1 / 19

NESTEMATE DIN TEZAURUL LOCAL

NESTEMATE DIN TEZAURUL LOCAL. TEMA 3 : “Pe-un picior de plai...” Înv. Mariana Pârvu Şcoala cu clasele I-VIII “Zaharia Stancu” Roşiorii de Vede, Teleorman. Bine aţi venit la Roşiorii de Vede!.

ronat
Download Presentation

NESTEMATE DIN TEZAURUL LOCAL

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. NESTEMATE DIN TEZAURUL LOCAL TEMA 3 : “Pe-un picior de plai...” Înv. Mariana Pârvu Şcoala cu clasele I-VIII “Zaharia Stancu” Roşiorii de Vede, Teleorman

  2. Bine aţi venit la Roşiorii de Vede! În luna septembrie, municipiul nostru aniversează 626 de ani de atestare documentară, cu toate că vechimea oraşului se pierde în negura vremii... Vă invităm la Roşiorii de Vede pe magistrala de cale ferată Bucureşti – Roşiori Nord – Craiova, sau pe DN 6 Bucureşti – Alexandria – Roşiorii de Vede – Caracal, la km 125, unde veţi descoperi Ruşii de Vede. Municipiul nostru se află totodată la 100 km de Piteşti şi Târgovişte , la câte 80 km de Giurgiu şi Slatina. Este legat în mod direct, prin şosele moderne şi magistrale feroviare de mai toate oraşele mari din jumătatea de sud a ţării, dar şi din Ardeal şi Banat: Drobeta Turnu-Severin, Lugoj, Timişoara, Sibiu, Deva, Cluj, Alba Iulia etc.

  3. Străvechiul Russenart(Roşiorii de Vede de astăzi) a luat fiinţă în inima Câmpiei Române şi în centrul Teleormanului istoric, între colinele domoale şi pâlcuri rămase din vestita Pădure Nebună (a Deleormanului), ce a dat numele acestui ţinut. Prima menţiune documentară clară a oraşului este făcută în anul 1385, când doi cunoscuţi pelegrini germani Peter Sparnau şi Urlich von Tennstadt, în drumul de întoarcere de la Ierusalim, au făcut un popas la Russenart şi au scris despre acest oraş în jurnalul lor de călătorie. A doua menţiune documentară este la 1394, odată cu împărţirea administrativă a ţării, realizată în vremea domniei lui Mircea cel Bătrân, când devine reşedinţa judeţului Teleorman, statut de care oraşul se va bucura mai bine de 400 de ani.În acest răstimp, Russenartul (sau Ruşii de Vede, cum i se mai spunea în secolele trecute) este participant activ la toate marile evenimente din istoria frământată a poporului român. Prima consemnare a numelui complet sub forma Ruşii de Vede se află în actul emis de Radu de la Afumaţi la 18 mai 1526. Municipiul de astăzi s-a dezvoltat într-un loc de important trafic comercial datorat trecerii pe aici, încă din cele mai vechi timpuri, a unor importante drumuri, ca “drumul lui Traian” şi “drumul oii”. Aceste căi de comunicaţie legau Ardealul de Dunăre şi se intersectau aici cu alte drumuri, “drumul ţintei” şi “olacului”, motiv pentru care oraşul a fost cunoscut încă de la prima sa atestare documentară, sub formă de târg.

  4. Vă invităm la o mică excursie prin Roşiorii de ieri şi de azi! ROŞIORII DE VEDE- TRECUT ŞI PREZENT -

  5. MUZEUL DE ISTORIE DIN ROŞIORII DE VEDE Excursia mea, a elevilor mei şi a dumneavoastră începe la Muzeul de Istorie al oraşului ce si-a inceput activitatea spre finele anului 1965, prin realizarea expozitiei permanente "Rascoala din 1907". Inaugurat în actuala sa formă la 24 ianuarie 1987, muzeul cu o suprafaţă de 350 mp, oferă vizitatorului cronologic şi tematic aproximativ 3000 de documente, imagini fotografice, mărturii ale prezenţei permanente în istoria patriei. Muzeul Municipal de Istorie Roşiorii de Vede cuprinde istoria unei aşezări de peste 600 de ani. Acest colţ de ţară, are un trecut bogat, fiind reflectat în numeroase materiale rezultate din săpăturile arheologice din zonă.

