VULCANISMUL

1. VULCANISMUL

2. Ce este vulcanismul? • Sub denumirea de Vulcanism se înţeleg totalitatea proceselor şi fenomenelor geologice, legate de ascensiunea magmei din mantaua pământuluipână la suprafaţa scoarţei terestre.

3. VULCANII • În timpul erupţiei vulcanul aruncăîn aer lava incandescentăşi ne încântă cu un joc de artificii spectaculos . El poate revărsa torente de lavă topită pe versantul muntelui, sau poate acoperi soarele cu nori de pulbere.

4. CE ESTE UN VULCAN ? • Vulcanul este de fapt o gaurăîn scoarţa terestră,prin care erup în aer gaze,cenusăşi roci semitopite,care împreună alcătuiesc lava.Părţile cenuşii vulcanice cad pe sol,se aşează stratificat şi se solidifică sub forma unei roci uşoare şi cenuşii.În timpul milioanelor de ani,aceste straturi formează munţii vulcanici.Deseori ei sunt înalti,conici,cu crater pe vârful conului vulcanic.Mulţi dintre ei se ridic pe fundul oceanului.

5. Structura aparatului vulcanic • Materialele expulzate prin erupţii se depun în jurul punctului de emisie, constituind un aparat vulcanic, alcătuit din coş, crater şi con. • Coşul reprezintă hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. În timpul perioadelor de linişte şi după stingerea vulcanului, în coş rămân lave sau piroclastite consolidate; ele pot fi puse în evidenţă numai prin eroziunea conului. • Craterul reprezintă prelungirea externă prin care se termină coşul; are de obicei forma de pâlnie. • Conul este edificiul propriu-zis, clădit din lava revărsată şi din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice; reprezintă o formă de acumulare, a cărei morfologie depinde de tipul activităţii vulcanice şi apoi de evoluţia subaeriană a eroziunii.

7. Produsele activităţii vulcanice • gazoase : (vapori de apa, dioxid de carbon, hidrogen, hidrogen sulfurat, amoniac) • lichide: (lava care poate fi: acidă, neutră, bazică, în funcţie de conţinutul în bioxid de siliciu (SiO2). • solide: sau piroclastite (cenuşa vulcanică; lapili – fragmente de 1-3cm; bombe – când au diametre de ordinul centimetrilor sau metrilor).

8. Relieful vulcanic de acumulare • Conurile vulcanice Conurile sunt rezultatul erupţiilor de lavă acidă-vâscoasă, cu multă silice şi cu viteză de curgere redusă. Apar izolate sau grupate pe anumite areale şi îmbracă forme diferite, după tipul de erupţie şi după natura rocilor constituente. • Conuri de sfărâmături • Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian şi vulcanian, • sunt formate din îngrămădirea piroclastitelor în jurul coşului şi • craterului.

9. Conurile stratovulcanilor Sunt alcătuite din straturi alternante de lavă şi piroclastite, rezultate din faze diferite de erupţii. Un con simplu de stratovulcan are pante concave şi un crater larg, ca o pâlnie. • Tip de con creat de vulcanii care elimină lave acide, vâscoase (multă silice în compoziţie). • Platourile vulcanice • Platourile sunt rezultatul răcirii lavelor bazice – fluide, cu dominarea elementelor feromagneziene, săracă în silice şi cu viteză mare de curgere

10. Platourile vulcanice de tip hawaiian Se caracterizează prin conuri foarte mari, în parte submarine. Insula Hawaii este constituită aproape în întregime din curgeri suprapuse de lavă bazaltică, emise de cinci centre de erupţie: (Kohala, Hualalai, Mauna Kea, Mauna Loa şi Kilauea), dintre care ultimele două sunt în activitate Platourile vulcanice de tip islandez Au dimensiuni mult mai mici, le lipseşte platoul central, iar înclinarea pantelor este mai mare. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse, formate prin revărsări produse în lungul unor mari crăpături liniare. De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupţii liniare

11. Relieful vulcanic de explozie • Cratere simple Au formă de pâlnie şi rezultă prin explozii puternice. Mărimea lor este direct proporţională cu intensitatea erupţiei. Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sfărâmături şi la stratovulcani. • Caldere • Calderele (căldare, în spaniolă) reprezintă cratere uriaşe formate prin explozie şi lărgite mult prin prăbuşirile care urmează. La explozii puternice, coşul şi chiar porţiunile superioare ale cuptorului magmatic sunt golite de lavă, iar partea centrală a vulcanului, pierzându-şi suportul se prăbuşeşte.

