1 / 34

MATERIALELE MODERNE DE CONSTRUCŢII - O CIVILIZAŢIE CU … DUS - ÎNTORS

GRUP ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII “ION MINCU” DEVA. MATERIALELE MODERNE DE CONSTRUCŢII - O CIVILIZAŢIE CU … DUS - ÎNTORS. Prof. CREŢU MARINELA Prof. BERCEANU CAMELIA. Materiale de construcţii sintetice. Policlorura de vinil (P.V.C.); Polistiren; Lacuri, vopsele şi coloranţi sintetici;

tom
Download Presentation

MATERIALELE MODERNE DE CONSTRUCŢII - O CIVILIZAŢIE CU … DUS - ÎNTORS

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. GRUP ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII “ION MINCU” DEVA MATERIALELE MODERNE DE CONSTRUCŢII - O CIVILIZAŢIE CU … DUS - ÎNTORS Prof. CREŢU MARINELA Prof. BERCEANU CAMELIA

  2. Materiale de construcţii sintetice • Policlorura de vinil (P.V.C.); • Polistiren; • Lacuri, vopsele şi coloranţi sintetici; • Parchet laminat; • Melamina; • Adezivi, amorse; • Spumă poliuretanică;

  3. Avantaje ale materialelor sintetice folosite în construcţii • P.V.C.-ul în locul lemnului - este mai uşor, mai ieftin; • Răşini sintetice în locul celor naturale – mult mai ieftine decât cele naturale; • Vopsea lavabilă în loc de var şi humă – mai atractivă, uşor de utilizat şi întreţinut; • Coloranţi sintetici în locul celor naturali – mult mai ieftini decât cei naturali şi într-o gamă mai largă de culori; • Parchet laminat în locul celui din lemn masiv – mult mai ieftin, mai uşor de montat şi de întreţinut; • Vopsele de ulei în locul celor de apă – mai rezistente; • Adezivii sintetici – mai ieftini decât cei naturali;

  4. Dezavantajele materialelor sintetice folosite în construcţii • Obiectele din P.V.C. poluează mediul pe toată durata ciclului lor de viaţă de la producţie până la reciclare; există firme pe piaţă care pretind că a stabilizat P.V.C.-ul pe bază de formulă ecologică Ca-Zn dar în marea majoritate a cazurilor profilele P.V.C. conţin şi Pb care este un toxic pentru organism şi mediu. • Vopseaua pe bază de Pb este toxică şi trebuie înlocuită cu vopsele care nu conţin Pb. • Azbest-ul este foarte nociv, producând fibroză interstiţială difuză la plămâni, boli ale pleurei, cancer la plămâni; • Adezivii, lacurile şi vopselele sintetice emană substanţe foarte toxice; • TOATE SUBSTANŢELE SINTETICE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢII NU SUNT BIODEGRADABILE.

  5. Sindromul „Bolii de clădire” • Sindromul „Bolii de clădire” apare atunci când un număr mare de persoane se plâng de o stare proastă a sănătăţii, persoane care trăiesc sau lucrează într-o anumită clădire. Cel mai mare interes pentru acest domeniu a fost generat de problemele constatate la clădirile în care există birouri deşi acest fenomen este mult mai amplu şi implică şi alte cauze. • Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte sindromul „Bolii de clădire” ca fiind „Un sindrom al cauzelor privind sentimente nespecifice ale unei stări maladive, a căror instalare este asociată cu ocuparea anumitor clădiri”.

  6. Argument • Zilnic respirăm cca. 12 mc de aer care provin aproape în întregime din spaţii închise în care ne petrecem c-am 80% din timp. Având în vedere că aceste încăperi emană (ele însele sau prin obiectele pe care le conţin) o cantitate mare de substanţe nocive trebuie să găsim modalităţi prin care să transformăm aceste spaţii în locuri cât mai sănătoase. • Cel mai indicat ar fi să realizăm construcţii cu materiale ecologice şi cu tehnologii adecvate, sau cât mai multe materiale naturale. Ce putem face atunci când stăm într-o casă sau într-un birou care nu respectă aceste cerinţe? Plantele pot fi soluţia eficientă la această problemă, multe dintre ele având rol depoluant.

