1 / 79

OR GANIZAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

OR GANIZAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE. Conf.univ.dr. Anca Gabriela Ilie. Delimitări conceptuale. Tipuri de organizaţii internaţionale (O.I.).

pippa
Download Presentation

OR GANIZAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. ORGANIZAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE Conf.univ.dr. Anca Gabriela Ilie

  2. Delimitări conceptuale. Tipuri de organizaţii internaţionale (O.I.) • Asociere de state constituită printr-un tratat, având un act constitutiv, organe comune şi personalitate juridică distinctă de cea a statelor membre care o compun. → : 2 elemente: -OI sunt create printr-un instrument juridic -orice OI dispune depersonalitate juridică

  3. Componente şi Organe ale O.I. • Componente : • normative: convenţii , convenţii de armonizare a legislaţiilor statelor • operaţionale • Organe ale O.I.: • organ deliberativ plenar • organ deliberativ restrâns • organ administrativ • organe tehnice şi consultative • eventual organe jurisdicţionale

  4. Premisele apariţiei şi proliferării O.I. • Temenul de O.I. : • 1867 – James Lorimer • 1880 – Constantin Frantz • 1908 – Walter Schucking : “Organizaţiile lumii” • 1924 – Convenţia Ligii Naţiunilor • Factori: • necesitatea prevenirii războiului • interdependenţele care apar în procesele de dezvoltare a naţiunilor • noile probleme cu care este confruntată societatea internaţională

  5. Clasificarea O.I. – Criterii de clasificare • 1. Gradul de deschidere faţă de statele lumii : - organizaţii cu vocaţie universală - organizaţii cu vocaţie restrânsă Caracteristici comune ale organizaţiilor cu caracter universal: • Universalitatea • Imperativele globalizării • Eterogenitatea

  6. Clasificarea O.I. 2. Sfera de acţiune : - organizaţii omnifuncţionale (O.N.U.), - organizaţii specializate ( instituţiile specializate din cadrul Naţiunilor Unite) 3. Criteriul reprezentării: - organizaţii interguvernamentale - organizaţii neguvernamentale (ONG) 4. Natura raporturilor dintre organizaţie şi ţările membre : - organizaţiile de cooperare sau coordonare (OCDE) - organizaţii integraţioniste (UE)

  7. Clasificarea O.I. • 5. Nivelul de dezvoltare economică al ţărilor membre: -organizaţii ale ţărilor dezvoltate (OCDE) -organizaţii ale ţărilor în dezvoltare („Grupul celor 77”) • 6. Criteriul geografic : - organizaţii subregionale : Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR, 1991, compusă din: Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), Asociaţia Naţiunilor Asiei de Sud-Est (ASEAN, 1967,ţări membre: Filipine, Indonezia, Malaezia, Singapore, Thailanda, Brunei) - organizaţii regionale:Sistemul Economic Latino-American (SELA), 1975, NAFTA (North American Free Trade Agrement) - organizaţii interregionale: O.C.D.E., Forumul de Cooperare Economică pentru Asia şi Pacific (APEC), Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)

  8. Clasificarea O.I. • în funcţie de obiectul de interes : • ajutor umanitar; pace, securitate dezarmare; sprijin pentru dezvoltare; drepturile omului; • comerţ şi alte activităţi economice; bunăstare socială; • cultură ; educaţie şi cercetare; sănătate; servicii sociale; mediu; legislaţie ; filantropie şi voluntariat; religie; afaceri, asociaţii profesionale şi sindicate

  9. Clasificarea O.I. • Corelare criteriul tip membri cu cel al competenţelor : • rezultă o matrice cu patru tipuri de organizaţii internaţionale:

  10. Matrice cu patru tipuri de O.I.

  11. Regiunile geografice după criteriile ONU.

  12. Sistemul Naţiunilor Unite COMPONENŢĂ: - Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) - organele şi organismele proprii, cu caracter permanent - instituţiile (agenţiile) specializate, autonome. A. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) • creată la Conferinţa de la San Francisco, din iunie 1945, când a fost semnată Carta ONU • Cel mai reprezentativ forum cu vocaţie universală (192 ţări membre, 2002 adera Timorul de Est + Elvetia, 2006 adera Muntenegru) • membrii originari (51) şi membrii admişi

  13. B. Organele ONU: • Adunarea Generală, • Consiliul de Securitate, • Consiliul Economic şi Social (ECOSOC), • Consiliul de Tutelă, • Curtea Internaţională de Justiţie • Secretariatul.

