1 / 104

VIRUSURI

VIRUSURI. PARTEA GENERALA. Definitii. VIRION : particula matur a, infectioasa = “ünitate integrata ca structura si functie, dotata cu proprietati de infectiozitate” Reprezinta faza extracelulara a ciclului infectios al virusului. Contine una sau mai multe molecule de DNA sau RNA.

oona
Download Presentation

VIRUSURI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. VIRUSURI PARTEA GENERALA

  2. Definitii • VIRION: particula matura, infectioasa = “ünitate integrata ca structura si functie, dotata cu proprietati de infectiozitate” • Reprezinta faza extracelulara a ciclului infectios al virusului. • Contine una sau mai multe molecule de DNA sau RNA. • VIRUS: include pe lânga virion si ARNm, proteinele virale care pot lipsi din structura virionului, dar si alte proteine sau structuri.

  3. Definitii • Virusurile sunt microorganisme strict parazite intracelular. • Conţin un singur tip de acid , fie ADN,fie ARN, protejat de un înveliş proteic. • Invelisul proteic poate fi dublat de o anvelopă (membrană lipoproteică care deriva din membrane ale gazdei, modificate prin insertia de peplomere). • Sunt lipsite de enzime producătoare de energie si de capacităţi de biosinteză. • Nu se divid, ci sunt replicate de celulele vii pe care le parazitează.

  4. Definitii • Lwoff (1957): “virusurile sunt entitati potential patogene care au o faza infectioasa, poseda un singur tip de acid nucleic, multiplica sub forma de material genetic, nu cresc, nu se divid”… • Luria (1959): “virusurile sunt elemente de material genetic care pot sa determine in celulele in care se reproduc biosinteza unui aparat specific in vederea propriului lor transfer in celule”.

  5. STRUCTURA VIRIONILOR • Capsida • Genom • Invelis

  6. Morfologii • Cilindru sau bastonas, rigid sau flexibil (VMT, fagii filamentosi, V. Ebola). • Sferica (Parvoviridae) • Sferoidala (v. gripal, adenovirusurile) • Paralepipedica (Poxvirusurile) • Obuz (V rabiei – Rhabdovirusuri) • Spermatozoid (fagii cu coada din seria T par ai E coli).

  7. Forma cilindrica (ex. Virus gripal)

  8. Forme sferice – V Epstein Barr

  9. Forma sferica - rotavirusurile

  10. Forma sferoidala: virusul gripal

  11. Forma paralepipedica: poxvirusurile

  12. Forma de obuz sau cartus: V rabic

  13. Forma de obuz sau cartus: V rabic

  14. Bacteriofagi

  15. Bacteriofagi - ME

  16. Dimensiuni • 20 – 300 (400) nm • Tehnici de determinare: • ME; • Ultracentrifugare (determinarea dimensiunilor pe baza ratei de sedimentare); • Filtrarea prin membrane cu grade de porozitate cunoscute.

  17. CAPSIDA • Este un perete proteic compus din unităţi structurale repetitive, identice sau diferite. • Unitatea structurală cea mai simplă compusă dintr-o unitate proteică se numeşte PROTOMER. • Grupuri de protomere formează CAPSOMERUL care este unitatea structurală de bază a virusului. • Un anumit număr de capsomere (în funcţie de mărimea şi morfologia virionului) asezate într-o ordine precis determinată, se asamblează formând CAPSIDA.

  18. FUNCTIILE CAPSIDEI • Protejează genomuil viral de acţiunea distructivă a unor factori de mediu. • Conferă forma caracteristică virionului. • Fixează virionul pe receptori celulari specifici şi iniţiază astfel penetrarea acestuia în celulă. • Conţine determinanţii antigenici faţă de care gazda vertebrată infectată reacţionează prin răspuns imun, inclusiv formare de Ac specifici, care în cazul virusurilor neînvelite (nude) au rol protector; • Prin reacţiile Ag-Ac, folosind seruri imune cunoscute putem identifica un virus pe baza structurii antigenice a capsidei.

