Politica de Distribuţie

1. Politica de Distribuţie V.Soroceanu

2. Legislaţie • Legea nr. 95/2006, Titlul XVII – medicamentul, • Ord.MS nr. 1963/2008 - Ghid - privind buna practică de distribuţie angro a medicamentelor (M Of. nr. 865 din 22/12/2008) • Ord. MS nr. 1964/2008- Normelor privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor de distribuţie angro de medicamente de uz uman (M.Of.,nr. 855 din 19/12/2008) Curs 8-V.V.SOROCEANU

3. politica de distribuţie • Prin politica de distribuţie se asigură punerea la dispoziţia utilizatorilor sau consumatorilor a bunurilor şi serviciilor realizate de o intreprindere. • Nu se poate concepe producţia şi consumul fără distribuţie, legătura dintre acestea realizându-se atât în plan spaţial, cât şi temporal. • Distribuţia desemnează ansamblul mijloacelor şi operaţiunilor care contribuie la punerea la dispoziţia utilizatorilor sau a consumatorilor, a bunurilor şi serviciilor realizate de o intreprindere producătoare. • Rolul D. este determinant, deoarece prin distribuţie se finalizează activitatea economică a întreprinderii, se încheie ciclul economic al produselor, eliminând riscul producerii pe stoc, care se poate concretiza oricând în blocarea activităţii întreprinderii. Curs 8-V.V.SOROCEANU

4. Fluxuri Deplasarea produselor spre consumatorul final este insoţită precedată sau urmată de o serie de fluxuri, care îl conectează pe participant la procesul distribuţiei, • Fluxul negocierilor • Fluxul transferului titlului de proprietate, • Fluxul informaţional, • Fluxul promoţional, • Fluxul decontărilor. Curs 8-V.V.SOROCEANU

5. Fluxul negocierilor – ansamblul tranzacţiilor dintre persoanele implicate în sist.distribuţiei în legătură cu traseele pe care va circula produsul, transformările tehnice şi economice pe care le va suporta, responsabilităţi şi termene. • Fluxul transferului titlului de proprietate – acte succesive de cedare-preluare a titlului de proprietate asupra bunului. • Fluxul informaţional - ansamblul de informaţii care circulă între producător şi cumpărătorul final în ambele sensuri. • Fluxul promoţional- toate activităţile care duc la creşterea eficienţei distribuţiei şi indirect la promovarea produsului, valorificarea optimă a condiţiilor de expunere şi amplasament în depozite şi magazine. • Fluxul decontărilor – operaţiuni de încasări şi plăţi, termene de plată, condiţii de livrare adaosurile comerciale, moneda utilizată în tranzacţii şi instrumente de plată folosite. Curs 8-V.V.SOROCEANU

6. Funcţiile distribuţiei • Culegerea informaţiilor necesare programării, planificării şi realizării schimbului; • Elaborarea şi transmiterea mesajelor, a tehnicilor promoţionale; • Negocierea, respectiv încheierea de acorduri privind condiţiile de schimb; • Preluarea comenzilor adresate de fabricant clienţilor corespunzător cerinţelor acestora; • Finanţarea stocurilor necesare schimbului; • Facturarea şi decontarea operaţiunilor de distribuţie; • Transferul de proprietate de la producător la beneficiar, respectiv consumator; • Transportul, depozitarea şi conservarea produselor pe circuitul distribuitorului; • Asumarea/suportarea risculuilegat de operaţiunile de distribuţie. Curs 8-V.V.SOROCEANU

7. Canale de distribuţie • Canalul de distribuţieeste reprezentat de o combinaţie de utilităţi şi funcţiuni prin care se asigură relizarea actelor de vânzare-cumpărare, el este alcătuit dintr-un lanţ de verigi prin care produsele trec succesiv, schimbîndu-şi locul, proprietarul iar uneori şi înfăţişarea materială. • Ansamblul canalelor de distribuţie dintro economie formează reţeaua de distribuţie. Dimensiunile canalelor de distribuţie: • lungimea canalului - nr.de niveluri de intermediare parcurse de marfuri până la utilizatorul final. • lăţimea canalului – nr. unităţi prin care se distribuie un produs. • adâncimea canalului- reflectă măsura apropierii distribuitorului de punctele de consum(I.Smedescu p.152) Curs 8-V.V.SOROCEANU

8. Tipuri de canale de distribuţie Distribuţia pe piaţa internă: • Producător-consumator,(servicii) • Producător- intermediar-consumator,(canal scurt) • Producător-intermediar- intermediar-consumator.(lung) Distribuţia internaţională: • Canale fără intermediari, • Canale scurte (un singur intermediar intre producător şi consumator), • Canale lungi (doi sau mai mulţi intermediari). Curs 8-V.V.SOROCEANU

