Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor al Republicii Moldova

1. Ministerul Dezvoltării RegionaleșiConstrucțiilor al Republicii Moldova Dezvoltare urbană echilibrată în Republica Moldova - perspective și provocări Dorin ANDROS, şef direcţie MDRC

2. Dezvoltare urbană Noţiune: „Capacitatea de planificare integrată a politicilor sectoriale, bazată pe principiul coeziunii și prezentarea íntrinsecă a domeniilor: economic, socio-cultural și de mediu”

3. Orașul: o verigă importantă în dezvoltarea țării • Orașul: reprezintă un motor al dezvoltării regionale al Republicii Moldova, precum și un catalizator pentru creativitate, inovații și spirit antreprenorial • Paradoxul urban: în orașe sunt reprezentate cele mai concentrate oportunități de angajare, totodată rata șomajului în orașe este mai mare decît media pe țară. (Rata șomajului pe țară pentru 2012 a fost de 6,7 %, dintre care în mediul urban rata a fost de 8,2 % și în mediul rural de circa 5,2 %).

4. Necesitatea intervenției • Concentrarea creşterii economice, impulsionată de investiţiile în capital fix în zona municipiului Chişinău şi a municipiului Bălţi • Declinul socio-economic a numeroase centre urbane şi diminuarea rolului lor în dezvoltarea ariilor adiacente • Pierderea funcţiilor urbane a multor oraşe, fenomen generat de restructurarea industrială, migraţia în masă a populaţiei

5. Orașe poli de creștere identificate • Regiunea de dezvoltare Nord • Edineț • Soroca • Regiunea de Dezvoltare Centru • Ungheni • Orhei • Regiunea de Dezvoltare Sud • Cahul • Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia • Comrat

6. Obiective specifice identificate • Creşterea investițiilor în capital fix pe cap de locuitor în orașe cu 35 % către anul 2016 (de la 2592 lei/cap loc. în 2010 la 3500 lei cap/loc. în 2016) și cu 80 % către anul 2020 (de la 2592 lei/cap loc. în 2010 la 4665 lei/cap loc. în 2020) • Reducerea ratei sărăciei în orașe cu 4 puncte procentuale (de la 14,2 % în 2010 la 10,2 % către anul 2016) și cu 8 puncte procentuale către 2020 (la 6,2 %)

7. Impactul politicii de dezvoltare urbană • Impact administrativ – presupune realizarea unor modificări ale cadrului legislativ la nivel național, precum și unele modificări la nivel local, după cum urmează: • Actualizarea și adoptarea Planului Național de Amenajare a Teritoriului • Elaborarea documentelor de planificare strategică pentru o perioadă de 7 – 10 ani • Consolidarea capacităților de elaborarea a proiectelor complexe de dezvoltare regională, cu impact asupra regiunii • Stabilirea unor parteneriate viabile între localitățile care intră în raza de influență a orașelor poli de creștere

8. Impactul politicii de dezvoltare urbană • Impact economic– la acest capitol s-a efectuat o analiză a relațiilor dintre investițiile publice și cele private. Astfel, în conformitate cu multiplele studii efectuate în această direcție, s-a demonstrat că pe termen scurt, creșterea cu fiecare punct procentual a investițiilor publice în capitalul fix, este asociată cu aproximativ 0,6 puncte procentuale a investițiilor private anuale . • Impact fiscal– a fost determinat efectul economic, sau altfel spus, beneficiile obținute în urma investițiilor în orașele poli de creștere sunt de 2,32 ori mai mari decît investițiile în celelalte orașe.

9. Impactul politicii de dezvoltare urbană • Impact social– ca urmare a aprobării prezentei politici, cele șase orașe identificate în calitate de orașe poli de creștere, vor duce la transformarea acestora în „capitale regionale” . În acest context, impactul poate fi ambiguu. Pe de o parte, o investiție suplimentară în Chișinău va produce mai mulți bani dar nu va produce mai puțini săraci, pe cînd o investiție în unul din orașele poli de creștere, va produce mai puțini bani, dar impactul de reducere a sărăciei va fi mai pronunțat.

10. Dezvoltare urbană integrată • Dezvoltarea urbană durabilă și echilibrată poate fi asigurată doar printr-o abordare integrată a diferitor dimensiuni precum cele economice, sociale, spațiale și de mediu, precum și prin realizarea următoarelor măsuri: • Reînoirea infrastructurii urbane fizice, combinată cu măsuri care promovează dezvoltarea economică, incluziunea socială sau de protecție a mediului • Elaborarea strategiilor de dezvoltarea afacerilor articulate cu domenii specifice politicii educaționale

11. Abordarea națională a politicilor de dezvoltare urbană • Bazîndu-ne pe experiența altor țări, la nivel național se propun trei priorități care se susțin reciproc și care ar contribui la asigurarea unei bune realizări a politicii de dezvoltare urbană: creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii: • Creșterea inteligentă –favorizarea creării locurilor de muncă și promovării spiritului antreprenorial, promovarea economiei creative ș.a. • Creștere incluzivă –ameliorarea situației în două domenii: (i)riscurile de deprivare a teritoriului (ii) și a situației grupurilor de populație - imigranții, familiile cu venituri mici, tineri ș.a. • Creștere economică durabilă –promovarea politicilor în asemenea domenii precum: eficiență energetică, dezvoltarea infrastructurii fizice, economia verde.

12. Provocări în realizarea obiectivelor

13. Agenda de lucru APL în contextul politicii de dezvoltare urbană • Elaborarea documentelor de planificarea strategică bazată pe: • Promovarea unei politici de poziționare, diferențiere și creștere a atractivității • Promovarea parteneriatelor publice-private • Promovarea orașului în calitate de centru de afaceri • Reducerea ponderii finanțării din mijloace financiare publice și creșterea ponderii investițiilor private • Asigurarea unui nivel optim al serviciilor primare • Ameliorarea situației în contextul politicilor sociale și a drepturilor omului

14. De ce are nevoie Republica Moldova ? • Înțelegerea importanței dezvoltării urbane și prioritizarea acesteia în cadrul politicilor sectoriale • Politici urbane și planificare urbană integrată • Corelarea politicilor sectoriale • Coordonarea activităților de finanțare din cadrul fondurilor naționale, dar și a surselor externe • Servicii publice primare îmbunătățite • Îmbunătățirea infrastructurii de acces • Regenerarea identității locale, schimbarea mentalităților, revitalizarea mîndriei locale • Stabilirea de parteneriate • Continuitatea reformelor

15. Inițierea procesului de promovare și deciziile necesare la nivel național: • Modificarea Legii 438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională. • Elaborarea unei Hotărîri de Guvern pentru nominalizarea centrelor urbane respective ca poli de creştere economică. • Aprobarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională 2013-2015, care este definitivată şi coordonată cu mai multe APC. În cadrul SNDR Obiectivul 2 este dedicat dezvoltării policentrice a oraşelor. Adoptarea actelor normative subsecvente. • Elaborarea şi aprobarea Programului naţional de dezvoltare urbană. • Stabilirea unor parteneriate viabile între localităţile care intră în raza de influenţă a oraşelor poli de creştere economică.

16. MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!