1 / 9

Cioaba Adrian,Opris Alexandru,Serbanescu Alex,Dimeca Alexandru

DESCOPERIRI STIINTIFICE. Cioaba Adrian,Opris Alexandru,Serbanescu Alex,Dimeca Alexandru clasa a IX-a MI 4. Profesor coordonator:Petrescu Sanda. MOTORUL CU ABUR.

sarila
Download Presentation

Cioaba Adrian,Opris Alexandru,Serbanescu Alex,Dimeca Alexandru

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. DESCOPERIRI STIINTIFICE Cioaba Adrian,Opris Alexandru,Serbanescu Alex,Dimeca Alexandru clasa a IX-a MI 4 Profesor coordonator:Petrescu Sanda

  2. MOTORUL CU ABUR Primul motor cu abur a fost proiectat în 1698 de Thomas Savery, un inginer englez. Acest motor era conceput să pompeze apa din mine, dar singura lui întrebuinţare a fost de a pompa apa în casele înalte din Londra. Primul motor performant a fost construit in 1712 de inginerul Thomas Newcomen,din Comwall. Acesta avea un brat mare care pompa apa in 16 miscari de du-te-vino pe minut.In 1776, James Watt,un constructor scotian de mecanis- me,a adus imbunatatiri motorului lui Newcomen. Nicolas Cugnot a fost primul care in 1769 a folo- sit motorul cu abur la un vehicul.Acest vehicul putea transporta 4 persoane,dar a fost folosit la transportul armamentului greu.Viteza maxima care a fost atinsa cu acest vehicul a fost de 5 km/h.

  3. BECUL Multumita unor combinatii speciale a pompelorde aer, in octombrie 1879, Edison a obtinut un vid(o rarefiere in balon) aproape de o milionime de atmosfera (cu mult mai putin decat vidul pe care tehnica il poate obtine azi; pe atunci o foarte mare realizare). Intr-una din noptile sale de munca din acea perioada, Edison, in laboratorul sau cugetand la una din problemele obisnuite, ce nu-I dadeau pace, framanta distrat intre degete un cocolos de funingine, amestecat cu smoala, pe care il folosea la telefon. In timp ce gandurile inventatorului zburau departe, degetele lui turteau si rasuceau cocolasul int-un firicel tot mai subtire. . Cand Edison a privit intamplator firul, i-a trecut prin minte sa incerce acest fir la lampa electrica. Spre marea satisfactie a lui Edison experienta facuta imediat a dat rezultate bune. A continuat sa experimenteze filamentele de funingine, in diferite compozitii si diferite forme. Dupa numeroase experiente Edison a confectionat o lampa cu fir de bambus carbonizat in forma de potcoava introdus intr-un balon de sticla din care a evacuat cu grija tot aerul. La 21 octombrie 1879, Edison a conectat lampa la circuitul electric, in lampa s-a aprins lumina. Edison a marit intensitatea curentului , asteptand ca firicelul subtire san u mai suporte caldura pana la incandescenta. Lumina s-a facut insa mai stralucitoare. Edison a continuat sa maresca intensitatea curentului electric, pana a ajuns la temperatura de topire a diamantului. Abia atunci filamentul nu a mai putut rezista si lampa s-a stins. Asa s-a nascut becul electric cu filament de carbune una din cele mai mari inventii ale secolului al XIX-lea.

  4. BECUL Thomas Alva Edison Becul lui Edison

  5. AVIONUL Avionul este unul din marile realizari stiintifice ale secolului XX. . Inginerii s-au inspirat din studierea zburatorilor naturii-pasarile. Din totdeauna oamenii au visat sa cucereasca cerul cu abilitatea si gratia pasarilor. Icar din legendele grecesti a zburat cu aripi de ceara spre cer. Cand insa a ajuns prea aproape de soare, ceara s-a topit, iar el s-a prabusit in gol. Leonardo da Vinci, marele artist si inventator renascentist a fost obsedat de ideea de a zbura. A lasat in urma sa mai multe proiecte ale unor masinarii zburatoare imaginate de el. Au trecut insa 400 de ani pana cand s-a aflat secretul zborului. Primele tentative au avut de cele mai multe ori un sfarsit tragic. Unii dintre pilotii cu spirit aventura si-au legat aripi de brate, dand din ele cu indarjire, pentru a se inalta in aer. Nici una din aceste incer- cari nu a dat rezultat, fiindca ,, pilotii ’’ nu si-au dat seama ca atat forma, cat si miscarea aripii unei pasari are un rol important in zbor.

