Sobieski şi românii

1. Sobieski şi românii de Costache Negruzzi

2. Costache Negruzzi s-a născut în 1808 la Trifeştii Vechi de lângă Iaşi.Fiul lui Dinu Negruzzi şi al Sofiei Hormeziu şi-a început învăţătura în greacă cu unul din dascălii greci cu renume pe atunci în Iaşi, iar română învaţă singur dintr-o carte a lui Petru Maior aşa cum mărtusireşte într-un articol intitulut ,,Cum am învăţat româneşte’’ Considerat primul nostru prozator român, Costache Negruzzi a avut ambiţia să scrie în toate genurile.A compus epistole, proză, versuri, teatru.Realizări remarcabile,însă, a avut în proză, fiind creatorul nuvelei istorice ,,Alexandru Lăpuşneanul’’ şi al unor scrieri anecdotice care l-au consacrat definitiv în spaţiul literaturii române.De proporţii mai reduse decât nuvela,.Alexandru Lăpuşneanul’’, opera literară ,,Sobieski şi românii’’ a fost publicată in 1857, ca parte integranta a volumului,,Păcatele tinereţelor’’.

3. Această operă a carei temă este istorică a ocupat un loc de seamă, după cum scria şi Eminescu în poezia ,,Epigonii’’: ,,Iar Negruzzi şterge colbul de pe cronice bătrâne, Căci pe mucedele pagini stau domniile române, Scrise de mâna cea veche a-nvăţaţilor mireni; Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute, Zugrăveşte din nou iarăşi pânzele posomorâte, Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.’’ Costache Negruzii se stinge din viaţă la 24 august 1868, fiind înmormântat conform dorinţei sale în cimitirul bisericii din Trifeştii Vechi.

4. Argumentarea apartenenţei la opera epică Opera literară ,,Sobieski şi românii’’ de Costache Negruzii este o operă epică,,nuvelă’’ deoarece prezintă fapte şi întâmplări desfăşurate în timp şi spaţiu,iar sentimentele sunt exprimate în mod indirect prin intermediul personajelor şi al acţiunii. Acţiunea este prezentă într-un ritm alert, desfăşurată pe momentele subiectului. În expoziţiune sunt prezentate locul, timpul şi personajele.Actiunea este desfasurata la sfrasitul lui septembrie 1686,in Moldova,pe drumul trecand pe langa Cetatea Neamtului si pe unde se retrage armata polona indreptandu-se spre granita.

5. In fruntea coloanei de soldati in mars se distingeau trei ofiteri calare: ,,unul in floarea varstei, posomorat, ganditor, necajit’’ si doi mai in varsta toti trei imbracati in haine ploneze. Oastea polona fiind infranta se misca descurajata si intristata, se auzea numai tropotul cailor si pasul obozit al oamenilor ,,ce aibia se miscau’’, slabiti,,,pentru ca de zece zile caii n-au ros decat coaja copacilor’’, iar ,,oamenii s-au hranit numai cu poame’’. Starea sufleteasca a armatei,deznadejdea,oboseala si foamea sunt redate prin epitete:,,cu steagurile stranse’’, ,, cu capul plecat,cu armele rasturnate ,cu intristarea pe fata si cu durerea in inima.’’ Cei trei ofiteri din fruntea armatei erau hatmanii Iablonovski si Pototki,iar in mijlocul lor insusi Ioan Sobieski, regele Poloniei.

6. Prin intriga se determina un moment neasteptat al actiunii.Regele a zarit deodata ,,pe spranceana dealului’’ inaltandu-se cetatea Neamtului.Dand crezare spuselor lui Pototki ca domnii Moldovei isi ascund in cetate averile in vreme de razboi trufasul rege respinge sfatul dat de inteleptul Iablonovski si porunceste ca ostirea sa se pregateasca de atac, hotarat sa cucereasca cetatea. Centrul nuvelei care este desfasurarea actiunii care scoate in evidenta eroismul romanilor in confruntarea cu armata polona. Cei optsprezece plaiesi aflati in cetate erau ,,trimisi de ispravnicul de Neamt pentru strajuire,in lipsa garnizoanei.’’Ei fusesera instiintati de un ostean sosit de la Iasi ca lesii,, si-au luat drumul spre tara lor’’. Dar strajerul aflat pe zidurile cetatii a buciumat vestind ca ,,o oaste mare se apropie de cetate’’

7. Fiind recunoscuta oastea polona, batranul plaiesi a dat porunca sa fie inchise portile cetatii si sa se pregateasca de lupta. Batranul il infrunta aspru pe un tanar strajer, care a indraznit sa spuna ca nousprezece plaiesi nu se pot impotrivi unei armate intregi:,,Te temi ca-i peri? Mare paguba! un misel mai putin’’. Solul polon , primit calm, a fost salutt cuviincios de catre batranul plaies, dupa datina strabuna:,, Bine ai venit, domnule, ce poftesti pe la noi?’’. Acesta le-a comunicat dorinta regelui de ai fi inchinta cetatea cu toate averile si merindele si ca pot pleca slobozi cu arme si bagaje, iar daca se vor impotrivi cetatea va fi luata cu asalt. Pe strajerii din cetate nu i-a inspaimantat spusele solului si hotarasc de a apara cetatea cu orice pret. Dupa plecarea solului, a inceput atacul cetatii. Tunurile dusmane bateau necontenit cetatea. Plaiesii respundeau cu g;oante care nu dedeau gresi, dar in prima zi doi plaiesi

