Stilul meu , Povestea mea …

1. Stilulmeu, Povestea mea… by Camelia Zăvoianu

2. Spaţiu şi timp pentru Poveşti... Ador spaţiilelargi, uşor singuratice. Îmi placlocurile care comunică cu exteriorul, cu Divinitatea, cu energiapozitivă a întreguluiUnivers, undenu existătimpsaupoate există, dar existătimp de calitate, plin de iubire. Însă, cu toatăsiguranţa din lume pot spune căîmi plac spaţiilesaulocurilepline de Poveştisau care îţi spun Poveşti. Iubesc, de fapt, locurilepropicepentruscriereaPoveştilornoastre, cu ajutorulanilor, cu ajutorulamintirilor. Încercîn fiecarezi să-mi transform viaţa într-o Povestepentru a o lăsa moştenirefamilieimele, copiilormeişi de ce nu nepoţilormei, iardacăloculeste perfect pentruasta… nu-mi rămâne decât să măbucur de viaţă, de o viaţă de Poveste!

3. O casă cu stil şi Poveste... • Micuţă, darîncăpătoare, cochetăşi de… turtădulce. • Cu ogrădină plină deflorisau deoameni de zăpadăcu ochi de cărbune şi nas de morcov, în funcţie de anotimp. • Poatedin lemn. Multlemn, pictatfrumos, aşa ca o turtădulce. • Sau de cărămidă cărămizie, solidă, răcoroasă, darşi călduroasă. • Piatră. De râu, piatră! • Oricumarfi, casa din Povestea mea ştiesă spunăPoveştiîncă de la intrare. • FrumoasePoveşti din şi de viaţă…

4. Lumina, perfecţiunea Poveştilor... Lumină. Sub toateformele! Naturală. Intratăprinferestrelargi, generoasecu primireaenergieipozitive din mediulînconjurător... Saudiafană. Emisăsubtil de lampadaresaucandelabre. Puternică, slabăsaucolorată, important este ca luminace măînconjoară săimicreezestareapentruPoveşti. Să măalimenteze cu aceaenergie perfectăşi de Poveste…

5. Poveşti în culori... Prefer non-culorile. Asa ca în vis! Dar şiculorile au rostullor. Aţimai văzutPoveşti fără culori?! Culorilecalde îmi transmit emoţii puternice, pe cândcelereciîmi transmit emoţii reale. Chiarşi o singură pată de culoareîntre atâta alb şinegrureuşeşte săfacădiferenţa întrePoveşti. Poveştiîncărcatemaiputernic de emoţii sau de trăiri reale... ireale...

6. Mobilier plincu Poveşti... Clasicşielegant, poatechiar uşor îmbătrânit de timpşiPoveşti. Sămiroasă a lemn, tapisat cu catifeasaubrocart, darchiarşistofăplăcută la atingere. Şitânărulmobiliermodern poatefiplin de bun gustşi săaibăceistorisi. Mobilier plin cu Poveşti... Util să fie, confortabil să fie şiPoveşti să spună. Poveştipline de frumos, culoare, iubire, emoţii şisperanţă...

7. Decoraţiuni ce spun Poveşti... Sau decoraţiuni un pic“altfel”. Aşa îmi place mie să le spun… Adordecoraţiunilenăscutesaumaibinespusrenăscute din lucruri, obiecteieşite déjà din uz. Obiecte care cândva au fostmenite să spunăaltfelde Poveştişi care astăzi, reinterpretate, spun, poate, Poveştişimaifrumoase…

8. Şi câte şi maicâte... • Însă acestea toate, însumate, încurcate, dar dezlegate, îmi definesc stilul. • Iar acest stil sper să mă fi ajutat să vă fi spus, aşa pe scurt, Povestea mea... • ...în cuvinte mai puţine, dar mai pline • ...poate în imagini care mai de care.... Am încălecat pe o şa şi v-am spus Povestea mea, în stilul meu...

9. ...dar Povestea stilului meu de abia de acum începe... Mulţumesc, Cu drag, C…