METROUL

1. METROUL

2. IntroducereIn prezent, materialul rulant al SC METROREX SA este format atat din TEM-uri compuse din Rame Electrice de Metrou (REM), cat si din trenuri BOMBARDIER MOVIA 346. De asemenea, in vederea intretinerii si interventiei in caz de necesitate, Metroul Bucurestean a mai fost dotat cu o serie de vehicule speciale din care amintim: LDH-uri, vehicule speciale (vagon de sudat sina, vagon de verificat geometria caii de rulare, masina de spalat tunele), precum si un numar insemnat de vagoane ori drezine.Unele linii de metrou sunt construite la mărimile unor linii principale (inter-urbane), pe când alte sisteme folosesc diferite forme de șine, și trenuri mai mici și mai ușoare. De exemplu, unele sisteme de metrou folosesc un mod de tramvaie care sunt operate pe șine subterane.Majoritatea trenurilor de metrou sunt electrice, cu roți de oțel, mergând pe două șine de oțel. Electricitatea este canalizată printr-o șină mijlocie care se cuplează cu mijlocul trenului, sau direct prin cele două șine. Alte sisteme, mai ales cele care nu sunt subterane, folosesc același sistem ca trenurile de pe liniile interurbane - adică, primesc electricitatea din cabluri situate deasupra trenului.

3. Rama electrica de metrouEmblema pentru Metroul Bucurestean, Rama Electrica de Metrou, a fost proiectata si produsa pe baza studiilor si a proiectelor romanesti, cu echipamente indigene. In 1976, prototipul REM facea prima miscare pe linia de proba a Intreprinderii de Vagoane Arad. Cateva luni mai tarziu, rama era "lansata" cu ajutorul unei macarale pe interstatia Unirii - Izvor, unde s-au desfasurat adevaratele teste ale metroului.Anul 1977 a deschis seria 0 a Ramelor Electrice de Metrou. Pana la darea in exploatare a metroului (1979), au fost produse un numar de 12 rame (24 de vagoane). Totodata, aceste rame au preluat in dimineata zilei de 16 noimebrie 1979 - primii calatori ai Metroului Bucurestean.Inceputul anilor '80 a reprezentat inceperea fabricatiei a unui nou lot de REM-uri, numerotate intre 015-150. Din punct de vedere constructiv, acest lot de rame a prezentat o modificare semnificativa a partii frontale. Mai exact eliminarea "scobiturii din bot".La jumatatea anilor '80, din cauza crizei de vopsea galbena ce a lovit economia Romaniei Socialiste, incep sa apara rame vopsite intr-o schema rosu-argintiu. Acestea fac parte dinultimul lot de REM-uriproduse de Intreprinderea de Vagoane Arad. In 1993, pe poarta intreprinderii aradene iesea ultima rama metrou romaneasca.Rama Electrica de Metrou (REM) este formata din doua vagoane cuplate permanent. Ea este bidirectionata, fiind prevazuta la ambele capete cu cabine de conducere. Captarea curentului electric necesar tractiunii se face de la asa-numita „sina a treia”, care este o bara metalica conducatoare de curent amplasata lateral fata de calea de rulare, la o inaltime de 200 mm, prin intermediul captatoarelor laterale ale boghiurilor REM.