  7. Cum funcţionează bio-epurarea? • Prin fotosinteză CO2 este transformat în O2; • Prin transpiraţie – creşte nivelul higrometriei (cantitatea de umiditate) din atmosferă, ceea ce sporeşte calitatea aerului. • Prin captarea şi stocarea în ţesuturi de către frunze a substanţelor toxice volatile ce le înconjoară. • Prin absorbţia de substanţe toxice de către microorganismele existente în jurul rădăcinilor plantei.

  8. Ce substanţe poluează spaţiile interioare? ● Formaldehida Se găseşte în mobilierul din PAL, spuma izolantă, lipiciul de mochete, vata de sticlă şi vata minerală, anumite vopsele şi solvenţi, mochete şi textile. Este un posibil cancerigen uman şi expunerea repetată la substanţă poate cauza leucemia, ciroză hepatică, este iritant pentru ochi şi piele, letal în cantităţi mari. Din punct de vedere ecologic este poluant atmosferic periculos; scade durata de viaţă a animalelor şi fertilitatea. ● Xilenii Sunt prezenţi în anumite insecticide, solvenţi lacuri, lipici, vopsele. Din punct de vedere medical sunt iritanţi ai pielii, ochilor şi mucoaselor, afectează sistemul nervos central şi rinichii. Din punct de vedere ecologic, au efecte nocive asupra vieţii acvatice, contribuie la formarea smogului.

  9. Ce substanţe poluează spaţiile interioare? ● Benzenul Apare în compoziţia multor produse: vopsea, cerneală, materiale plastice, mixturi asfaltice, detergenţi, carburanţi, produse de decorare şi de bricolaj. Organizaţia Mondială a Sănătăţii îl consideră cancerigen. Din punct de vedere ecologic este un poluant atmosferic periculos, se acumulează în sol şi pe termen lung contaminează apele din pânza freatică. ●Toluenul Se găseşte în vopsele, lacuri, cerneală, lipici, mochete, covoare şi în aburii de benzină. Prezintă riscuri crescute privind apariţia cancerului, afectează ficatul şi rinichii. Din punct de vedere ecologic, are efecte negative asupra vieţii acvatice, contribuie la formarea smogului. ● Tricloretilena Este un solvent folosit mai ales în curăţătoriile chimice, un degresant, se acumulează în husele şi draperiile curăţate chimic. Produce cea mai cunoscută toxicomanie cu solvenţi din mediul industrial. Atacă rinichii, ficatul, poate provoca intoxicaţii şi este folosită de toxicomani pentru a se droga.

  10. Plante depoluante Bucătăria Baia

  11. Plante depoluante Biroul Camera copilului

  12. Plante depoluante Dormitorul Salonul Concluzii

  13. ANTHURIUM • Absoarbe amoniacul şi xilenii • Anthurium este o plantă care se dezvoltă bine chiar şi dacă pământul nu este foarte uşor drenabil, însă este foarte important ca acesta să fie de bună calitate. Trataţi planta bolnavă cu fungicide. • In consecinta, plantele au nevoie de un sol aerat, reavan in cea mai mare parte a anului si cu o oarecare aciditate. • Ghiveciul pentru cultura nu trebuie sa fie prea mare ca volum si este de preferat unul mai putin inalt, dar mai lat, cu orificii mari si numeroase de evacuare a apei. • Vara veti aseza vasul pe un suport deasupra unei tavi cu apa, fara posibilitatea acesteia de a se infiltra in sol, ci numai de a se obtine o atmosfera vaporoasa. Anthurium solicita vara udari periodice abundente, dar cu perioaea de respiro intre ele. Udati numai atunci cand solul se usuca superficial la suprafata. Back