  19. NUCLEOPCAPSIDA • CAPSIDA • GENOMUL VIRAL: ARN sau DNA , m.c. sau d.c., circular sau linear, unic sau segmentat (e.g. rotavirusuri, virusurile gripale). • Genom cu polaritate pozitiva (notata “+”) sau negativa (notata “-”). • Polaritatea (+): genomul are functie de ARNm.

  20. FUNCTIILE GENOMULUI • Purtătorul informaţiei genetice necesară pentru sinteza unui nou virus; se realizează prin devierea metabolismului gazdei în direcţia sintezei de noi genoame şi ai celorlalţi constituienţi ai virionilor progeni. • Acizii nucleici sînt determinanţii infecţiozităţii virusului; fără acid nucleic capsida rămasă goală nu este infecţioasă. • Genomul viral poate suferi mutatii: în timpul replicării pot apare virioni descendenţi diferiţi de cei parentali; la rîndul lor mutanţii pot să producă descendenţi modificaţi genetic.

  21. ORGANIZAREA GENOMULUI

  22. ORGANIZAREA GENOMULUI

  23. Tipuri de simetrie ale nucleocapsidei • Simetrie icosaedrică • Acidul nucleic condensat este cuprins într-o capsidă cu forma unui icosaedru (figură geometrică cu faţete triunghiulare echilaterale, 30 muchii şi 20 vîrfuri) de unde forma aparent sferică a nucleo-capsidei). • Pot fi nude sau au anvelopă. Ex: Picornaviridae • Simetrie helicală • Capsomerele înconjură spirala de acid nucleic într-o teacă helicală. • Exemple: ortho- şi paramixovirusurile, rhabdo-virusurile. • Au anvelopă.

  24. Tipuri de simetrie ale nucleocapsidei • Simetrie binară: fagii din seria T au nucleocapsidă icosaedrică, coada helicală. • Organizarea complexă a poxvirusurilor: miez biconcav, doi corpi laterali şi o membrană externă din microtubuli dispuşi lateral.

  25. Simetria icosaedrica

  26. Simetrie icosaedrică – VHA in ME

  27. Simetrie helicală: V. rabic

  28. Simetrie complexă

  29. Simetrie binară

  30. Invelisul viral (peplos = manta) • Derivă din sistemulmembranar al celuleigazdă (membranacitoplasmică, reticul endoplasmic). • Poateprezentaspiculiglicoproteiciviraliceaparpesuprafaţă cu: • funcţie de ligand(e.g. hemaglutinina); • funcţieenzimatică(e.g. neuraminidază). • Lipsită de regiditateapare cu diferiteformeînmicroscopiaelectronică: • celemaimulte suntsferice; • rhabdovirusurile au formă de glonţ; • virusulgripal are formăsfericăsaufilamentoasă. • Unitateastructurala: PEPLOMERUL

  31. Virusuri învelite - HIV

  32. Virusuri învelite – HIV (me)

  33. Funcţiile invelisului viral (1) • Unele dintre proiecţiile invelisului au funcţia de atasare la receptorii celulei gazdă mijlocind pătrunderea virionului în celulă; ex: hemaglutinina v. gripal mijloceşte atasarea de receptorii de suprafaţă ai hematiilor şi produce aglutinarea lor; • altele posedă activitate enzimatică: neuraminidaza clivează acidul neuraminic din glicoproteinele celulei gazdă; lizează glicocalixul eucariot; favorizează penetrarea barierelor epiteliale şi tisulare;

  34. Functiile invelisului viral (2) • Fiind de naturăproteicapeplomerele suntimunogene; • Ac-ii specificirezultaţi pot inhiba: • atasarea la receptoriicelulari (neutralizareainfecţivităţii); • la receptoriihematiilor (inhibareahemaglutinării); • anulaactivitateaenzimatica (inhibareaneuraminidazei).

  35. Enzime virale • Neuraminidaza: • hidrolizează legăturile galactoză - acid N-acetilneuraminic şi extremităţile oligozaharidice; • rol probabil în eliberarea virionilor din celula care i-a format. • ARN polimerază. • ADN polimerază ARN dependentă, numită transcriptază reversă (reverstrancriptază – RT; o regăsim la retrovirusuri (transcrie ARNm.c. în ADNd.c.: ADN transcris se integrează în genomul celulei gazdă).