12. Maare Maarele sunt depresiuni rotunde, de forma unui puţ, cu un diametru de sute de metri până la 2-3 km, rezultate în urma exploziilor vulcanice. Sunt umplute cu sfărâmături provenite din explozie sau din prăbuşirea pereţilor. • Relieful în structură vulcanică (de eroziune) O dată cu stingerea vulcanului procesele de eroziune devin predominante, ele fiind dirijate de sistemul pantelor caracteristice vulcanilor (convergente şi divergente) şi de structura lor. Structura, reprezentată în general prin strate monoclinale, dirijate în sensul curgerii lavei, poate fi complicată de dizlocatiile tectonice sau de intruziunile magmatice sub forma de filoane.

13. Neck-uleste un stâlp de rocă dură (lavă sau piroclastite cimentate), ce s-a format prin consolidarea magmei în drumul ei către suprafaţă, pe fisurile rocilor; poate reprezenta coşul vulcanic. Dike-uleste un perete sau un zid impunător ce provine din injectarea lavelor pe o spărtură longitudinală a conului. Sill-ulprovine din dezvelirea lavelor injectate pe planurile de stratificaţie ale conului; apare sub forma unor pereţi circulari, care închid o depresiune inelară, un crater fals rezultat în urma dezagregării rocilor mai puţin rezistente. • Modelarea conurilor

14. Cei mai renumiţi vulcani de pe Glob ASIA • Bromo • Fuji • Ijen • Krakatau • Pinatubo • AMERICA • Cotopaxi • Popocatepetl • Europa • Etna • Stromboli • Vezuviu • AFRICA • Kilimanjaro

16. Fuji • Muntele Fuji este un vulcan situat în partea centrală a insulei principale din arhipelagul Japoniei (insula Honshu), în nordul peninsula Izu şi la vest de Tokio. • Este înconjurat de o zonă deluroasă şi iese în evidenţă prin înaltime (3.776 m), fiind muntele cel mai înalt din Japonia, dar şi prin frumoasa lui formă conică, simetrică.

17. ETNA • Situat în Italia,în apropiere de Mesina (Messina) şi Catania cu înălţimea de 3340 m, fiind cel mai înalt şi cel mai activ vulcan din Europa în medie pe an tot a treia lună (trimestrial) este activ şi la fiecare, aproximativ, 150 de ani erupţia vulcanică distruge o localitate.

18. Înălţimea sa este controversată datorită distrugerii parţiale a conului vulcanic prin erupţiile sale, formându-se până la 400 de cratere secundare. Aria de acţiune distrugătoare a vulcanului se întinde pe o suprafaţă de 1250 km².

19. Cu toate acestea poalele vulcanului sunt dens populate, aceast fapt se explică prin fertilitatea deosebită a solului cauzată de lava vulcanică, (adecvat pentru cultivarea viţei de vie, pomilor fructiferi şi măslinilor) din această regiune

20. Vezuviul • Vezuviul este un vulcan în apropiere de oraşul Napoli din regiunea Campania în Italia, în prezent având înălţimea de 1182 m. De fapt este un vulcan dublu, din restul vulcanului vechi vulcanul "Strato", şi actualul vulcan Caldera din Monte Somma alcătuiesc împreună Vezuviul Monte Vezuvio.

21. Kilimanjaro • Masivul Kilimanjaro (Kilima Njaro = "Muntele alb", respectiv "Muntele cu zăpadă") este un munte, un stratovulcan, situat în nord-estul Tanzaniei. Include vârful Uhuru Peak de 5.895 m, cel mai înalt vârf din Africa. În anul 1987 a fost declarat monument al naturii sub protecţia UNESCO.

22. Popocatépetl • Popocatépetl (Nahuatl: Popokatepetl), uneori numit El Popo sau Don Goyo împreună cu aşa numitul frate mai mic vulcanul Iztaccíhuatl 5.286 m alcătuiesc vulcanii gemeni din Mexic. Cu înălţimea actuală de 5.462 m, este în America de Nord vulcanul al doilea ca înălţlime, iar în Mexic al doilea munte după Citlaltépetl.

