1 / 27

TERAPIA TULBUR ĂRILOR DE LIMBAJ PROF. NICA AURELIA

TERAPIA TULBUR ĂRILOR DE LIMBAJ PROF. NICA AURELIA. I. DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC. 1. DEFINITIE Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin care sunetele vorbirii sunt percepute ca elemente semantice sau fonetice.

phyliss
Download Presentation

TERAPIA TULBUR ĂRILOR DE LIMBAJ PROF. NICA AURELIA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ PROF. NICA AURELIA

  2. I. DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC 1. DEFINITIE Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin care sunetele vorbirii sunt percepute ca elemente semantice sau fonetice. Tulburarea auzului fonematic se refera la lipsa de maturizare a acestei particularitati si la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului verbal.

  3. 2. OBIECTIVELE EDUCARII AUZULUI FONEMATIC • Formarea capacitatii de diferentiere fonematica, prin distingerea si discriminarea sunetelor si a cuvintelor. • Formarea perceptiei fonematice corecte. • Analiza fonematica acustica. • Educarea pronuntiei ritmice. • Educarea pronuntiei melodice.

  4. 3.EXERCITII • Imitarea sunetelor din natura si pronuntie de onomatopee,in soapta,tare,in ritm stacato si prelungit,dupa indicatii Exemple: ş – ş – ş – ş (ritm stacatto, prelungit, şoptit)

  5. s – s – s – s (prelungit) bâzzz – bâzzz (“b” accentuat şi “z” prelungit

  6. chiţ – chiţ – chiţ (executarea in ritm rapid a grupelor de cate trei silabe) cirip/cip – cirip/cip

  7. zurr – zurr - zurr cucuriguuuuuuu

  8. cot-cot-cot-codaac (pronunţie ritmată) ga-ga-gaaa (pronunţie ritmată)

  9. glu – glu – glu oac – oac; oac - oac

  10. tic-tac, tic-tac (alternante de tonalitati) muu – muu - muuuu (se accentueaza pe “u”)

  11. morrr – morrr – morr ( “r” prelungit) bârrr – bârrr - bârrr (repetarea tonalitatii lui “r”)

  12. ham – ham – ham (cu inspir si expir puternic) i-ha, i-ha, i-ha (sunetul “i” se pronunta cu aspirarea fortata a aerului)

  13. miauuu – miauuu – miauuu ( pronunţie ritmată) crrrrr – crrrrrr (repetarea tonalităţii lui “r”)

  14. mac – mac – mac (pronunţie ritmată) beeee – beeee (prelungirea tonalităţii lui “e” pe expir puternic)

  15. piu – piu - piu (pronunţie ritmică) cu – cu, cu – cu (cu alternarea tonalităţii)

  16. b). Pronuntarea unor serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime. pa-pe-pi-po-pu-pă-pî ba-be-bi-bo-bu-bă-bî ta-te-ti-to-tu-tă-tî da-de-di-do-du-dă-dî sa-se-si-so-su-să-sî za-ze-zi-zo-zu-ză-zî

  17. şa-şe-şi-şo-şu-şă-şî ja-je-ji-jo-ju-jă-jî fa-fe-fi-fo-fu-fă-fî va-ve-vi-vo-vu-vă-vî la-le-li-lo-lu-lă-lî ra-re-ri-ro-ru-ră-rî za-ze-zi-zo-zu-ză-zî ja-je-ji-jo-ju-jă-jî

  18. c). Diferentierea consoanelor surde de cele sonore (cuvinte paronime) C - G cocoşi gogoşi cară – gară crai - grai caz – gaz luncă - lungă coală – goală stâncă – stângă cât – gât creier – greier

  19. T - D tună dună tata – data tuş – duş tare – dare lată – ladă tura – dura pot – pod tac – dac roată – roadă trepte – drepte spate – spade topor – dobor clătite - clădite

  20. P - B pară bară paie – baie pile – bile papa – baba pun – bun pat – bat pompă – bombă poală – boală prună – brună pere – bere alpine - albine pot – bot prici - brici

  21. F - V file vile fată – vată foi – voi fin – vin far – var fiu – viu fază – vază facă – vacă fals - vals

  22. S – Z sare zare sac – zac sar – zar seu – zeu seamă – zeamă vase – vaze oase – oaze varsă – varză groasă - groază

  23. Ş - J şoc joc şale – jale şir – jir şapcă – japcă şură – jură prăşit – prăjit prăşitură - prăjitură

  24. d). Diferentierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: Ţ – Ce – Ci aţe – ace ţine – cine ţel – cel înţeapă – înceapă plăţi – plăci ţeapă - ceapă

  25. R – L rac lac ramă – lamă rup – lup radă – ladă rob – lob rege – lege roz – loz care – cale rupă – lupă rampă – lampă cremă – clemă car – cal par - pal

  26. Ş – S muşcă muscă şoc – soc laş – las şine – sine peşte – peste şold – sold paşte – paste şură – sură pişc – pisc coş – cos naş - nas

  27. J - Z jar zar coji – cozi joi – zoi jale – zale gaj - gaz

More Related