  6. De-a lungul timpurilor, pe meleagurile Teleormanului s-au perindat zeci, poate sute de civilizaţii umane. Arheologii au scos la suprafaţă urme ce provin de la începuturile perioadei preistorice. Teritoriul teleormănean conţine peste 100 se situri arheologice. Având în vedere mulţimea lor încercăm o enumerare în ordine crescătoare cronologic. Aşezări preistorice s-au descoperit la Beciu şi Plopi (aici descoperindu-se şi un tezaur cu monede de argint romane). În Alexandria şi împrejurimi exisăa dovezi materiale între care vase de ceramică obiecte de bronz precum şi fundaţiile unor bordeie gen iurta ce aparţin paleoliticului, neoliticului şi a  civilizaţiei geto-dace, datând de 2500 de ani. La Roşiorii de Vede, denumit în antichitate după Ptolemeu drept cetatea Pirum, se găsesc urmele fostului castru roman ce ţinea de lanţul de apărare Limes Transalutanus. Tot în zonă s-au descoperit Sabia Miceniană ( veche de aproape 3500 de ani), tezaurul dac de la Peretuăţşi ruinele cetatii dacice de la Albesti ce cuprind  resturi ceramice arme şi unelte. Puncte de interes sunt locurile numite Livezi şi Palanca  ce conţin vetre de locuire a civilizaţiei tracice (epoca neolitica) de peste 4 milenii. Şi la Dulceanca fiinţează un adevărat complex arheologic reprezentat de aşezări ale epocii neolitice  ce au continuare pânăîn secolul al XII-lea când se pare că au fost rase de pe suprafaţa pământului de invazia tătarilor. Cercetătorii istorici consideră că ele tţn de cultura Gumelnita, ca şi în cazul santierului arheologic de la Vităneşti   ce conţine dovezi de locuire de peste 6000 de ani (eneolitic) intre care  vase de lut şi un pandativ de aur. Alte zone  cu material arheologic important găsim la  Lăceni-Magura  pe Valea Teleormanului şi Valea Clanitei,   urme neolitic si eneolitic, bordeie, ceramicăşi morminte ce aparţin fazei Giulesti şi culturii Boian. Cultura Glina (bronzul timpuriu) este reprezentată de descoperirea de  la Orbeasca a unor unelte de silex şi  obiecte de ceramică urmataăde  perioada Hallstatt (perioada fierului timpuriu) cu unelte şi arme. Încheiem nu inainte de a aminti  de castrul roman Cetatea Verdea de la Islaz, de fosta cetate geto-dacă de la Peretu (Pirum) şi de situl arheologic de pe Dealul Cetăţii (Zimnicea)  cu resturi ale cetăţii dace Zimidava .

  7. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ROŞIORII DE VEDE Actualul local al Primăriei este considerat monument istoric, construcţia sa datând din anul 1912. Pe locul actualei clădiri, în 1895, se aflau proprietăţile d-nei Elena Perieţeanu. Încă din perioada când primar era Mihail Mănciulescu, se pusese problema achiziţionării acestui teren, pentru construcţia unui local de primărie. Primăria a fost inaugurată la 27 septembrie 1920, în prezenţa prefectului Dimitrie Cioc  şi a primarului Nae Popescu Vedea.

  8. Monumentul din Roşiorii de Vede a fost ridicat în cinstea eroilor căzuţi în Războiul pentru întregirea neamului din 1916 – 1919. MONUMENTE ISTORICE

  9. Domnul profesor de istorie – geografie Albu Constantin a relatat elevilor importanţa monumentului pentru cetăţenii roşioreni.

  10. CIMITIRUL EROILOR ROŞIORII DE VEDE Anul acesta se împlinesc 83 de ani de când în oraşul Roşiorii de  Vede a fost  inaugurat Monumentul Eroilor, singurul  simbol  istoric şi cultural  la vedere deţinut de oraş, care  cinsteşte memoria eroilor căzuţi in primul război mondial. Monumentul este opera unui important sculptor român Dumitru Măţăuanu şi a costat  700000 lei,  bani adunaţi prin  subscripţie  publică. Lucrarea  a  fost  incepută  în  anul  1925 iar inaugurarea ei s-a făcut în anul 1928, în prezenţa M.S. ReginaMaria şi a A.S.R. Prinţesa Ileana.Iniţiatorul şi promotorul acestui eveniment a fost Nae Popescu Vedea, primarul din acea vreme al oraşului Roşiorii de Vede.

  11. MONUMENTUL EROILOR CĂZUŢI LA REVOLUŢIA DIN 1989

  12. ANSAMBLUL BISERICII “SF. ÎMPĂRAŢI” - SERDĂREASA Un loc de seamă în viaţa oraşului l-a avut biserica.Numeroase sunt actele şi documentele ce pun în lumină existenţa şi rolul bisericii în comunitatea roşioreană din timpurile vechi. Biserica Serdăreasa este cel mai vechi lăcaş de cult din Roşiorii de Vede. Ridicată între anii 1832-1835 de către Maria M. Butculescu, soţia serdarului Marin R. Butculescu, construcţia iniţială suferind numeroase modificări ulterioare.

  13. IMAGINI DIN INTERIORUL BISERICII SERDĂREASA

  14. CONCLUZIA Elevii clasei s-au informat despre oraşul nostru de la bunici, de la rudele mai în vârstă, de pe internet şi au prezentat materiale interesante care au îmbogăţit portofoliul activităţii : “Roşiorii de Vede – trecut şi prezent”

  15. Preotul paroh al Bisericii Serdăreasa Lazăr Emil a luat parte la activitatea noastră şi le-a prezentat elevilor informaţii despre istoria Bisericii şi câteva obiecte vechi aparţinând acesteia.

  16. ACTIVITATEA NOASTRĂ S-A DESFĂŞURAT LA INIŢIATIVA MEA ŞI A ELEVILOR MEI ŞI CU AJUTORUL DOMNULUI PROFESOR ALBU CONSTANTIN ŞI PREOTULUI PAROH LAZĂR EMIL. VĂ MULŢUMIM!

More Related