9. Funcţiile canalului de distribuţie • Informare –culegere şi furnizare de informaţii de marketing referitoare la clienţi actuali şi potenţiali, la concurenţă şi la alţi participanţi pe piaţă. • Promovare - elaborarea şi furnizarea de mesaje convingătoarea adresate consumatorilor pentru a stîrni interesul. • Negociere– încercarea de a ajunge la un acord final cu privire la preţ, astfel încât să poată fi realizat transferul dreptului de proprietate sau de posesie. • Lansare de comenzi, • Finanţare • Asumarea unor riscuri • Deţinerea de produse –stocarea şi deplasările suscesive pe care la suferă produsele de la stadiul de materii prime până la produsele finale. • Efectuarea de plăţi • Proprietatea asupra produselor- transferul real de proprietate. Curs 8-V.V.SOROCEANU

10. Autorizarea distribuţiei de medicamente • În România, autorizaţia de distribuţie angro este emisă de ANM, conf. cu prevederile titlului XVII "Medicamentul" din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare. • Autorizarea de distribuţie angro este necesară pentru orice operator angro din lanţul de distribuţie, inclusiv agenţi de intermediere şi comercianţi, care efectuează activităţi cu medicamente de uz uman, precum: •    - tranzacţii de vânzare sau procurare; •    - distribuţie angro; •    - deţinere (depozitare) şi manipulare, inclusiv livrare; •    - export. Curs 8-V.V.SOROCEANU

11. Autorizarea • Autorizaţia de distribuţie angro este emisă la cererea reprezentantului legal al distribuitorului angro solicitant; pentru fabricanţii şi importatorii de medicamente, distribuţia angro este inclusă în autorizaţia de fabricaţie, respectiv de import, pentru medicamentele incluse în acea autorizaţie, conf.Lg.nr. 95/2006, • Un distribuitor angro de medicamente poate deţine o singură unitate de distribuţie angro sau, după caz, o unitate centrală şi unul sau mai multe puncte de lucru de distribuţie angro, fiecare fiind autorizată/autorizat în conformitate cu prezentele norme. Curs 8-V.V.SOROCEANU

12. Pentru obţinerea autorizaţiei de distribuţie angro, solicitantul transmite la sediul ANM, o cerere pentru planificarea inspecţiei, în conformitate(anexa nr.1), şi formularul standard completat(anexa nr.2 : • documente administrative • documente tehnice • Persoana responsabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie farmacist sau • să deţină certificat care atestă calitatea de persoană calificată, eliberat de ANM; sau • să fie medic, chimist sau biolog şi să aibă cel puţin un an de experienţă practică în activităţi de manipulare, depozitare şi distribuţie a medicamentelor sau de tranzacţionare în legătură cu procurarea ori vânzarea de medicamente; • să deţină cunoştinţe relevante privind Legea nr. 95/2006, şi Ghidul privind buna practică de distribuţie angro a medicamentelor, aprobat prin ord. MS. Curs 8-V.V.SOROCEANU

13. Condiţii Pentru a obţine o autorizaţie de distribuţie, -cerinţe minime: • a) trebuie să aibă spaţii, instalaţii şi echipamente potrivite şi adecvate pentru asigurarea conservării şi distribuţiei medicamentelor; • b) trebuie să aibă personal şi, în particular, o persoană calificată desemnată ca responsabil, îndeplinind condiţiile prevăzute în legislaţia din România; • c) trebuie să poată îndeplini obligaţiile: • să permită accesul la spaţiile, instalaţiile şi echipamentele a persoanelor responsabile cu inspecţia acestora; • să îşi constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care, la rândul lor, deţin o autorizaţie de distribuţie sau sunt exceptate de la obţinerea unei astfel de autorizaţii; • să furnizeze medicamentele numai persoanelor care, la rândul lor, deţin o autorizaţie de distribuţie angro sau sunt autorizate de MS să furnizeze medicamente către populaţie în România; • să aibă un plan de urgenţă care să asigure implementarea efectivă a oricărei retrageri de pe piaţa ordonată de ANM sau efectuată în cooperare cu fabricantul ori cu deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă pentru medicamentul în cauză; Curs 8-V.V.SOROCEANU