  14. ARECA • ABSOARBE XILENII ŞI FORMALDEHIDA • Areca este unul din cei mai populari palmieri din zona tropicala si subtropicala, pentru ca are un foliaj atragator si creste foarte usor. Este folosit atat in arta peisagera (acolo unde conditiile de clima o permit) cat şi ca planta de interior. • Areca (Dypsis lutescens) este un palmier foarte adaptabil, dar se dezvolta cel mai bine in plin soare, in sol jilav, bine drenabil. Este rezistent la bruma, dar nu la inghet. Dupa un inghet puternic e posibil sa creasca din nou. • Areca nu "imbatraneste" frumos. Cand palmierul este tanar au frunzele drepte, dar pe masura ce trece timpul se apleaca spre baza, iar planta isi mareste diametrul. In plus, foliajul se poate pata si varfurile devin maronii. • Pe masura de frunzele se ingalbenesc acestea trebuie inlaturate . Back

  15. AZALEE • ABSOARBE AMONIACUL, XILENII, FORMALDEHIDA • Temperatura convenabila pentru crestere este de 22-25 grade C ziua si 16-18 grade C noaptea. • Cresterea este mult incetinita sub temperaturi de 13 gradeC. • Intensitatea si durata luminii influenteaza cresterea azaleei. Este evident ca si calitatea luminii influenteaza cresterea plantei. Apa este un factor extrem de important in cultura de Azaleea(Rododendron), necesitand multa apa, mai ales vara; substratul nu trebuie sa se usuce niciodata. Apa dura se dedurizeaza, apa de ploaie este ideala. Back

  16. CHLOROPHYTUM COMOSUM • ABSOARBE TOLUENUL, MONOXIDUL DE CARBON, BENZENUL, FORMALDEHIDA, XILENII • Ingrijire:- udare abundenta;- prefera temperatura obisnuita;- iarna prefera lumina directa a soarelui;- asezare pe un strat de pietris umed. • Chlorophytum comosun se cultiva cel mai bine in ghivece sau cosuri suspendate. Formeaza stoloni ce sunt presarati cu mici rozete de frunze, care in contact cu pamantul dezvolta rapid radacini. •  Suporta foarte bine lumina intensa cat si semiumbra. Rezista un timp si in locatii puternic umbrite, dar nu formeaza frunzis si isi pierde intensitatea culorii. • Nu este o planta iubitoare de caldura. • Are nevoie de o udare moderata, indiferent de anotimp . • Substratul de cultura poate fi orice tip de sol, cu orice nivel al pH-ului, Chlorophytum nefiind o planta mofturoasa in privinta aciditatii sau alcalinitatii acestuia. Un pamant de gradina sau un pamant de flori din comert ii va satisface pe deplin necesarul de nutrienti. Back

  17. CRIZANTEMA • ABSOARBE FORMALDEHIDA, BENZENUL, AMONIACUL • Crizantemele plantate in ghivece trebuie udate regulat si tratate cu substante fertilizatoare in timpul perioadei de crestere, pana cand se formeaza bobocii. • Varietatile cu tulpina inalta trebuie legate de suporturi sau bete ca sa nu se aplece la pamant sau sa fie rupte de vanturile si/sau ploile puternice. • La sfarsitul lunii august, cand florile s-au ofilit, tulpinile se taie pana la nivelul pamantului sau se scurteaza si se muta intr-un loc ferit, in cazul in care sunt plantate in ghivece. • Crizantema este sensibila la diferite boli provocate de ciuperci . Back

  18. CROTON • ABSOARBE FORMALDEHIDA • La inceput frunzele de croton sunt verzi, dar pe parcurs isi schimba culoarea in galben, portocaliu sau rosu; la aceeasi planta exista mai multe culori, lucru care face din croton o planta unica. • Crotonul nu e usor de ingrijit, el necesita experienta si cunostinte. Conditiile de baza pentru dezvoltare sunt multa lumina, temperatura potrivita, udare adecvata si multa umiditate atmosferica. • In primul rand, orice croton are nevoie de multa lumina pentru a-si pastra culorile intense, desi varietatile mai noi se dezvolta bine si in conditii de lumina mai slaba • Crotonul nu suporta bine temperaturile prea ridicate sau prea mici - temperatura ideala este in jur de 20 grade Celsius • Daca vedeti ca frunzele din partea de jos a plantei cad, au culori palide sau pete maronii, atunci inseamna ca trebuie sa cresteti gradul de umiditate din camera . Back

