1 / 50

POTENŢIALUL TURISTIC AL CLIMEI

POTENŢIALUL TURISTIC AL CLIMEI. CLIMA. Nu constituie decât rar un element direct de potenţial turistic, dar poate fi un factor favorabil sau restrictiv pentru activitatea turistică.

rania
Download Presentation

POTENŢIALUL TURISTIC AL CLIMEI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. POTENŢIALUL TURISTIC AL CLIMEI

  2. CLIMA • Nu constituie decât rar un element direct de potenţial turistic, dar poate fi un factor favorabil sau restrictiv pentru activitatea turistică. • Orice studiu privind potenţialul turistic al unei regiuni şi valorificarea acestuia trebuie să implice cunoaşterea condiţiilor climatice. • Impactul climatic în turism se manifestă, în primul rând, la nivelul psihologiei individului, ‘’vremea urâtă’’ devenind un prag peste care opţiunea turistului trece rareori.

  3. În definirea ‘’timpului frumos’’ sunt implicate o serie de elemente climatice cum ar fi : nebulozitatea, frecvenţa precipitaţiilor, tipul precipitaţiilor, temperatura aerului, vânturile, umiditatea aerului, etc. • Pentru planificarea şi efectuarea activităţilor turistice este necesar să se cunoască manifestările elementelor climatice (daca vremea se încălzeşte brusc, topind stratul de zăpadă, nu mai sunt posibile sporturile de iarnă, deci apar anulări ale manifestărilor turistice)

  4. Pentru planificarea şi efectuarea unei anumite forme de turism este nevoie să se cunoască două tipuri de prognoze: meteorologică şi climatică • Prima implică datele prognozelor meteorologice pentru perioade de la 24 ore la mai multe zile; prognozele sunt însoţite de avertismentele referitoare la posibile ploi torenţiale, viscole, secetă prelungită, vânturi puternice, etc. Toate acestea influenţează programarea unor forme de turism (drumeţii, pescuit şi vânătoare sportive, etc) şi anulează rezultatele performanţei în activităţile turistico-sportive (canotaj, înot, sporturi de iarnă)

  5. Al doilea tip de prognoză se referă la informaţii de natură climatică rezultate din prelucrarea valorilor meteorologice înregistrate la staţiile meteo timp de mai multe decenii. Pe baza lor, orientativ, se stabilesc intervalele de timp cu condiţii favorabile diferitelor forme de turism. În acest sens, importante sunt perioadele optime pentru practicarea schiului şi săniuşului în etajul alpin şi subalpin din zonele montane; lunile sau intervalele frecvent ploioase sau secetoase; raportarea intervalelor vântoase şi a celor cu calm atmosferic, etc.

  6. NEBULOZITATEA • Reprezintă gradul de acoperire al cerului cu nori. • Este factorul ce influenţează direct durata srălucirii Soarelui, un factor vital pentru cura heliomarină din regiunea litorală, dar şi pentru excursiile montane. Există regiuni cu interval mare de timp în care cerul nu e acoperit de nori, ca de ex. în zona Mării Caraibelor, în California, în regiunile tropicale uscate, etc. • Pentru regiunile montane, frecvenţa şi durata timpului frumos sunt mai reduse datorită proceselor convective şi ascensiunilor orografice ale maselor de aer. În munţii mai înalţi însă, vremea frumoasă creşte ca durată în zonele situate deasupra plafonului obişnuit de nori. • De asemenea, norii în formaţiuni izolate, mai ales în zonele montane,ridică valenţa estetică a peisajului.

  7. zone tropicale – nebulozitate redusă

  8. Strat de nori văzut din avion

  9. Norii pot înfrumuseţa peisajul

  10. În zonele litorale – nebulozitatea este redusă

  11. În zonele montane înalte, există zone cu nebulozitate redusă, zone situate deasupra plafonului de nori

  12. PRECIPITAŢIILE • Frecvenţa şi intensitatea precipitaţiilor sunt o consecinţă a nebulozităţii. • Timpul ploios adaugă, pe plan psihologic, un stres în plus, determinând sedentarizarea temporară a turistului în locul de sejur. • Dacă precipitaţiile lichide sunt un factor nefavorabil, împiedicând derularea activităţilor turistice, cele sub formă de zăpadă au efect favorabil – generează o stare de bine turistului, dar şi un substrat utilizat cu intensitate pentru variate tipuri de agrement (schi, săniuş etc) • Dintre manifestările climatice cu efecte negative trebuiesc menţionate în special ceaţa şi poleiul care împiedică circulaţia vizitatorilor în condiţii de siguranţă