23. Ultima erupţie 21 decembrie 1994 a avut loc după o pauză de ca. 50 de ani. • Pe limba indiană a aztecilor denumirea vulcanului tradusă ar fi „muntele ce fumegă

24. Legendă • După o legendă aztecă, vulcanul a fost soldat în slujba regelui, care se îndrăgosteşte de prinţesa Iztaccíhuatl. Popocatépetl nu se mai reîntoarce dintr-o incursiune militară, Iztaccíhuatl se sinucide, crezându-l căzut pe câmpul de luptă. Reintors victorios din incursiune găseşte corpul neînsufleţit al iubitei sale. În durerea lui aşează corpul iubitei sale pe un munte şi veghează lângă ea cu o făclie fumegândă.

25. Cotopaxi • Cotopaxi este unul dintre cei mai înalţi vulcani activi din lume, situat în Munţii Anzi, în vestul Cordilierei Orientale, la circa 50 km de Quito (Ecuador), cu o înălţime de 5.897 m. La o sută de kilometri nord de Cotopaxi se ridică Vârful Chimborazo (6.310 m), cel mai înalt vârf din Ecuador.

26. Cotopaxi este unul dintre cei mai activi vulcani din lume. Erupţiile sale au luat adesea forma unor catastrofe, deoarece în timpul acestora păturile de zăpadă şi de gheaţă din regiunile superioare ale muntelui se topesc brusc, transformându-se într-un râu de noroi care afectează zeci de kilometri

27. Prima coborâre în fundul craterului a fost reuşită de o echipă formată din alpinişti cehi şi polonezi, în anul 1972. • Cotopaxi, cu craterul său rotund aproape perfect şi cu coroana sa de zăpadă cu o lăţime de peste 1000 m, este considerat drept unul dintre cei mai frumoşi munţi din lume.

28. Vulcanii noroioşi din Buzău • Cea mai spectaculoasă zonă de vulcani este în judeţul Buzău, la 12 km de localitatea Berca. Vulcanii noroioşi de la Piclele Mari şi Piclele Mici reprezintă una dintre cele mai interesante rezervaţii mixte, geologică şi botanică, din România.

29. Ei reprezintă formaţiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinaţie cu apa din pânza freatică. • Gazele împing spre suprafaţă apă amestecată cu argilă.

30. Nămolul format de acestea iese la suprafaţă şi, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând nişte structuri conice asemanatoare unor vulcani. • Cunoscuţi în zonă sub denumirea de picle, acestia sunt nişte vulcani în miniatură la care conurile nu depaşesc 5- 6 m înalţime, iar adâncimea de la care este aruncată spre suprafaţă "lava" este mult mai mică.

31. Pământulcrăpat, craterelemicilorvulcanişişanţurileformate de ape au creat un peisajadeseacomparat cu celselenar.

32. PERICOLELE VULCANILOR • Erupţiile pun direct, şi indirect pericole asupra oamenilor, şi a proprietaţilor, atât în aer cât şi pe pământ. Asemenea pericole sunt: râurile de lavă şi cenusa. Unele râuri de lavă, mai conţin cenusă încinsă, fragmente de rocă şi gaze. Acestea sunt mortale datorită temperaturiilor înalte, peste 850° C şi vitezei ridicate, de peste 250 km/h. De asemenea, acumularile masive de cenusa vulcanică, mai ales dacă sunt udate de ploaie, duc la distrugerea recoltelor agricole. • De asemenea, depozitele de materiale vulcanice pot duce la defertilizarea pământurilor, la moartea animalelor, şi,nu în ultimul rând, la foamete.

33. Vulcanii au fost denumiţi după zeul roman al focului,Vulcanus? • Pe Pămaânt există circa 1300 vulcani activi.Se numesc activi vulcanii care erup cu regularitate,sau au erupt cel puţin odata în ultimii 10.000 de ani? • Dacă un vulcan nu a erupt în ultimii 10.000 de ani,il numim vulcan adormit? • Dacă un vulcan nu a erupt de peste 25.000 de ani,se poate considera stins? • Majoritatea vulcanilor nu se pot vedea,ei fiind submarini,dar circa 500 sunt vizibili deasupra apei? • Cel mai mare crater vulcanic se aflăîn Indonezia, (Sumatera) în Toba şi are o suprafaţă de 1775 kmp? STIATI CĂ…?