  19. DRACAENA JANET CRAIG • ABSOARBE FORMALDEHIDA, TRICLORETILENA, BENZENUL, XILENII • Dracena poate atinge inaltimi destul de mari, desi in general ea este mentinuta la o talie medie sau redusa. Este destul de rezistenta la boli, mai ales cand este mentinuta in conditii constante, in acelasi interior. Probleme specifice sunt legate de unele insecte, si de aprovizionarea ei cu apa. Un sol afanat, care sa asigure un drenaj cat mai bun si rapid este principala conditie a dezvoltarii acestei plante in conditii optime. Un sol greu, argilos, care nu permite scurgerea apei, va creea rapid conditiile aparitiei mucegaiurilor. Back

  20. DRACAENA FRAGRANS • ABSOARBE XILENII ŞI FORMALDEHIDA • Planta are nevoie de lumină indirectă; se udă moderat . Back

  21. DRACAENA MARGINATA • ABSOARBE TRICLORETILENA, XILENII, TOLUENUL, BENZENUL, FORMALDEHIDA • Pulverizarea plantei cu apa sau stergerea frunzelor cu un burete umed trebuie aplicata in mod frecvent. Fertilizarea se aplica de 2 ori pe luna, numai vara. Trasplantarea este necesara la 2-3 ani si se executa primavara. Necesita locuri mai calduroase in timpul iernii. Back

  22. FICUS ELASTICA • ABSOARBE FORMALDEHIDA • Ficusul se replantează la fiecare doi ani, în aprilie, utilizând un pământ pentru ghiveci îmbogăţit cu frunze si humus. Din aprilie pânăîn septembrie trebuie sa fie udat abundent. Ambientul trebuie menţinut umed prin stropiri regulate, iar in perioadele cele mai calde chiar zilnic. Mai mult ghiveciul trebui să fie aşezat pe suporturi pline cu pietriş ud. În perioada de creştere se administreazăîngraşăminte cu concentratţe crescută de azot. Aceste specii iubesc călduraşi nu suferă nici la temperaturi de peste 24 grade. Necesarul de lumină variazaă în funcţie de specie: Ficus elastica si Ficus benjamina trebuie expuse la lumină bună, in timp ce Ficus diversifolia (arbust) si Ficus pumila iubesc locurile semiumbroase. Speciile cu frunze lucioase trebuie curătate periodic cu o carpă udă sau cu preparate adecvate. Toamna si iarna udaţi mai puţin. Pământul trebuie menţinut umed, dar nu ud, iar planta trebuie stropită regulat. Menţineti o temperatură în jurul a 18 grade, dar nici un caz mai mică decât 15 grade. Back

  23. FICUS ALII • ABSOABE FORMALDEHIDA, XILENII, TOLUENUL, BENZENUL, TRICLORETILENA Back

  24. FICUS BENJAMINA • ABSOARBE FORMALDEHIDA, XILENII ŞI AMONIACUL • Speciile tip arbust (Ficus benjamina) se reproduce prin butasi lungi de 10-15 cm prelevati din varfurile ramurilor. Lasati sa se usuce taietura timp de o noapte si plantati-i intr-un amestec de pamant si nisip in parti egale , la 21 grade Celsius, tratandu-i la fel ca si pe butasii derivati din frunze. • Ficus benjamina este un copacel foarte ramificat, cu un aspect elegant, care cultivat in ghiveci are o inaltime de 60-180 cm. Are frunze usor ascutite, ovale, lungi de 10-15 cm. Ficus benjamina (ficusul plangator). Planta de aseamana cu un mesteacan. Are crestere rapida, ramificatii multe, flexibile, foarte frumos arcuite. Scoarta este deschisa la culoare. Frunzele sunt mici, dar numeroase, cu varful ascutit, colorate intens. Este o planta splendida pentru locuintele moderne si are o popularitate in crestere. Back