  13. TEMPERATURA AERULUI • Temperaturile favorabile turismului sunt cele cuprinse în intervalul 18 o- 28 o C • Perioadele toride de vară sunt tot atât de nefavorabile activităţilor turistice ca şi intervalele geroase de iarnă, cu temperaturi mai mici de – 15 o C • Este necesară raportarea valorilor temperaturii la capacitatea de suportabilitate a turiştilor, în funcţie de vârstă şi de tipul de activităţi turistice. Limitele termice de 18 o- 28 o C sunt optime pentru unele forme de turism (drumeţie, odihnă, recreere, tratament balnear, jocuri sportive, etc). • Pentru alte manifestări turistice sunt favorabile temperaturi ceva mai coborâte (sporturi de iarnă)

  14. Sunt favorabile sau nu activităţilor turistice, în funcţie de durata şi intensitatea lor. Brizele marine sau montane au un puternic rol moderator, mai ales în zona litorală, unde joacă si rolul de agent de transport şi dispersie al aerosolilor. Vânturile puternice au rol restrictiv asupra turismului, atât pe ţărmul mării (spulberă nisipul, agită marea), cât şi pe crestele montane, unde spulberă zăpada, troienesc potecile, etc. VÂNTURILE

  15. De asemenea, vânturile pot fi folosite de oameni în diverse scopuri, instalaţiile utilizate devenind puncte de atracţie turistică (ex. morile de vânt) • Vântul este favorabil turismului şi prin faptul că se pot practica sporturi ce necesită folosirea curenţilor de aer (parapanta, ambarcaţiuni cu vele, etc.) • De asemenea, turiştii trebuie să se informeze asupra manifestărilor extreme ale vânturilor şi asupra perioadelor de manifestare ale lor (uragane, tornade), asfel încât să poată evita deplasarea în scop turistic în acele perioade

  16. Parametrii meteorologici analizaţi acţionează, într-o strânsă interrelaţie, determinând anumite tipuri de climat şi o ierarhie a importanţei acestora pentru turism. Se detaşează, pentru zonele temperate, doua tipuri de climă specifică : cea de vară şi cea de iarnă. • Climatul estival - elevii descriu… • Climatul de iarnă - elevii descriu….

  17. CLIMA CA RESURSĂ ATRACTIVĂ • Rolul climei nu se reduce numai la creionarea atmosferei de desfăşurare a activităţilor turistice, ea, se impune, prin anumite trăsături, ca obiectiv de sine stătător. Astfel de trăsături sunt cele ce aparţin climatului de adăpost, climatului subteran, climatului litoral.

  18. CLIMATUL DE ADĂPOST • Este propriu depresiunilor închise, anumitor culoare de vale sau platourilor adăpostite, care nu se află în calea circulaţiei dominante a maselor de aer. Amplitudinea redusă a oscilaţiilor climatice conferă acestor arii un coeficient superior de atractivitate, îndeosebi pentru fluxurile turismului curativ. Staţiuni precum Borsec, Vatra Dornei, Moneasa, Stâna de Vale sunt situate în astfel de regiuni, participarea climatului la zestrea lor turistică fiind recunoscută.

  19. VATRA DORNEI

  20. BORSEC

  21. CLIMATUL SUBTERAN • Se întâlneşte în peşteri sau în cavităţi artificiale şi se caracterizează printr-o constanţă remarcabilă a temperaturii, umidităţii sau circulaţiei aerului. Nu toate peşterile au un astfel de topoclimat. • Pe lângă marea sa constanţă, climatul subteran se impune ca factor terapeutic de prim ordin prin ionizarea puternică a aerului (aerosoli). Cantităţile de aerosoli din vechile saline explică apariţia sanatoriilor subterane pentru tratarea unor afecţiuni respiratorii (astmă bronşic).

  22. Salina Târgu Ocna

  23. Biserica Sf. Varvaradin salina Târgu Ocna

  24. CLIMATUL LITORAL • Asociază duratei mari de strălucire a soarelui insolaţia puternică (ultravioletele9 şi aerosolii în cantităţi sporite. Aceşti factori concură la afirmarea talazoterapiei, orientând opţiunile turiştilor şi oferta turistică dinspre trăsătura recreativă spre cea mixtă (curativ-recreativă)

  25. Realizat de prof. Zamfira Florentina GRUP ŞCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ CONSTANŢA SFÂRŞIT

More Related