4. Fig.1 REM-urile 1 si 2 (prototipuri) in timpul efectuarii testelor.

5. Fig.2 Trenul Electric de Metrou Trenul Electric de Metrou (TEM) poate fi format din una, doua sau trei REM, ce pot fi conduse printr-o comanda unica din postul de conducere ocupat. Pentru a permite cuplarea si decuplarea usoara a unitatilor, acestea sunt prevazute la capete cu cuple automate de tipul Scharffenberg, care asigura simultan legatura din punct de vedere mecanic, pneumatic si electric. Cuplarea se face prin simpla ciognire usoara a cuplelor, iar decuplarea unitatilor este realizata manual, prin tragerea de cablul din parte stinga a cuplei REM.Boghiurile cu doua osii sunt monomotoare, un singur motor electric cu o putere de 215 kW amplasat longitudinal antreneaza la ambele capete cate o osie prin intermediul unor transmisii cu roti dintate conice hipolde si cuplaje elastice. Suspensia REM este alcatuita din doua etaje, suspensia primara a osiilor fiind cu resorturi metal-cauciuc, de tip MEGI, iar cea secundara fiind o suspensie pneumatica. Aceasta asigura, pe langa un mers linistit si lipsit de vibratii, inaltimea constanta a podelei vagonului fata de nivelul peronului, indiferent de incarcare.

6. Caracteristiciletehnice ale Ramei Electrice de Metrou (ansamblul de 2 vagoane):Lungimea peste cuple: 38.000 mm   Latimea maxima: 3.100 mm   Inaltimea maxima de la NSS: 3.600 mm   Inaltimea podelei de la NSS: 1.165 mm   Ecartament: 1435 mm   Greutatea la gol: 72 tone   Locuri pe scaune: 68   Locuri in picioare la 4 cal/mp: 166   Locuri in picioare la 8 cal/mp: 264   Tensiunea de alimentare: 750 Vcc (-30%, +20%)   Puterea uniorara pentru tractiune: 4 x 215 kW   Actionare cu controler cu pornire serie-paralel si franare cu excitatie separate autocompresata   Tensiunea de comanda: 110 Vcc +20% si 24 Vcc +20%   Acceleratia maxima la demaraj: 1,3 m/s²   Acceleratia medie la demaraj: 1,3 m/s²   Acceleratia maxima la franarea de urgenta: 2,0 m/s²   Sistem de comanda autoamata a pornirii si franarii ramei: SACVAM   Franarea de serviciu: electro-dinamica / cu comutare automata pe sistemul eletro-pneumatic   Franarea in stationare: cu resort   Franarea de urgenta: pneumatica la care se suprapune frana cu resort, cu exceptia franei electrice   Viteza maxima: 100 km/h   Viteza maxima admisa in circulatie: 80 km/h

7. Caracteristiciletehnice ale trenului Bombardier (ansamblu de 6 vagoane):Lungimeapestecuple: 112.610 mmLatimea maxima: 3.100 mmIncarcareapeosie: 14 toneInaltimea maxima de la NSS: 3.460 mmInaltimea podelei de la NSS: 1.120 mm   Ecartament: 1435 mm   Greutatea la gol: 173,5 tone   Locuri pe scaune: 216   Locuri in picioare la 4 cal/mp: 984   Locuri in picioare la 8 cal/mp: 2.184   Tensiunea de alimentare: 750 Vcc   Motorizare: 16 motoare asincrone a 125 Kw fiecare   Acceleratia maxima: 1,25 m/s²   Acceleratia la franarea de serviciu: 1,2 m/s²   Deceleratia la franarea de serviciu:1,3 m/s²   Sistem de franare: controlat cu microprocessor, frane cu saboti   Sistemul de propulsive: convertizoare in tehnologie IGBT                                          un convertizor la doua motoare de tractiune                                          sistem de control MITRAC                                          motoare asincrone trifazate   Sisteme auxiliare: 2 convertizoare statice cu incarcator de baterie 400 V CA 50Hz si 110 V CC                                2 compresoare tip piston   Viteza maxima: 100 km/h   Viteza maxima admisa in circualtie: 80 km/h

8. Fig.3 Trenul Bombardier Concluzie Metrorexestimeaza ca lungimeatotala a retelei de metrouvafiintr-un viitor nu preaindepartat de circa 160 km caledubla, iarprocentul de calatoricevorutilizametroulvareprezentapeste 50 % din numarul total al calatorilorcefolosescmijloacele de transport in comun din MunicipiulBucuresti.

9. VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!metroubucuresti.webs.comro.wikipedia.orgcartiere.ro