paşalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otamană.

6. Formarea Ţării Româneşti • Diploma Ioaniţilor, 1247, consemnează existenţa ţărilor româneşti în Oltenia, Muntenia şi sudul Transilvaniei. • Cea mai importantă dintre aceste ţări este ” Ţara Litua” , peste care domnea Litovoi şi care cuprindea toată valea Jiului şi Ţara Haţegului • Tot în Oltenia mai erau două cnezate, unul condus de Farcaş, în Vâlcea de azi şi al doilea, în jos, spre Dunăre, Cnezatul lui Ioan. • Peste Olt, Voievodatul lui Seneslau, cuprindea Argeşul şi o parte din Ţara Făgăraşului. • Ţara lui Litovoi s-a opus întinderii stăpânirii maghiare la sud de Carpaţi. În timpul luptei Litovoi a murit, iar fratele său, Bărbat, a fost luat prizonier. După luptele cu Litovoi, ungurii au reuşit să ocupe Ţara Haţegului.

7. Basarab I Întemeietorul • Basarab, fiul lui Tihomir, a domnit între 1310-1352. A fost un iscusit comandant de oşti şi un bun gospodar. • A unit toate formaţiunile de la sud de Carpaţi formând un stat (Valahia Nord-Dunăreană) pe care l-a organizat. • Ţara sa cuprindea şi partea de sud a teritoriului dintre Prut şi Nistru, numită mai apoi Basarabia. • De întemeierea Ţării Româneşti se leagă şi legenda descălecatului lui Negru-Vodă din Făgăraş, care a trecut la sud de Carpaţi datorită presiunilor exercitate de regalitatea maghiară.

8. Lupta pentru independenţă Conflictul cu Ungaria (cauze): -Creşterea prestigiului voievodului -Banatul de Severin-disputat atât de Basarab cât şi de Carol Robert de Anjou Lupta de la Posada (1330): -Victoria lui Basarab a pus capăt pretenţiilor de suzeranitate ale regelui maghiar. -A câştigat independenţa ţării şi s-a încheiat procesul de formare a statului. -Evenimentul este consemnat în Cronica Pictată de la Viena.

9. * Nicolae Alexandru (1352-1364) - Fiul şiasociatul la domniea lui Basarab I - Şi-a luat titlul de ” singur stăpânitor”, adică independent - A creat Mitropolia dependentă de Bizanţ, la Curtea de Argeş, în 1359. - Ţara Românească se afirmă în raporturile politice ale Europei de sud-est, prin alianţele care se încheie sau prin lupta pentru consolidarea independenţei. * Vladislav Vlaicu (1364-1377) - Bun dipolmat, luptător împotriva expansiunii maghiare la sud de Carpaţi şi a extinderii catolicismului în Balcani. - Bate monedă proprie. - Confirmă braşovenilor vechile privilegii comerciale. - Încheie un tratat cu Ungaria. - Domn autoritar, stăpâneşte Banatul de Severin, Amlaşul şi Făgăraşul. Consolidarea statului

10. ]ntemeierea Moldovei * Descălecatul lui Dragoş -1352-1353, Dragoş, la cererea regelui Ungariei, devine conducătorul unei ”mărci” de apărare în faţa tătarilor, pe valea Moldovei, cu centrul la Baia. * Descălecatul lui Bogdan -1359, Bogdanpărăseşte Maramureşul din cauza presiunilor exercitate de Ungaria, se alătură unei răscoale din Modova, împotriva urmaşilor lui Dragoş, care sunt alungaţi. Organizează ţara într-o domnie, devenind întemeietorul ei. După mai multe confruntări cu maghiarii obţine independenţa Moldovei.

11. *Laţcu (1365-1375) -consolidează independenţa Moldovei; -stabileşte raporturi cu Papalitatea * Petru I Muşat (1375-1391) -încheie un tratat cu Polonia -este atestată Cetatea de scaun a Sucevei, în anul 1388; -a bătut prima monedă. * Roman I (1391-1394) -se încheie procesul de extindere a Moldovei până la mare, încorporând Ţara de Jos, cu Cetatea Albă. Întemeierea Dobrogei - prin unirea formaţiunilor politice dintre Dunăre şiMarea Neagră în jurul ”ţării Cavarnei” (azi în Bulgaria), sec al XIV-lea. - s-a realizat în timpul unor conducători: Balica, Dobrotici, Ivanco. - în timpul lui Mircea cel Bătrân, datorită creşterii pericolului otoman, Dobrogea a intrat în componenţa Ţării Româneşti. Consolidarea statului

12. Însemnătatea întemeierii statelor feudale ”Constituite în cursul secolului al XIV-lea şi consolidate prin crearea instituţiilor neatârnării, cele două state româneşti îşi dezvoltă organizarea internă, îşi afirmă interesele vamale şi comerciale în raport cu politica comercială a celorlalte puteri, îşi fixează marile opţiuni de politică externă. State independente, cu o neatârnare câştigată prin lupte îndelungate, Ţara Românească şi Moldova erau pregătite să înfrunte noile mari încercări care aveau să ameninţe în deceniile şi secolele următoare existenţa lor statală”. (Şerban Papacostea, Geneza statului în evul mediu românesc, 1988)

13. Realizat de • Prof. Murgu Eugenia-Angela • Şcoala cu clasele I-VIII Ostra/Suceava • 14 martie 2010 • Bibliografie: -Manuale alternative pentru clasele a VI-a şi a VIII-a -P.D.Popescu – Dicţionar de personalităţi istorice -Manole Neagoe – Pagini legendare din istoria poporului român