  25. FERIGA • ABSOARBE FORMALDEHIDA, XILENII • In timpul iernii, ferigile prefera o scurta perioada de odihna (repaus), cand se tin la o temperatura cu cateva grade mai scazuta si se uda mai rar. Cele mai multe ferigi se simt bine in conditii de camera cu conditia sa nu fie neglijate. • Ferigile necesita umezeala mai ridicata atat in pamant, cat si in atmosfera camerei. Toate cresc bine in locuri semiumbrite, ferite de actiunea directa a razelor de soare.Substratul trebuie sa fie foarte afanat, porors, cu pH acid. Turba fibroasa, pamantul de frunze (conifere si foioase), telina de gazon si nisip pot fi folosite drept componente . • Udarea se face regulat, astfel ca pamantul sa nu se usuce niciciodata. Altfel planta isi pierde prospetimea si chiar frunzele. • Fertilizarea de 2-3 ori pe luna, primavara si vara, este benefica atunci cand se folosesc ingrasaminte organice sau minerale in concentratie redusa. Back

  26. GERBERA • ABSOARBE BENZENUL, TRICLORETILENA, FORMALDEHIDA, TOLUENUL • Sol: nisipos, usor drenabil (altfel pot aparea boli provocate de ciuperci) Expunere: loc deschis şi însorit; este sensibilă la îngheţşi are nevoie de protejare împotriva vântului puternic. Udare: regulatăşi din abundenţăîn perioada de creştereFertilizare: ocazional, în perioada de creştere . • Gerbera poate fi plantata in gradina, in ghivece individuale sau in ghivece decorative, la un loc cu alte specii de plante. • Gerbera se planteaza la suprafata solului, NICIODATA adanc in pamant. Se planteaza numai rasadurile de flori sanatoase. • Gerbera se uda regulat si din abundenta, dar aveti grija ca radacinile sa nu stea in umezeala. Din cand in cand, pentru a "spala" pamantul, udati cu multa apa si lasati-l sa se scurga in tavita (aveti grija ca apoi sa inlaturati surplusul de apa). Back

  27. IEDERA • ABSOARBE FORMALDEHIDA, TOLUENUL, BENZENUL, XILENII, TRICLORETILENA • prefera locurile luminoase;- inmultirea se face prin butasi de lujeri;- replantarea se face in pamant afanat. • Boli, daunatori:- ciupercile pateaza frunzele;- paduchii de scut, paianjenii. • Plantei ii place umbra pe perioada verii, insa iarna este bine sa dispuna de mai multa lumina, mai ales daca are frunzele patate cu alb sau galben. Back

  28. PALMIER BAMBOO • ABSOARBE FORMALDEHIDA, BENZENUL, XILENII, TRICLORETILENA • replantarea se face primavara in pamant de flori;- prefera umiditatea mare ;- frunzele se vor pulveriza des cu apa;- prefera lumina directa a soarelui;- iarna temperatura mai mare de 12 grade C. • Boli, daunatori:- nu are daunatori de origine animala;- iarna nu va sta in apa. Back

  29. PALMIER CHAMAEDOREA ELEGANS • ABSOARBE FORMALDEHIDA, XILENII, AMONIACUL • Aspect: flori marunte de culoare galbena, apar numai la exemlarele mature, frunzele sunt de culoare verde crud, la maturitate se inchid la culoare. • Ingrijire:- iarna se uda moderat, vara pamintul trebuie sa fie in permanenta umed;- apa cu care se uda trebuie sa fie lipsita de clor;- suporta bine locurile umbroase;- se ingalbeneste daca este expusa direct in razele soarelui- se pune intr-un strat de pietris umed • Boli, daunatori:- la temperaturi joase frunzele se pateaza, iar la frig si curent cad;- trebuie protejata impotriva paianjenului rosu si a paduchilor cu scut. Back

