Institutul Na ţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti

1. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti Curs Regional Instruire în colectarea datelor clinice la nivel de pacient MAI 2003

2. Program • 09.30-11: Rolul spitalelor • 11.00-11.15: Pauză • 11.15-13.00: Concepte şi utilizare DRG • 13.00-14.00: Pauză • 14.00-15.30: Paşii următori • 15.30-15.45: Pauză • 15.45-17.00: Discuţii

3. Conţinutul prezentării ROLULSPITALELOR CONCEPTEŞIUTILIZAREDRG PAŞIIURMĂTORI INFORMAŢIIUTILE Completare FOCG Colectare date Codificare date Criptare şi trimitere Ce s-a propus şi realizat în 2002 Planuri pentru 2003 Pagini web Materiale Contacte Concept Semnificaţii Importanţa Situaţia raportării Validare şi Grupare (INCDS) Rapoarte activitate clinică pe secţii, medic, etc. Rapoarte calitate

4. De ce colectarea de date? • Evaluarea activităţii spitalelor • Finanţarea spitalelor

5. Istoric colectare şi utilizare date • 2002: date agregate Rapoarte la nivel naţional pentru urmărirea indicatorilor agregaţi • 2003:date la nivel de pacient Indicatori la orice nivel şi finanţare

6. Setul minim de date la nivel de pacient 1. Numărul de identificare a cazului externat 2. Numărul de identificare a spitalului 3. Numărul de identificare a secţiei 4. Numărul foii de observaţie clinică generală 5. Numele pacientului 6. Prenumele pacientului 7. Localitatea 8. Judeţul 9. Data naşterii 10. Sexul

7. Setul minim de date la nivel de pacient 11. Codul numeric personal 12. Tipul asigurării de sănătate 13. Casa de asigurări de sănătate 14. Data internării 15. Ora internării 16. Tipul internării 17. Diagnostic la internare 18. Data externării 19. Ora externării 20. Tipul externării

8. Setul minim de date la nivel de pacient 21. Starea la externare 22. Diagnosticul principal şi diagnosticele secundare, la externare 23. Intervenţiile chirurgicale efectuate 24. Data intervenţiei chirurgicale principale 25. Explorările funcţionale efectuate 26. Investigaţiile radiologice efectuate 27. Greutatea la naştere (doar pentru nou-născuţi) 28. Transferurile intraspitaliceşti (secţia; data) 29. Medicul curant 30. Medicul operator

9. ROLUL SPITALELOR

10. Activităţi: Completarea FOCG • Ordinul MSF 798/2002 privind introducerea în spitale a formularului Foaia de Observaţie Clinică Generală • Ordinul MSF 457/2001 privind reglementarea denumirii şi codificării structurilor organizatorice (secţii, compartimente, laboratoare, cabinete) ale unităţilor sanitare

11. Activităţi: Codificarea datelor (I) Datele din FOCG conform Ord. MSF 798/2002: - pentru diagnostice (principal, secundare- comorbidităţi şi complicaţii) lista extinsă a CIM-10 folosită oficial în toate spitalele de la 1 ian 2003 - şi pentru proceduri (intervenţii chirurgicale, explorări funcţionale, unele investigaţii radiologice) lista CCSSDM Conform reglementărilor CCSSDM, începând cu 2004 se va introduce o lista imbunătăţită a procedurilor

12. Activităţi:Codificarea datelor (II) Cine codifică? • Fiecare medic codifică cazurile proprii • Un medic responsabil în fiecare secţie • Echipa de codificatori la nivel de spital

13. Activităţi: Colectarea datelor Anexa 1 din Ordinul MSF nr. 29 / 2003 privind introducerea colectării electronice a Setului Minim de Date la nivel de Pacient (SMDP) în spitalele din România • cuprinde datele din FOCGcare formează SMDP

14. Activităţi: Criptarea şi transmiterea datelor (I) Cine înregistrează electronic datele? • Operator computer • Nominalizarea unui cadru medical - supravegherea colectării şi prelucrării datelor despre pacienţi în format electronic Spitalele mai puţin informatizate nu au nevoie de specialişti în computere!

15. Activităţi:Criptarea şi transmiterea datelor (II) Conform anexei 2 a Ord. MSF 29/2003: • Înfiinţarea unui departament de statistică-informatică pt. generarea şi transmiterea SMDP • Organizarea codificării şi documentării FOCG conform regulilor CCSSDM • Transmiterea lunară a datelor către INCDS şi DJSP • Nominalizarea unui cadru medical - supravegherea colectării şi prelucrării datelor despre pacienţi în format electronic • Asigurarea condiţiilor minime obligatorii de securitate a informaţiilor colectate şi stocate în format electronic

16. Activităţi:Criptarea şi transmitereadatelor (III) Legea 677 / 2001– pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora “Prelucrarea CNP sau a altor date cu caracter personal având funcţie de identificare poate fi efectuată numai dacă: • Persoana vizatăşi-a dat în mod expres consimţământul; • Prelucrarea este prevăzutăîn mod expres de o dispoziţie legală”

