PROGNOZE SI SCENARII ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI ROMANESTI IN PERIOADA 2005-2014

1. PROGNOZE SI SCENARII ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI ROMANESTI IN PERIOADA 2005-2014 Prezentare realizata de catre Dr.ec. Catalin GHINARARU - I.N.C.S.M.P.S.-

2. Premisele prognozelor de dezvoltare • Economia romaneasca a intrat pe un trend ascendent practic ireversibil, accentuat de faptul ca, nivelul de dezvoltare de la care s-a pornit a fost foarte scazut, “masa critica” a tranzitiei a fost atinsa foarte tarziu, iar, numarul de ani consecutivi de crestere economica acumulati pana in prezent este extrem de redus; • Rata inflatiei va continua si in viitor sa fie paramerul de baza, “ancora” in jurul careia vor gravita evolutiile macro-economice si de la care pornesc, de o maniera “quasi-normativa”, toate prognozele. Ea este o functie de predictibilitate a intregului mediu economic si de afaceri. “Neatingerea tintelor inflationiste, putand crea indoieli asupra perspectivelor generale de dezvoltare economica” (Mugur Isarescu) • Veniturile romanilor vor creste pe masura ce ritmul cresterii economice se va accentua. “Maximul va fi atins in jurul anilor 2009-2010. Salariul mediu va fi in jur de 500 de EURO in anul 2009” (Calin Popescu Tariceanu) • Migratia pentru munca in strainatate se va mentine pentru perioada de prognoza la cote ridicate si va influenta piata domestica a muncii; • Valuta romaneasca va intra intr-un proces de apreciere;

3. Scenariile alternative de prognoza propuse • Scenariul cu punct de plecare la momentu limediat urmator atingerii “masei critice” a progresului in tranzitie (1999); • Scenariul ce foloseste drept baza evolutiile economiei romanesti pe ultimii zece ani (1995-2004); • Scenariul ce porneste de la momentul atingerii “masei critice” a progresului in tranzitie dar nu ia in considerare in prognoza veniturilor salariale decat influenta variatiilor indicelui preturilor de consum (castigurile de productivitate sunt ignorate); • Scenariul tip FMI, ce ia in considerare evolutiile economiei romanesti pe intreaga perioada a tranzitiei (1990-2004), pentru realizarea prognozelor;

4. Scenariul avand drept punct de plecare momentul atingerii masei critice • Porneste de la premisa ca, toate evolutiile anterioare acestui meoment au de a face exclusiv cu procesul tranzitiei de la plan la piata, fiind in consecinta “irepetabile” si neputand fi deci luate in considerare pentru prognoza; • Rata inflatiei este fixata normativ dar ia in considerare mentinerea unei expectatii de variatie anuala a preturilor de consum ceva mai ridicata decat cea prevazuta de BNR, mentinand astfel un stimul mai puternic pentru cresterea economica; • Cresterea salariilor ia in considerare nu doar variatiile preturilor de consum, din ce in ce mai mici de la un an la altul ci si o parte din castigurile de productivitate ce vor apare in urmatorii ani; • Crestrea pensiilor ia in considerare impactul recalcularii dar le si indexeaza apoi progresiv folosind un mecanism ce ia in considerare atat rata inflatiei cat si cresterile salariului mediu; • Salariul minim ia in considerare inflatia dar este “legat” oarecum si de cresterile salariului mediue, preluand o parte din variatiile crescatoare ale acesteia, insa, cu o tendinta descendenta a raportului dintre cele doua “praguri” ale pietei muncii; • Acest scenariu foloseste si o masura mai putin traditionala, respectiv “Big Mac Index”, calculand productivitatea ca “numar de ore locrate pentru cumnpararea unui Big Mac” si estimand apoi ocuparea pe baza acestei masuri non-standard a productivitatii muncii; • Scenariu prin definitie “de expansiune”. Comporta riscul unei asa-numite “credit bubble”;

12. Scenariul de prognoza ce foloseste evolutiile pe ultimii zece ani ai economiei romanesti (1995-2004) • Scenariul foloseste evolutiile pe ultimii zece ani,pentru a realiza prognoza pentru practic urmatorii zece; • Ritmul de crestere al economiei este sensibil “incetinit” fata de scenariul precedent, dar, el capata “stabilitate”, cresterile fiind doar incrementale de la un an la altul, ceea ce adauga valoare “predictibilitatii mediului economic si de afaceri;Rata inflatiei fixata normativ si mai aproape de tintele BNR si ramanand variabila ancora a intregului scenariu; • Cresterile salariale si ale pensiilor respecta acelasi mecanism din scenariul precedent; • Spre deosebire de scenariul precedent, atat ocuparea cat si somajul, sfarsesc intervalul de prognoza la valori ceva mai scazute;De notat ca, ele sunt complet “dependente” in amebele scenarii de ritmul cresterii economice; • Cursul valutar, ca si in scenariul precedent este pe un trend de apreciere initiala si apoi de depreciere usoara. Catre finalul intervalului deprecierea este ceva mai puternica intrucat fluxurile dinspre nerezidenti catre rezidenti vor fi probabil mai mici ca urmare a reducerii progresive a migratiei pentru munca in strainatate;