  14. Organele ONU 1. Adunarea Generală - organul cel mai reprezentativ al ONU • - iniţiază studii şi face recomandări pentru promovarea cooperării internaţionale în domeniul politic, încurajarea dezvoltării progresive a dreptului internaţional, promovarea cooperării în domeniile economic, social, cultural, învăţământ şi sănătate, sprijinirea înfăptuirii drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. • - primeşte şi examinează raporturile anuale ale celorlalte organe ale Naţiunilor Unite, precum şi bugetul organizaţiei

  15. Organele ONU 2. Consiliul de Securitate : menţinerea păcii şi securităţii internaţionale - este alcătuit din 15 membri ai ONU, dintre care 5 membri permanenţi: China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite ale Americii + 10 membri nepermanenţi aleşi pe o perioadă de doi ani, pe criteriul distribuţiei geografice echitabile : 5 din Grupurile regionale African şi Asiatic, 1 din Grupul regional est-european, 2 din Grupul regional latino-american şi caraibian şi 2 din Grupul regional vest-european. 3. ECOSOC - promovează cooperarea economică şi socială internaţională. - alcătuit din 54 de membri, aleşi pe termen de trei ani. • organe regionale subsidiare ale ECOSOC : cinci comisii economice: ♦ Comisia economică pentru Africa (ECA), sediul la Addis Abeba ♦ Comisia economică pentru Europa (CEE/ONU), sediul la Geneva ♦ Comisia economică şi socială pentru Asia şi Pacific (ESCAP), Bangkok ♦ Comisia economică pentru America Latină şi Caraibe (CEPAL), Santiago de Chile ♦ Comisia economică şi socială pentru Asia de Vest (ECLA), Amman

  16. Organele ONU 4. Consiliul de Tutelă – obiectiv principal : promovarea progresului politic, economic şi social al popoarelor din teritoriile sub tutelă şi evoluţia lor spre independenţă 5. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) : principalul organ judiciar al ONU - 15 judecători aleşi concomitent de Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate pe o perioadă de 9 ani - Sediul CIJ este la Haga 6.Secretariatul este condus de secretarul general, cel mai înalt funcţionar al organizaţiei - 1 ianuarie 2007 – prezent: secretar general al ONU este Ban Ki – moon (Coreea de Sud). - 1997 – 2007 : Kofi Annan (Ghana)

  17. SEDIUL O.N.U. • Sediul principal al ONU este la New York + oficii la Geneva, Viena şi Nairobi • Buget ONU – 4,19 miliarde USD , suplimentat cu 17 % pentru 2008 – 2009= 4.87 miliarde USD

  18. Top 10 donatori Bugetul ONU Sursa Assessment of Member States' contributions to the United Nations regular budget for the year 2009, http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=ST/ADM/SER.B/755

  19. Bugetul ONU • Format din contribuţia statelor membre • Ceiling rate redusă de la 25 % la 22 % • Floor rate 0,001 din bugetul ONU • LDC – plafon maxim 0,01 % din bg ONU

  20. Instituţii financiare internaţionale : FMI si Grupul Băncii Mondiale • Bretton Woods, în iulie 1944 – înfiinţarea FMI si Băncii Mondiale • FMI - obiective principale : • promovarea cooperării monetare internaţionale; • facilitarea şi creşterea echilibrată a comerţului internaţional,; • promovarea stabilităţii cursurilor valutare şi evitarea devalorizărilor monetare, ca mijloc de concurenţă internaţională; • contribuţia FMI la stabilirea unui sistem multilateral de plăţi în ceea ce priveşte tranzacţiile curente dintre ţările membre şi la eliminarea restricţiilor valutare, care stânjenesc dezvoltarea comerţului internaţional; • oferirea ţărilor membre de credite pe termen scurt şi mijlociu, în vederea reducerii dezechilibrelor temporare din balanţele de plăţi.

  21. Conducerea F.M. I. • 1) Consiliul Guvernatorilor - format din reprezentanţii ţărilor membre • 2) Consiliul de administraţie - format din 21 de membri • 3) Directorul General (Dominique Strauss-Kahn ) • România este membră a FMI din anul 1972 • 186 ţări membre (2009)

  22. Principalele funcţii ale FMI • supravegherea politicilor financiar-valutare • asistenţa financiară • Creditele acordate de FMI sunt pe termen mediu (2 – 5 ani) sau termen lung (4 – 10 ani) şi se solicită garanţii specifice pentru rambursare • asistenţa tehnică

  23. DST • Create în 1969 • DST - valori de rezervă internaţionale care servesc drept unităţi de cont şi drept mijloace de plată utilizate de către statele membre ale FMI • DST-urile se constituie ca parte a rezervei valutare oficiale a unui stat. • - etalon monetar; - mijloc de procurare de monede naţionale convertibile