  6. CALCULATORUL ELECTRONIC Prima masina mecanica automata de calculat a fost construita in anul 1823,de profeso- rul de matematica englez Charles Babbage (1792-1871). Ea a fost numita masina de diferentiere. Un pas important in dezvoltarea calculatoarelor automate a fost facut in anul 1890 , cand americanii Herman Hollerith (1860-1929) si James Power, de la U. S.Census Bureau, inventat si aplicat in masinile de calcul cartelele perforate. Cei doi inventatori au creat dispozitivele pentru citirea automata a informatiei perforate pe cartele, in acest fel se evitau erori si se putea utiliza o memorie accesibila pe cartele, teoretic nelimitata. Calculatoarele cu cartele perforate au fost create de firmele Internationale Bussiness Machines(I.B.M.), Remington si Burroughs. Calculatoarele erau dispozitive electromecanice, in care energia electrica era utilizata pentru a produce miscare mecanica,in particularinvartirea unor rotite cu dinti si a unor axe cu came. Calculatoarele erau lente. Prelucrau doar 50-220 cartele pe minut,fiecare cartela avand posibilitatea inscrierii a 80 de caractere. Primele calculatoare comerciale au fost EDVAC si UNIVAC. In anii 50 au fost facute doua descoperiri importante care au schimbat profund domeniul calculatoarelor electronice,ca sisteme sigure,de mare capacita -te. Este vorba de miezurile magnetice de memorare si trnzistorul,ca element de circuit. Imediat calculatoarele au ridicat capacitatea memoriei RAM. de la 8000 la 64000 de cuvinte. Au fost create centrale de calcul cu masini puternice, deservite de programatori. Au fost utilizate pentru stocare pachetele de discurimagnetice si benzile magnetice. In anii 80 prin tehnologia VLSI (very large scale integration),s-a reusit integrarea a sute

  7. CALCULATORUL ELECTRONIC de mii de tranzistori pe aceeasi placheta desiliciu.Miniaturizarea calculatoarelor a continuat cu producerea calculatoarelor personale (PC),care erau calculatoare progamabile,mici si destul de ieftine pentru a putea fi cumparate de persoane individuale. Calculatorul PC de succes a fost introdus de firmele Apple Computer si Radio Schok,inca din anii 70 fiind incurajate de atractia jocurilor video pe calculator. Reteaua mondiala de Computere,Internet-ul,posta electronica (e-mail) precum si publicarea electronica de documente au aparut si s-au dezvoltat rapid in ultimii ani,ca aplicatii valoroase,pe scara mondial,a tehnicii informatice,care are la baza cea de-a cincea generatie de calculatoare electronice. Procesele tehnologice remarcabile,care apar in mod continuu,vor face ca in viitorul apropiat calculatoarele si terminalele de lucru sa se afle in majoritatea locuintelor,in birouri,uzine si scoli.

  8. BUSOLA Busola este un instrument folosit pentru determinarea punctelor cardinale,indicand Polul Nord si Polul Sud magnetic. Egiptenii au descoperit pentru prima dată busola. Busola sau acul magnetic a fost deja cunoscut în timpul împăraţilor din China.Pe atunci busola consta dintr-o piatră magnetică legată de un fir de aţă pentru a se putea roti liber.Mai târziu apar formele de busole mai specializate. În perioada Marilor descoperiri geografice portughezii au perfectionat busola. Alexander Neckam un savant englez menţionează busola pentru prima oară prin secolul XII în Europa, fiind adus în anul 1190 de arabi. Forma busolei de azi este menţionată prin secolul al XIII-lea probabil de un navigator italian din Amalfi,azi se găseşte în portul localităţii statuia lui Flavio Gioia ca „descoperitor al busolei“.

  9. BIBLIOGRAFIE www.e-referate.ro www.wikipedia.ro www.google.ro www.didactic.ro Cioaba Adrian,Opris Alexandru, Serbanescu Alexandru,Dimeca Alexandru Clasa a IX-a MI 4

More Related