17. Activităţi:Criptarea şi transmitereadatelor (IV) • Ordinul Avocatului Poporului 52 / 2002 privind aprobarea cerinţelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal

18. Sistemul informatic – componente şi funcţii Culegere de date SPITAL Stocare şi gestiune date Rapoarte de management şi calitate Transmitere date Centralizare date Stocare şi gestiune date CENTRAL Grupare date Rapoarte de management şi calitate

19. Sistemul informatic – fluxul datelor PACIENT – Date Clinice PACIENT – Date Clinice PACIENT – Date Clinice PACIENT – Date Clinice PACIENT… e-mail e-mail criptare criptare SPITAL CENTRAL Secţia 1 DRG Secţia 2 FAZAI reţea/disk Grouper … Secţia n Serviciul de Statistică / Informatică Aplicaţie proprie de spital Interfaţa software

20. Volumul de munca pt codificare şi colectare date clinice • Codificare cazuri: 1 caz = 5 min • Spital mic: 1000 cazuri/luna = 11 zile • Spital mare: 4000 cazuri/luna = 44 zile • Introducere date în calculator: 1 caz = 3 min • Spital mic: = 7 zile • Spital mare: = 28 zile • Analiza/Corecţie date (rapoarte predefinite): 2-4 zile • Transmitere date către centru: 1 ora • Analiza cazuri grupate în DRG-uri: 2-4 zile TOTAL Spital mic: = 22 zile Spital mare: = 80 zile

21. Resurse necesare pt codificare şi colectare date clinice *spital monopavilionar

22. Activităţile altor instituţii • DSP Judeţene • Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Medicală (CCSSDM) • Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate (INCDS)

23. Activităţile DSP Judeţene • Sprijinirea spitalelor in procesul de generare, colectare si transmitere a SMDP • Participarea la cursurile de instruire organizate de CCSSDM şi INCDS • Instruirea spitalelor privind gestionarea informaţiilor din FOCG, colectarea si transmiterea datelor • Distribuirea către spitale a aplicaţiei electronice “DRG Naţional” şi sprijinirea în procesul de instalare • Transmiterea datelor colectate de la spitale către CCSSDM în formatul solicitat

24. Activităţile CCSSDM • Intreţinerea şi dezvoltarea continuă a listelor privind sistemul de codificare a diagnosticelor şi procedurilor, precum şi a listelor de codificare a unităţilor şi structurilor sanitare • Stabilirea reglementărilor privind codificarea diagnosticelor şi procedurilor • Elaborarea regulilor privind completarea şi documentarea FOCG • Monitorizarea continuă a proceselor de codificare, completare şi documentare a FOCG • Organizarea unui sistem de instruire a spitalelor şi a Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene privind codificarea, completarea şi documentarea FOCG

25. Activităţile INCDS (I) • Recepţionarea datelor transmise de spitale • Validarea datelor primite în conformitate cu reglementările în vigoare si transmiterea lor către spitale • Gestionarea si arhivarea datelor • Analiza datelor si generarea lunară către MSF de rapoarte privind performanţa spitalelor plecând de la SMDP

26. Activităţile INCDS (II) • Furnizarea lunară a bazei de date conţinând SMDP către MSF • Dezvoltarea unor analize şi rapoarte privind pacienţii externaţi din spitale, pentru finanţarea bazată pe caz • Organizarea unui sistem de instruire a DSP judeţene şi a spitalelor privind colectarea electronică si transmiterea SMDP

27. Situaţia transmiterii datelor la 07.05.2003

28. CONCEPTE ŞI UTILIZARE DRG

29. Ce sunt grupele de diagnostice? • Grupele de diagnostice (DRG) sunt o schemă de clasificare a pacienţilor externaţi (în funcţie de diagnostic), care asigură o modalitate de a asocia tipurile de pacienţi cu cheltuielile spitaliceşti efectuate • Grupele de diagnostice (DRG) realizează o “fotografie” a rezultatelor spitalului.

30. Caracteristicile DRG • Omogenitatea clinică – într-un anume DRG, cazurile sunt similare din punct de vedere clinic, dar nu identice • Omogenitatea costurilor – fiecare DRG conţine cazuri pentru care există un consum asemănător de resurse

31. Caracteristicile DRG • Realizează o “standardizare” a rezultatelor spitalului (pacienţii externaţi) • Fiecare pacient externat este repartizat într-o grupă de diagnostice • Pacientii sunt “omogenizaţi” în fiecare grupă de diagnostice

32. Premisele clasificării DRG 1. Existenţa datelor clinice despre pacienţi: • vârsta, • sex, • durată de spitalizare, • diagnostic principal, • diagnostice secundare, • proceduri, • starea la externare, • greutatea la naştere (în cazul n-n).