8. Tunurile dusmane bateau necontenit cetatea. Plaiesii respundeau cu gloante care nu dedeau gresi, dar in prima zi doi plaiesi au cazut. In urmatoare doua zile, plaiesii au mai pirdut cinci oameni si doi au fost raniti. In a patra zi au mai pierit trei dintre moldoveni, dar si ei au vazut cazand pe insusi comandantul armatei lesesti. A cincea zi , ramasi fara munitii si fara merinde , cu zece oameni cazuti in lupta si trei raninti, printre care si batranul plaiesi, au hotarat ca a doua zi sa ridice un steag alb, in semn ca predau cetatea cu conditia sa fie lasati liberi sa se duca unde vor. Lesii au acceptat conditiile. La iesirea din cetate, in locul unei garnizoane numeroase, polonii au vazut iesind din cetate doar sase oameni,dintre care trei raniti. Regele nu s-a putu stapanii de a intreba uimit si indarjit:,,Ce sunteti voi?’’. Batranul plaies ranit si purtat in spate de fiul sau a raspuns linistit si sigur:,,Strajerii din cetate’’.

9. Punctul culminant este reprezentat de cel mai dramatic moment al actiunii. Ne venindu-i sa creada ca po mana de oameni au cutezat sa se impotriveasca timp de patru zile unei ostiri intregi, cauzandu-i mari pierderi, regele manios a dat porunca sa fie spanzurati, incalcandu-si astfel cuvantul dat. Ascultand linistiti cuvintele pline de manie ale regelui, romanii si-au depus ranitii, privind cu nepasare la pregatirile ce se faceau pentru moartea lor. Ultimul episod al povestirii constituie deznodamantul. Inteleptul hatman Iablonovski i-a atras atentia lui Sobieski ca acei ,,viteji’’ nu si-au facut decat datoria si a reusit sa-l convinga aducandu-i totodata aminte de fagaduiala facut acestora ca vor fi slobozi si nesuparati.

10. Regele a revenit asupra hotararii luate multumindu-i lui Iablonovski ca l-a oprit sa savarseasca o fapta condamnabila si i-a lasat liberi pe romani adresandu-le frumoase cuvinde de apreciere:,,Voinicilor,zise, sunteti slobozi; mergeti in pace si spuneti coiilor si fratilor vostri ca ati avut cinstea de a va impotrivi cinci zile regelui de Polonia’’. Indata s-a facut loc moldovenilor care s-au indreptat spre munti,iar oastea polona si-a continuat retragerea. In urma lor, cetatea, cu portile deschise, purtand pe ziduri urmele asediului, ramanea singura ,,pe culmea inverzita, ca un mare schelet de uriasi’’. Prin prezentarea confruntarii dintre romani si oastea polona condusa de regele Sobieski de evidentiaza trasaturile morale ale personajelor. Cei trei conducatori hatmanii Iablonovski si Pototki si regele Ian Sobieski sunt prezentati fizic dar si moral.

11. Pototki- cunoscator al vieti de la curtea regala si al domnului sau este lingusitor, incurajandu-l pe rege in hotararea de a ataca cetatea,,Numele Mariei Tale e destul tun’’ Iablonovski- da dovada de multa intelepciune deoarece incerca sa-l convinga pe rege sa renunte la hotararea sa spunandu-i ca ,,Avem tunuri de camp, nu de asalt.’’ Da dovada, omenie si spirit de dreptate aparandu-I pe moldoveni in momntele de furie ale regelui. Regele Sobieski-este tipul cuceritorului trufas si orgolios. Se dovedeste necugetat si impulsiv cand hotaraste spanzurarea plaiesilor. Plaiesii- apar ca personaj colectiv si nu sunt prezentati prin nume proprii.Ei apar trept,, un tanar plaies,,, ,,plaiesul de straja’’ , ,,batranul plaies, tanarul vanator’’.

12. Sunt un grup de oameni liberi, veniti la chemarea boierului din tinut sa-i apere pamanturile.Hotararea si iroismul lor vitejia de care dau dovata constituie o lectie de patriotism. Moduri de expunere Autorul imbina cu maiestri cele trei moduri de expunere. - NARATIUNEA care predomina si este bine sructurata. - DIALOGUL care ocupa un loc destul de mare in nuvela si evidentiaza trasaturile personajelor. -DESCRIEREA care arata intr-un mod sugestiv locul actiunii si unele personaje.

13. Ca figuri de stil sunt folosite: -EPITETE simple,duble sau multiple:,,unul in floarea varstei, posomorat,ganditor,necajit’’, ,,inaltandu-se trufasa’’ -COMPARATII care evidentiaza aspecte semnificative,,sa nu zica leahul c-au intrat intr-o catate romaneaca , ca intr-o tarina pustie’’ -ENUMERATII:,,trasuri,bagaje,pedestrasi…’’, ,,nu se auzea nici surla nici doba’’ -REPETITII: marcheaza cuvinte cu importanta deosebita:,,iti multumesc vrednice al meu tovaras de arme… iti multumesc ca m-ai oprit a face o fapta defaimata’’

14. TITLUL-este scurt si convingator format din doua substantive, unul propriu si altul comun aflat la plural, legate prin conjunctia ,,si’’. -evidentiaza cele doua personaje principale care se confrunta, unul este regele Sobieski, personaj individual, iar celalalt ,,romanii’’ personaj colectiv, anonim. Sfârşit Simona-Elena Saru