14. să păstreze evidenţa fie în forma facturilor de vânzare/cumpărare, fie pe calculator, fie în orice formă, consemnând pentru orice tranzacţie următoarele informaţii: • data operaţiunii efectuate; • denumirea medicamentului, numele şi ţara de origine ale fabricantului; • modul de prezentare, forma farmaceutică, concentraţia substanţelor active, mărimea ambalajului; • seria şi data expirării; • certificatul de calitate şi/sau buletinul de analiză, după caz; • cantitatea primită sau furnizată; • numele şi adresa furnizorului sau ale destinatarului, după caz; • să ţină la dispoziţia M S evidenţe, în scopul inspecţiilor, pentru o perioadă de 5 ani; • să respecte principiile şi ghidurile de bună practică de distribuţie pentru medicamente, Curs 8-V.V.SOROCEANU

15. Funcţia de farmacist-şef • poate fi îndeplinită decât într-o singură unitate de distribuţie angro, • Pentru a ocupa funcţia de farmacist-şef, un farmacist trebuie să cunoască legislaţia în domeniu, şi anume: titlul XVII "Medicamentul" din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Ghidul privind buna practică de distribuţie angro a medicamentelor, aprobat prin ordin al MS, şi alte prevederi legislative în domeniul său de activitate. • Distribuitorul angro de medicamente trebuie să aibă o procedură standard de operare privind comunicarea dintre farmacistul-şef şi reprezentantul managementului său de la cel mai înalt nivel, astfel încât să se permită îndeplinirea tuturor atribuţiilor care îi revin farmacistului-şef prin legislaţie. Curs 8-V.V.SOROCEANU

16. PERSOANA RESPONSABILĂ TREBUIE: •    a) să aibă autoritatea definită prin organigramă, pentru a asigura implementarea şi menţinerea unui sistem al calităţii; •    b) să aibă responsabilităţile clar definite; •    c) să deţină cunoştinţe despre medicamentele distribuite sau despre orice alt produs distribuit care nu este medicament şi care poate influenţa calitatea medicamentelor; •    d) să deţină cunoştinţe despre principiile de management al calităţii (politici privind calitatea, sisteme computerizate, proceduri, înregistrări). Curs 8-V.V.SOROCEANU

17. PERSOANA RESPONSABILĂ TREBUIE SĂ URMĂREASCĂ: • a) implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea sistemului calităţii; •    b) respectarea prevederilor Ghidului privind buna practică de distribuţie angro a medicamentelor, aprobat prin ordin al MS; •    c) deţinerea documentelor de calitate şi a celor privind provenienţa fiecărei serii de medicament, precum şi a înregistrărilor necesare pentru asigurarea trasabilităţii căii de distribuţie până la distribuitorul en detail. Curs 8-V.V.SOROCEANU

18. Distribuitorul angro de medicamente • trebuie să deţină toate documentele, informaţiile şi înregistrările tranzacţiilor efectuate cu furnizori, subcontractori şi alţi operatori ai lanţului de distribuţie, necesare pentru asigurarea trasabilităţii căii de distribuţie, a transferului intern dintre punctele sale de lucru de distribuţie angro şi a distribuţiei fiecărui medicament până la distribuitorul en detail. • va transmite la ANM, semestrial, lista medicamentelor distribuite (denumire comercială, denumire comună internaţională, cantitate) în format electronic şi/sau pe suport hârtie. Curs 8-V.V.SOROCEANU

19. Obligaţii distribuitor: • a) să stabilească un mecanism funcţional pentru a se asigura că poate acţiona eficient în cazul suspiciunii privind o posibilă contrafacere; •    b) să raporteze în cel mai scurt timp autorităţilor competente (ANM, poliţie, autorităţi vamale, după caz) informaţiile pe care le deţine privind o posibilă contrafacere de medicamente; •    c) să coopereze cu toate părţile implicate (autorităţi din domeniul sanitar, autorităţi vamale, poliţie, parchet, profesionişti din domeniul sănătăţii etc.) pentru detectarea medicamentelor contrafăcute, investigarea cazurilor şi punerea sub acuzare a celor responsabili de fabricaţia sau distribuţia medicamentelor contrafăcute. Curs 8-V.V.SOROCEANU

20. Etica în afaceri - etica marketingului Max Weber sociolog german, avertiza în celebra lucrare a sa “Etica protestantă şi spiritul capitalismului" (sec.XIX-lea), asupra riscurilor că lumea capitalului să divorţeze iremediabil de valorile morale. "Paradoxul etic" poate fi pus sub semnul unei grave interogaţii pentru omul de afaceri: să-şi asume responsabilitatea şi riscurile inerente acţiunii sale economice sau să rămână la judecata morală, abstractă, lipsită de angajare responsabilă? Această dilemă - responsabilitate/moralitate în sine angajează mutarea accentului discursului asupra codului de conduită a omului de afaceri de la “moralism” la “etica responsabilitatii”. Curs 8-V.V.SOROCEANU