  24. Operaţiuni de utilizare a DST • Obtinerea de valute prin tranzacţii bazate pe acord direct între membri, chiar şi atunci când nu este necesară finanţarea balanţei de plăţi • Incheierea de acorduri "swap" prin care un membru poate transfera altuia DST in schimbul altui activ de rezerva, cu exceptia aurului, cu obligatia de a restitui valuta la o data viitoare si la un curs stabilit de comun acord. • Efectuarea de operatiuni "forward" prin care o ţară membră a FMI poate vinde sau cumpara DST cu obligaţia plăţii la o dată viitoare în schimbul oricăror active monetare, cu excepţia aurului, la un curs la termen previzionat în momentul încheierii tranzacţiei

  25. Constituirea resurselor F.M.I. • Fiecare ţară membră a FMI trebuie să contribuie la resursele financiare cu o anumită sumă, denumită cotă de subscripţie sau cotă parte, care este exprimată în echivalent DST • Mărimea cotelor subscripţiilor se stabileşte pornindu-se de la indicatori identici, ţinând de puterea economică a fiecărei ţări

  26. Formele de finanţare practicate de FMI • Tragerile ordinare (normale ) • Tranşe: • a) tragerile în cadrul tranşei de rezervă - se acordă automat, fără condiţionări. Dimensiunea lor este determinată de ponderea DST sau a devizelor convertibile în totalul cotei-părţi a ţării în cauză. • b) tragerile în cadrul tranşelor de credit . O ţară recurge la astfel de trageri atunci când şi-a epuizat drepturile de tragere în cadrul tranşei de rezervă. - patru tranşe de credit: 125, 150, 175 şi 200 % din cota – parte a ţării în cauză.

  27. Trageri ordinare - Transe

  28. Facilităţi de finanţare • aranjamente stand-by • facilităţi de finanţare extinsă • facilităţi de transformare sistemică • facilităţi de finanţare compensatorii • facilităţi de finanţare a stocurilor tampon ________________________________ ●New!!●facilitati de precautie

  29. Resurse alocate FMI în creştere , 2009 • 250 mld USD (deja în gestiunea Fondului) x 3 = 750 mld USD • 100 de miliarde dolari - Japonia • statele UE - 100 miliarde dolari • 50 mld alţi parteneri • 250 mld USD de la NAB (New Arrangements to Borrow) ● NAB + GAB (General Arrangements to Borrow) – aranjamente de creditare între FMI şi ţări sau instituţii care vor să suplimenteze resursele Fond.

  30. Resurse alocate FMI în creştere , 2009 ● martie 2009, Conf Dar El Salaam (Tanzania) : imprumut de concesiune = subventionarea ratelor dobanzii la creditele efectuate de cele mai sarace tari (5 - 6 mld USD) ● “+” inca 250 mld USD = resursele disponibile la FMI ale tarilor sale membre

  31. Participanţi GAB şi sumele alocate http://www.imf.org/external/np/exr/facts/gabnab.htm

  32. 26 state Australia, Austria, Chile, Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Finlanda, Franţa, Hong Kong, Italia, Japonia, Koreea, Kuweit, Luxemburg, Malaezia, Olanda, Norvegia, Arabia Saudită , Singapore, Spania, Suedia, Elveţia, Thailanda, Marea Britanie, SUA Total 34000 DST Participanţi NAB şi sumele alocate http://www.imf.org/external/np/exr/facts/gabnab.htm

  33. Grupul Băncii Mondiale • 1944, la Bretton Woods (S.U.A.) – FMI + BIRD • „Grupul Băncii Mondiale” : • BIRD • Corporaţia Financiară Internaţională (CFI), 1956 • Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID), 1960 • Agenţia de Garantare Multilaterală a Intestiţiilor (MIGA), 1988 Sediul Băncii Mondiale - Washington

  34. Principalele obiective ale B.I.R.D. • sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării ţărilor membre • încurajarea investiţiilor străine private, prin intermediul garanţiilor oferite sau participării la împrumuturi de capital • stimularea dezvoltării echilibrate de lungă durată a comerţului internaţional şi menţinerea unor balanţe de conturi echilibrate • ajutarea ţărilor membre în efortul de trecere de la economia de război la economia de piaţă

  35. B.I.R.D. • B.I.R.D. - 185 de ţări membre • 1947 – Adunarea Generală a ONU i-a acordat statutul de instituţie specializată a ONU • Conducere: • Consiliul Guvernatorilor • Administratorii Executivi • Preşedintele(1 iulie 2007 Robert B. Zoellick  ) • Consiliul consultativ • Comitetele de împrumuturi

  36. Resursele financiare ale BIRD • contribuţiile la capital ale statelor membre şi resurse atrase • Principala sursă de capital pentru împrumuturi a Băncii Mondiale o constituie pieţele financiare internaţionale, care acoperă aproximativ 85% din resursele sale • O altă sursă de fonduri pentru BIRD destinate împrumuturilor, o constituie beneficiul său net care provine, în principal, din dobânzile şi comisioanele percepute la împrumuturile acordate. • Rata dobânzii la creditele BIRD - 5,2%, scadenţa 15 – 20 de ani , perioada de graţie fiind de minimum 5 ani.