  30. PHILODENDRON ROŞU • ABSOARBE FORMALDEHIDA, TRICLORETILENA • Aspect:- partea superioara a frunzelor este verde, iar partea inferioara este rosie;- frunzele sunt in forma de inima alungita si produc flori. • Ingrijire:- prefera caldura, are nevoie de umiditate ridicata;- prefera lumina multa dar nu direct de la soare. • Boli, daunatori:- paianjenii si paduchele cu scut. Back

  31. SCINDAPSUS AUREUS • ABSOARBE MONOXID DE CARBON, TOLUEN, BENZEN, HEXAN, FORMALDEHIDA • Are cresterea taratoare si frunzisul bogat, se prezinta sub forma de liana viguroasa, cu frunze oval cordiforme, groase, stralucitoare. Culoarea de fond este verde, peste ea suprapunandu-se pete si striuri galbene.IngrijireSe uda moderat pe toata perioada anului. Pulverizarea cu apa se face frecvent. Transplantarea are loc primavara numai daca este necesar. Back

  32. SPATHIPHYLLUM • ABSOARBE BENZENUL, FORMALDEHIDA, AMONIACUL, XILENII, TRICLORETILENA • La Spathiphyllum, spata este de culoare alba, spadicele galben, iar frnzele, de un verde stralucitor, sunt prelungi, grofate si ondulate pe margini. Aceasta plnata poate inflori in timpul veri si cateodata, primele flori apar primavara devreme. Spathiphyllum pretinde temperaturi moderate, dar, umiditate atmosferica mare. De aceea, vom pulveriza planta regulat cu apa la temperatura mediului. Nu vom pulveriza plnatele inflorite. Pentru favorizarea formarii butonilor florali vom plasa plantele in locuri foarte luminoase, dar adapostite de razele puternice ale soarelui. Inmultirea se face prin diviziunea tufelor, care se vor planta intr-un amestec de 1/3 pamant de padure, 1/5 turba grosiera si 1/3 pamant de frunze. Pe fundul ghiveciului, pentru asigurarea drenajului, vom asterne un strat de pietris. Iarna, planta pargurgand o scurta perioada de repaus, se vor diminua udarile. Back

  33. ÎN LOC DE CONCLUZII Soluţii contra poluării aerului din interior: • în primul rând  aerisiţi cât mai des locuinţa si biroul unde lucraţi. Cele mai indicate momente sunt dimineaţa devreme sau seara târziu, când aerul din exterior este mai curat; • păstraţi umiditatea la un nivel optim, pentru a evita formarea mucegaiului; • utilizaţi produse de curaţenie cât mai puţin nocive. Încercaţi-le pe cele bio, care au compuşi mai siguri pentru sănătate; • nu folosiţi produse antistatice când ştergeţi praful; • nu folositi odorizanţi pentru wc, baie, şifonier; renunţaţi la lumânările parfumate; • încercati să reduceţi cantitatea de obiecte emiţătoare de COV (enumerate mai sus) sau să le înlocuiţi cu altceva: vopselele cu solvenţi pot fi înlocuite cu vopsele pe bază de apă; insecticidele au şi corespondenţi naturali, la fel ca şi îngrăşământul pentru plantele din interior; mobila si parchetul pot fi din lemn natural şi nu din PAL şi parchet laminat etc.

  34. BIBLIOGRAFIE • 1. C.D. Neniţescu, Chimie organică, Bucureşti, Ed. Did.şi Ped. 1980 • 2. Silvia Jergiuţă, ş.a. Chimia şi viaţa, Iaşi, Ed. Document, 1999 • 3. S. Roşca, I. Schiketanz Manual cls XII, Bucureşti, Ed.Allfa,2001 • 4. www.revistamagazin.ro/content/view/5896/10/ • 5.http://eco-notes.over-blog.com/article-30389427.html • 6.www.nou-nascuti.ro/fertilitate.html?id=597 • 7.www.eco-home.ro/Ecologic.html

More Related