Int r oducere

1. Comportamentul sexual cu risc la adolescenţii din RomâniaIleana Maria Mireştean, Ştefan Mireştean, Sorina Irimie, Cosmina Samoilă, Viorica PopInstitutul de Sănătate Publică “Prof.Dr. Iuliu Moldovan” Cluj-Napoca

2. Introducere • Sănătatea este tributară în mod particular comportamentului uman, respectiv stilului de viaţă. • Stilul de viaţă cu risc este responsabil de jumătate din anii de viaţă pierduţi prematur . • Acesta include 6 arii de risc comportamental: fumat, consum de alcool, droguri, agresivitate, comportament sexual cu risc, comportament alimentar cu risc şi sedentarism. • Adolescenţa este etapa de viaţă în decursul căreia se conturează stilul de viaţă, concomitent cu cristalizarea definitivă a personalităţii.

3. Supravegherea factorilor de risc comportamental beneficiază de o atenţie privilegiată, în contextul legii privind reforma în domeniul sănătăţii • Utilizarea modelului CDC (chestionarul YRBSS) prin care s-au monitorizat comportamentele cu risc pentru sănătate la tinerii din România, oferă date credibile şi comparabile pe plan internaţional.

4. Din informaţiile despre cele 6 arii de risc comportamental, au fost selectate datele referitoare la comportamentul sexual cu risc al adolescenţilor. • Examinările au fost efectuate în anul 2004,pe un eşantion de 4880 elevi din ciclul liceal ,din cele 41 judeţe ale ţării şi municipiul Bucureşti.

5. Comportamentul sexual cu risc în contextul mortalităţii şi morbiditaţii adolescenţilor • Impactul negativ al comportamentul sexual cu risc se materializează în efecte imediate : boli cu transmitere sexuală, inclusiv HIV/ SIDA, avorturi, sarcini nedorite sau pe termen lung : probleme socio-economice secundare abandonului de nou-născuţi. • Pe plan mondial analiza mortalităţii adolescenţilor situează în rangul 4 decesele în raport cu graviditatea, după cele datorate accidentelor rutiere, tumorilor maligne, infecţiilor gastro-intestinale şi respiratorii.

6. În tabloul mondial al morbidităţii adolescenţilor s-a înregistrat creşterea incidenţei bolilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV/ SIDA. • În ţările în care înregistrarea acestor cazuri este posibilă, incidenţa semnalată la tinerii sub • 15 ani, precum şi la grupa de vârstă 16-17 ani s-a dublat la băieţi şi s-a triplat la fete într-un interval de 6 ani.

7. Factorul educaţional în modelarea comportamentul sexual cu risc al adolescentului • Din perspectiva comportamentului, adolescenţa se caracterizează, prin trecerea spre maturizare şi integrare în societatea adultă. • Este vârsta dominată de răspunsul la cerinţele unei profesii, la condiţia de independenţă şi de opţiune maritală. • Este etapa învăţării rolului sexual, etapă în care au loc angajări matrimoniale, implicând responsabilităţi legate de constituirea unei familii.

8. REZULTATE ŞI DISCUŢII Sub aspectul frecvenţei, monitorizarea a relevat că la nivel naţional aproximativ 36.22% liceeni au avut relaţii sexuale. Ierarhizarea pe zone geografice (Fig. 1) situează în prim plan Transilvania cu 37,8%, urmată în ordine descrescătoare de Banat, Muntenia şi Moldova.

9. Distribuţia pe vârste (Fig.2), relevă că frecvenţele cele mai ridicate ale elevilor sexuali activi au fost înregistrate la elevii din clasele a XI-a 39,79% şi a XII-a 52,40%. Cu toate acestea, frecvenţele de 19,78% şi 28,42% observate la elevii din clasa a IX-a, respectiv a X-a nu sunt de neglijat.