33. Premisele clasificării DRG 2. Codificarea datelor necesare • diagnostice (principal, secundare – comorbidităţi şi complicaţii) • proceduri (intervenţii chirurgicale, explorări funcţionale, unele investigaţii radiologice) • Datele necesare sunt colectate din FOCG Dacă nu se realizează corect, apar erori în repartizarea pacienţilor în DRG!

34. Premisele clasificării DRG 3. Colectarea datelor de la nivelul fiecărui pacient externat sub formă electronică Informaţiile culese trebuie trimise folosind aplicaţia (gratuită) “DRG Naţional 3.1”(pot fi colectate cu orice aplicaţie, dar trimise în formatul cerut de DRG Naţional 3.1) Atenţie:Importanţa gestionării informaţiilor şi a confidenţialităţii pacienţilor!!!

35. Premisele clasificării DRG 4. Clasificarea automată a fiecărui pacient într-un grup de diagnostice, folosind un “grouper”. Grouperul este o aplicaţie informatică ce trimite automat fiecare pacient externat (în funcţie de coordonatele din fişa sa electronică) într-o singură grupă de diagnostice.

36. Procesul formării grupelor de diagnostice I. Gruparea tuturor codurilor de diagnostic posibile în 25 Categorii Majore de Diagnostic bazate pe sisteme anatomice şi funcţionale Exemple: • Bolile şi tulburările Aparatului respirator • Bolile şi tulburările Aparatului vizual • Bolile şi tulburările Aparatului digestiv (vezi anexa 10 din Normele CoCa pe 2003)

37. Procesul formării grupelor de diagnostice II. Împărţirea Categoriilor Majore de Diagnostice (CMD) în grupuri medicale şi grupuri chirurgicale, în funcţie de prezenţa sau nu a unei intervenţii chirurgicale la nivelul pacientului

38. Procesul formării grupelor de diagnostice III. Divizarea grupurilor medicale şi chirurgicale în funcţie de vârstă, prezenţa complicaţiilor şi/sau a comorbidităţilor Exemple: • DRG 89 - Pneumonie simplă sau pleurezie cu complicaţii/comorbidităţi > 17 ani • DRG 90 - Pneumonie simplă sau pleurezie fără complicaţii /comorbidităţi > 17 ani

39. Procesul formării grupelor de diagnostice Ulcer Peptic DRG 154 DRG 177 Bolile şi tulburările sistemului digestiv DA Intervenţie chirurgicală? NU DA C/C Tipul C/C NU DRG 178 DRG 155

40. Premisele finanţării prin DRG • Clasificarea tuturor pacienţilor externaţi în grupe DRG. • Stabilirea de tarife pentru fiecare grupă DRG (generarea de costuri relative sau valori relative). Se pot calcula local sau se importă şi se ajustează local. • Bugetul asistenţei spitaliceşti.

41. Rezultatul clasificării DRG “Case-mixul” pentru spital, adică tipurile de pacienti tratati in spital, în funcţie de diagnostic si gravitate. (def. conform CoCa-2003) Indicele de case-mix (complexitatea cazurilor), numar (fara unitate) care exprima resursele necesare spitalului în concordanţă cu pacienţii tratati. (def. conform CoCa-2003)

42. Utilizarea DRG pentrufinanţarea spitalelor • Valorile relative ale DRG • Complexitatea cazurilor tratate (Case -Mix) • Plata de bază/Preţul DRG • Ajustările

43. Valorile relative (VR) pentru DRG • Valorile relative – Număr fără unitate care exprimă raportul între tariful unui DRG şi tariful mediu al tuturor DRG –urilor. • Coeficient atribuit in funcţie de cantitatea relativă de muncă, consumabile si resursele de capital necesare pentru tratamentul complet al bolnavului cu afecţiunea respectivă. (def. conform CoCa-2003)

44. Case-mixul • Case-mixul reprezintă tipurile de pacienţi trataţi într-un spital, în funcţie de diagnostic şi gravitate. (def. conform CoCa-2003) • Metodă optimă pentru a măsura complexitatea activitatii spitalului

45. Indicele de case-mix (ICM) • Indicele de case-mix evidenţiază resursele necesare spitalului pentru tratarea pacienţilor • ICM ne permite compararea activităţii unui spital cu activitatea altui spital • Spitalele cu un indice de case-mix mai mare vor primi bugete mai mari

46. Scopuri de atins prin clasificarea si finanţarea tip DRG • Evaluarea activităţii furnizorilor • Alocarea mai obiectivă şi transparentă a resurselor spre spitale • Creşterea eficienţei tehnice la nivelul spitalelor

47. Poate fi făcută atât de spitale (statistician, conducerea spitalului, comisia de calitate), cât şi de INCDS Prelucrarea si analiza datelor • Exemple de rapoarte utile spitalelor: • rapoarte de activitate pe sectii, medici etc. • rapoarte de calitate

48. Corelaţia cu medicina primară şi ambulatoriul de specialitate

49. Patologia (primele 10 DRG)

50. % Cazuri după tipul acestora şi ICM total pe tipuri de spitale