  36. REPLICAREA VIRUSURILOR • ATASAREA • PENETRAREA • DECAPSIDAREA • SINTEZA COMPENENTELOR VIRALE (TRANSCRIPTIA SI TRANSLATIA, REPLICAREA GENOMULUI) • MORFOGENEZA • ELIBERAREA

  37. ETAPELE REPLICARII

  38. ADSROBTIA • Receptor specifica: structuri virale (liganzi) interactioneaza cu receptori celulari specifici. • Specifictatea de receptor explica: • spectrul de gazde (nu orice virus poate infecta o gazda) • tropismul de organ, tesut sau celula (e.g. virusul gripal recunoaste glicoproteine ale mucoasei respiratorii ce contin acid sialic; virusull rabic recunoaste receptorii de acetil colina, virusul polio recunoaste enterocitele si neuronii SNC, HIV se ataseaza pe celule CD4 +).

  39. Adsorbtia- receptor specifica (polio)

  40. ADSORBTIA (e.g. HIV)

  41. Penetrarea • Virusurile nude (sirarceleinvelite) patrundprinpinocitoza(receptor dependenta) cu includereavirionilor in endozomi. • Picornavirusurilesipapovavirusrile pot intra printranslocareadirecta a membraneicitoplasmatice (viropexie). • Virusurileinvelitepatrundprinfuziunesieliberarea NC direct in citoplasma. • Virusurileinvelite pot penetrasiprinendocitoza, fenomeninsotie de decapsidare.

  42. Penetrarea

  43. Penetrarea - HIV

  44. Decapsidarea • Are loc sub actiunea enzimelor lizozomale sau direct in citoplasma. • Genomul ajunge la sediul replicarii pentru a deveni accesibil transcriptiei (producerea de ARNm sub actiunea transcriptazei virale sau cea furnizata de catre gazda). • Translatia: atasarea ARNm la ribozomii celulei gazda si dirijarea sintezei proteice specificate de virus, adica proteine functionale (nestructurale – de regula enzime) si proteine structurale.

  45. Sinteza componentelor virale • Include: replicarea genomului, • Sinteza de ARNm si sintezele proteice.

  46. REPLICAREA: • Sediul: in citoplasma pentru virusurile ARN (cu exeptia virusului gripal) si in nucleu, pentru cele ADN (cu exceptia poxvirusurilor, care se replica in citoplasma). • Se desfasoara diferit, in functie de tipul de genom (clasificarea Baltimore).

  47. Clasificarea Baltimore (VII clase) • Clasa I: virusuri ADN d.c. (adenovirusuri, papovavirusuri, herpesvirusuri, poxvirusuri) • Formarea ARNm se realizează prin transcriere asimetrică – este transcrisă o singură catenă.

  48. Virusurile ADN dublu catenar (e.g. herpesvirusurile). • Decapsidareafinalărealizatăînnucleu, nu încitoplasmă. • Sinteza de ARNmcontrolată de ARN polimeraza II a gazdei cu participarea de factorivirali. • Fazaprecocesitardivă a sintezeiproteicebine definite. • TranscriereagenelorprecoceînnucleusitraducereaARNmprecoceîncitoplasmă cu sintezaproteicăprecoce (enzimesauproteine care se leagă de ADN oriinhibăsintezaproteică a gazdei). • Replicarea ADN viral sitranscriereagenelortardiveşisintezatardivă: proteinesiglicoproteinestructurale. • Asamblareaşimaturareavirionilor.

  49. Virusurile ADN dublu catenar (e.g. herpesvirusurile)

  50. Clasificarea Baltimore (clasa a II-a) • Virusuri mici, ADNm.c., cu polaritate pozitivă, deci indentică cu cea a ARNm corespunzători (parvovirusurile). • Sinteza ARNm presupune formarea unei catene ADN complementare (numită şi antigenom), cu polaritate (-). • Această catenă va deveni prin transcriere, ARNm.

More Related