  37. Corporaţia Financiară Internaţională (CFI ) • 179 de membri • Susţine dezvoltarea economică a activităţilor sectorului privat • CFI realizează investiţii de capital în întreprinderi private din sectoarele cheie ale ţărilor în dezvoltare • Scadenţa împrumuturilor: 3 - 13 ani

  38. Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) • 166 membri • IDA este cel mai important organism din lume în furnizarea de asistenţă tehnică şi resurse financiare ieftine, efectuând, în acelaşi timp, investiţii în proiecte fundamentale pentru dezvoltarea economică şi a resurselor umane • Scopul principal al IDA - reducerea sărăciei prin promovarea unei dezvoltări economice sustenabile în zonele cel mai slab dezvoltate ale lumii

  39. Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor (MIGA) • 171 membri • Scop: atragerea de investiţii străine în scopuri productive în ţările în curs de dezvoltare

  40. UniuneaEuropeană

  41. Bilateralism în relaţiile economice externe • Actul Acordurilor Comerciale (1934) din SUA : Principiul reciprocităţii bilaterale a concesiilor vamale • Negocierile şi concesiile bilaterale iniţiate şi practicate de SUA - prim pas în calea comerţului exterior • clauza naţiunii celei mai favorizate.

  42. Regionalism în relaţiile economice internaţionale • Tendinţe în comerţul internaţional: • Globalizarea pieţei • Crearea de organisme economice regionale ● Regionalizare şi globalizare - tendinţe complementare : realizarea de grupări regionale facilitează şi grăbeşte liberalizarea internaţională a comerţului

  43. Regionalism în relaţiile economice internaţionale • Valuri de integrare economică şi de regionalizare a comerţului internaţional: • 1- prima etapă a regionalizării comerţului internaţional (primul val) a debutat în anii ’60 în Europa, prin crearea Comunităţilor Europene • 2 – lea val : mijlocul anilor ’80, principal iniţiator SUA.

  44. Europa – în fruntea concepţiei integrării în organizaţii regionale • Argumente: • Uniunea Europeană: 27 ţări membre: Belgia, Olanda, Luxemburg, Franţa, Italia, Germania, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Portugalia, Spania, Austria, Finlanda, Suedia, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România.

  45. Europa • Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA) – Tratatul de la Stockholm (1959): Elveţia, Islanda, Lichtenstein, Norvegia • Zona de Liber Schimb din Europa Centrală (CEFTA) – ianuarie 1993: membri fondatori Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria + Slovenia, România (1997), Bulgaria (1999), Croaţia (2003). • CEFTA este cel mai important acord multilateral de comerţ liber din centrul şi sud - estul Europei

  46. Europa • Noul Acord CEFTA semnat la Bucuresti în dec. 2006, de România (retras), Bulgaria (retras), Albania, Bosnia şi Hertegovina, Croaţia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru şi Serbia • 19 dec. 2006 , summit “Getting closerto Europe”, Bucureşti • Iniţiativa Central Europeană (ICE) – organism economic subregional constituit din iniţiativa Italiei (1989) . ICE curpinde state membre UE, non-membre UE şi NATO. • State membre ICE: Austria, Cehia, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia , Ungaria, România, Bulgaria , Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Serbia, Muntenegru; Republica Moldova, Belarus, Ucraina • 1 ian – 31 dec : Romania la presedintia ICE • Organizaţia de Cooperare Economică în regiunea Mării Negre (CEMN – 1992). Membri: Albania, Bulgaria, Grecia, România, Turcia (membri fondatori), R. Moldova, Rusia, Ucraina ,Armenia, Azerbaidjan şi Georgia.

  47. Multilateralism Factori : • accentuarea liberalizării schimburilor comerciale • dezvoltarea pieţelor de capitaluri • internaţionalizarea producţiei şi a distribuţiei STN • dezvoltarea comerţului cu servicii • intensificarea fluxurilor de ISD • comunicaţii rapide şi de transport, ce facilitează legăturile economice între zonele şi economiile planetei • formarea de grupări economice cu grade diferite de integrare a pieţei, capitalurilor, serviciilor, forţei de muncă • extinderea economiei de piaţă la nivelul economiei mondiale

More Related