10. La nivel naţional, frecvenţa sarcinilor nedorite la adolescente a fost de aproximativ 3,78%. În raport cu nivelul şcolarizării, cele mai multe sarcini s-au înregistrat la adolescentele din clasele XI-XII (Fig. 3)

11. În anul 1998 s-a desfăşurat un studiu comparativ privind comportamentul sexual la adolescenţii din SUA şi din 3 ţări europene: Olanda, Germania şi Franţa. Rata sarcinilor nedorite a fost de 79,8 în SUA, 20,2 în Franţa, 16.1 în Germania şi doar 8,7 în Olanda. S-au inventariat factorii care au determinat înregistrarea ratelor mici din cele 3 ţări europene. Concluzia a fost că accesul la informaţii de specialitate privind comportamentul sexual sănătos, precum şi atitudinea pozitivă a societăţii şi familiei în raport cu acest comportament, acceptarea acestuia, respectarea opţiunilor adolescenţilor sexual activi şi cultivarea responsabilizării acestora sunt factorii primordiali pozitivi.

12. Tendinţa frecvenţei liceenilor sexual activ (Fig.5) a fost ascendentă în intervalul 1999-2003, iar predicţia pentru 2006 este estimata la 44,90% ,dublă faţă de anul 1999.

13. Evoluţia sarcinilor nedorite la adolescente (Fig.6) a înregistrat o tendinţă puternic ascendentă cu o predicţie pentru 2006 de 6,48% , de 5 ori mai mare decât în anul 1999.

14. Rangul comportamentului sexual în contextul cotării şi scorării riscului comportamental la adolescenţii din România • Calcularea şi ierarhizarea scorurilor de risc comportamental pentru fiecare zonă geografică în parte, are ca scop identificarea ariei sau ariilor de risc comportamental ce necesită măsuri prioritare de profilaxie şi combatere.

15. Pentru zona Moldovei (Fig. 7), în rangul I s-a plasat comportamentul sexual cu risc, urmat în ordine descrescătoare de consumul de alcool (rangul II) şi consumul de droguri (rangul III).

16. În Banat (Fig.8) s-au înregistrat aceleaşi comportamente cu risc, în primele trei ranguri, ca şi în Moldova.

17. În Muntenia (Fig.9) comportamentul cu risc pentru sănătate plasat în rangul I a fost consumul de alcool, urmat în rangul II de comportamentul sexual cu risc şi în rangul III de consumul de droguri şi de comportamentul agresiv.

18. În Transilvania (Fig. 10) consumul de droguri s-a situat în rangul I, cu un scor de 136; în rangul II consumul de alcool şi in rangul III comportamentul sexual cu risc.

19. În România (Fig. 11) în primul rang s-a plasat comportamentul sexual cu risc, urmat în rangul II de fumat, iar în rangul III de consumul excesiv de alcool.

20. Concluzii • O treime dintre liceenii din România au avut relaţii sexuale. • Frecvenţa liceenilor sexual activi creşte de la un nivel de şcolarizare la altul, triplându-se de la clasa a IX-a la clasa a XII-a. • Frecvenţele înregistrate la clasa a IX-a (19,7%) sunt de două ori mai mici decât cele înregistrate pe plan mondial. • Mai mult de trei din o sută de eleve din ciclul liceal au avut o sarcină nedorită.

21. Se recomandă ca obiectivele programelor naţionale de sănătate să ţintească reducerea proporţiei adolescenţilor care-şi încep activitatea sexuală sub vârsta de 15 ani şi creşterea la cel puţin 90% a proporţiei adolescenţilor sexual activi, care folosesc metode contraceptive. • Modificările în comportament necesită intervenţia şi eforturile integrate ale părinţilor, respectiv ale familiei, şcolii, organizaţiilor religioase, departamentelor de sănătate şi mass-media. Programele educative trebuie să informeze adolescenţii în legătură cu atitudinile şi cunoştinţele pe care trebuie să le aibă pentru a avea raporturi sexuale. În cazul adolescenţilor care sunt refractari la sfaturile privind abstinenţa, programeleeducative pot ajuta la creşterea folosirii metodelor contraceptive.