21. Sintagma lui NiccoloMachiavelli "scopul scuză mijloacele" este specifică afacerilor, în măsura în care nu depaşeşte limitele unui model normativ propus de societate. • Într-o societate sunt create structuri şi instituţii, norme şi reguli, în special de natură juridică, solicitate să promoveze acele valori existenţiale care sunt compatibile cu aşteptările oamenilor. • Economia de piaţă este însă o concurenţă deschisă. Finalitatea competiţiei este profitul. Regulile de conduită sunt, la limită, condiţionate de calcul. • Depăşirea limitelor fixate de normele economice şi juridice conflictualizează comportamentul şi pune în discuţie responsabilitatea omului de afaceri. Curs 8-V.V.SOROCEANU

22. etica în marketing • Etica in afaceri presupune gasirea unui echilibru intre interesele actionarilor si interesele grupurilor afectate sau implicate, de la parteneri pana la colnsumatori si societate in ansamblu. • Etica în marketing vizează aplicarea normelor şi principiilor morale opticii şi practicii de marketing. Modalitatea de concretizare a normelor de etică o reprezintă codurile şi regulile generale de comportament elaborate de diferite organizaţii profesionale, de întreprinderi sau asociaţii ale consumatorilor. Curs 8-V.V.SOROCEANU

23. "decalog managerial“ (Filosofia companiei MATSUSHITA ELECTRIC-Japonia) • să contribuie la bunăstarea societăţii; • să realizeze armonia şi cooperarea în cadrul firmei; • să-şi imbunătătească continuu activitatea; • să manifeste curtoazie şi umilinţă; • să realizeze un serviciu naţional; • să manifeste onestitate în acţiuni şi comportament; • să lupte pentru rezultate din ce în ce mai bune; • să realizeze corectţii şi asimilări de noi elemente (inovare); • să exprime gratitudinea ori de câte ori este cazul; • să manifeste respect şi loialitate pentru firmă. Curs 8-V.V.SOROCEANU

24. Etica afacerilor defineşte un sistem de principii, valori, norme şi coduri de percepţie şi conduită, în baza unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative morale inducand obligativitatea exprimării lor. • Incapacitatea sau lipsa voinţei politice în asumarea responsabilitatii genereaza multiple efecte ce pun in situaţie critică etica afacerii. Pentru că un mediu ostil afacerii va naşte comportamente a-tipice, tulburand sistemul de valori etice. • Birocraţia, corupţia, fiscalitatea excesivă, penuria de politici sectoriale stimulative etc., sunt inamici ai economiei libere. In efortul de supravieţuire actanţii business-ului sunt determinaţi să abandoneze codurile de conduită ale deontologiei specifice. Relaţia dintre etica afacerii şi etica politicii este fundamentală. Curs 8-V.V.SOROCEANU

25. PROFITUL 1. Este profitul singurul şi ultimul scop al oricărei afaceri? Două întrebărideschisedespreprofit:

26. PROFITUL 2. Cât de mare să fie profitul?

27. CONCLUZII Există în lumea reală afaceri proeminente care nu doar predică, ci practică efectiv business ethics. Aceia care consideră că etica afacerilor este un oxymoron sau visare idealistă se înşeală. Unele mari corporaţii respectă valorile etice şi acţionează în concordanţă cu ele. Maximizarea profitului nu este singurul şi ultimul scop al tuturor afacerilor. Anumite corporaţii urmăresc în primul rând satisfacerea unor nevoi umane vitale, privind profitul ca pe o recompensă meritată pentru aceia care reuşesc să îndeplinească optim această funcţie socială. Respectul faţă de valorile etice şi succesul financiar nu sunt incompatibile. Uneori, sacrificarea profitabilităţii pe termen scurt în favoarea unui comportament etic în afaceri poate fi extrem de avantajoasă pe termen lung.

28. ETICA AFACERILOR Aceasta nu înseamnă că nu apar niciodată situaţii în care comportamentul etic nu se va dovedi păgubos pentru o companie. Nu înseamnă nici că un comportament etic este întotdeauna recompensat sau că un comportament nonetic este întotdeauna pedepsit. Dimpotrivă, comportamentul nonetic este uneori avantajos, iar băieţii buni pierd câteodată. A spune că un comportament etic este cea mai bună strategie în afaceri pe termen lung înseamnă numai că, pe termen lung şi cel mai adesea, comportamentul etic poate oferi unei companii importante avantaje competitive faţă de companiile care nu sunt etice.

29. Etica afacerilor se construieşte pe ideea că un comportament etic este cea mai bună strategie de afaceri pe termen lung pentru o companie – concepţie adoptată de către tot mai multe corporaţii în ultimii ani. Curs 8-V.V.SOROCEANU