16. Scenariul tip FMI sau cel luand in considerare evolutiile economiei romansti pe intreaga perioada a tranzitiei • Acest scenariu pleaca de la necesitatea “racirii” economiei romanesti, spre a atinge cu orice pret tintele inflationsite si a intari astfel senzatia de “predictibilitate”, chiar cu pretul sacrificarii, intr-o oarecare masura desigur, a dezvoltarii cererii si implicit pietei domestice; • Pentru prognoza cresterii economice sunt luate in considerare evolutiile pe intreaga perioada a tranzitiei, ceea ce conduce la un “hard landing” pentru anul acesta si cei imediati urmatori, cel putin pana la intrarea in U.E..Apo, economia revine la un rimt mediu annual de crestere in jurul a 5%. Maximul se muta in anii 2011-12; • Rata somajului se apropie de valorile celorlalte tari din Centrul Europei, fara atinge insa extremele din Polonia, Slovacia si Bulgaria; • Veniturile salariale sunt ferm tinute sub control. Totusi, catre sfarsitul intervalului cresterile devin semnificative, nemaifiind practic decat diferente minore fata de celelalte scenarii

20. Varianta “incetinita” a scenariului ce porneste de la momnentul “masei critice” • Acest scenariu are aceleasi premise ca si cel prezentat in deschidere, cu diferenta ca, in proiectarea evolutiilor salariale nu se tine seama deloc de cresterile de productivitate; • Acest scenariu mai poate fi denumit si “chinezesc” intrucat, combina un ritm rapid de dezvoltare a economiei, poate chiar prea rapid, cu o crestere mai mult decat moderata a veniturilor salariale Se porneste astfel de la premisa conform careia, productivitatea poate creste fara a fi influentate foarte mult veniturile salariale, intrucat, exista o abundenta a “ofertei de munca” pe piata romaneasca. Efectele migratiei pentru munca in strainatate, ca debuseu alternativ al “ofertei de munca” sunt astfel ignorate; • In principiu acest scenariu, are in vedere mentinerea stabilitatii doar prin controlul cresterilor salariale, care devin principalul canal de “racire” a economiei;

24. Comparatii intre scenariile de prognoza si variantele de proiectare a ratei inflatiei • Comparatii intre cele patru variante de proiectare normativa a ratei inflatiei, in calitate de variabila ancora: - cazul de baza (base case); - cazul favorabil (best case); - cazul nefavorabil (worst case); - cazul cel mai nefavorabil (the extremely worst case); - cazul cel mai favorabil (the best ever case). Comparatii intre cele paru scenarii de prognoza prezentate pana acum, pentru urmatoarele variabile: • Cresterea economica; • Salariul mediu; • Pensia medie; • Salariul minim; • Ocuparea (populatia ocupata) in mil. pers.; • Rata somajului (%)

32. ELEMENTE TEORETICO-METODOLOGICE SI DE CONCEPTIE A MODELULUI DE PROGNOZA FOLOSIT • Premisa de pornire: modelarea este un demers continuu de ajustare si testare, supus testului realitatii; “Judecata informata” si cunostintele generale si de specialitate ale expertului raman cruciale, permitand interpretarea output-urilor modelului; • Modelul de fata realizaeaza prognoze pe 10 ani, fiind construit in EXCEL; • Numarul de variabile pentru care se realizeaza prognoza: 30 • Variabila exogena ancora, proiectata normativ in cinci variante: rata inflatiei; • Baza de date a modelului: evolutiile economiei romanesti pentru ultimii 14 ani; Pe baza lor se realizaeaza proiectiii pentru urmatorii 10 ani. In fiecare an modelul este ajustat “manual” si mai “avanseaza” cu un an; • Numarul de corelatii folosit: 20 de corelatii lineare de una si respectiv doua variabile; • Set particular de variabile: cele legate de Big Mac Index (paritatea implicita a puterii de cumparare a USD in ROL la standardul Big Mac, nr. de ore de munca pentru cumpararea unui Big Mac, gradul de apreciere/depreciere al valutei nationale fata de USD la standardul Big Mac). Variabila exogena pentru aceste set de variabile, proiectata normativ intr-o singura alternativa deocamdata: rata inflatiei in S.U.A.; • Scenarii alternative: patru; Numar de variante alternative de prognoza: 20; • Folosirea conceptului de “masa critica a progresului in tranzitia de la plan la piata” (val. 4,5 pe scala cumulativa a indicelui sintetic al liberalizarii); Pentru Romania, momentul atingerii masei critice: intervalul 1997-98; Primul an dupa atingerea masei critice, folosit pentru unul dintre scenariile de prognoza:1999 (valoare pe scala cumulativa aindicelui liberalizarii:6,15); • Acuratetea modelului: MEDIE (Necesita multe prelucrari si interventia activa a factorului uman, pentru alegerea unui grup de variante “fezabile” si dintre acestea a celei ce ar putea “califica” drept optima;