Download
1 / 36
530 likes | 1.12k Views
Percepția. Clasific ări , Funcții , Structuri. Percepția - introducere –.
E N D
Percepția Clasificări, Funcții, Structuri
Percepția- introducere – • Percepția este un proces elementar ce reflectă subiectiv- în conștiința omului - însuşiri generale şi esenţialeale faptelor, obiectelor și fenomenelor din realitatea înconjurătoare, acestea acționând direct asupra organelor de simț. • Înacest context, organele de simț sunt catalogatedreptanalizatori. • Comparativ cu senzația, percepția constituie un nivel superior de prelucrare și integrare a informației despre lumea externă și despre propriul nostru "eu". • Superioritatea percepției constă în realizarea unei imagini sintetice, unitare, în care obiectele și fenomenele care acționează direct asupra organelor analizatoare sunt reflectate ca totalități integrale, în individualitatea lor specifică. • Din punct de vedere neurofiziologic,la baza formării unei imagini perceptive stă activitatea zonelor asociativ-integrative ale analizatorilor și interacțiunea dintre diverșii analizatori. • În funcție de specificul mecanismului care le realizează, se pot distinge astfel imagini perceptive monomodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de către un singur analizator) și imagini perceptive plurimodale (cuprinzând informația extrasă și prelucrată de mai mulți analizatori).
ILUZIILE- Carcteristici generale - • Sunt în primul rând o senzaţie, apoi o percepţiefalsă. • Apar şi la oamenii normali: • când există sugestibilitate, • emotivitate, • stare hipnagogică) • Percepţia deformată a unui obiect (distanţă mare, lumină insuficientă, stare afectivă) • Ex: umbrele = iau forma unor fiinţe ciudate • Ey • fie se proiectează imaginarul şi inconştientul • fie se prelucrează eronat = erori de integrare şi recunoaştere • „iluziile fiziologice” = opticogeometrice (braţul frânt în apă) • ”iluziile patologice” • bolnavul nu le corectează • le consideră veridice • ± existenţa interpretativităţii delirante • ± existenţa superficialităţii atenţiei şi memoriei • Iluziile au obiectualitate: sunt generate mereu de un excitant real
AGNOZIILE (1) • Agnoziile: un defect de integrare gnozică • Acest defect = defect în transformarea excitaţie senzaţie imagine percepută • Există leziuni ale centrilor de integrare. • Nu se mai poate recunoaşte obiectul, deşi funcţiile senzoriale elementare sunt păstrate. a. Agnozia auditivă = surditatea psihică • Surditatea verbală – nu poate identifica cuvintele • Amuzia – nu poate identifica melodii, dar pot fi recunoscute anumite calităţi (intensitate, ritm) • Apar în leziuni bilaterale de lob temporal. b. Agnozia tactilă • Amorfognozia – pacientul nu recunoaşte forma şi volumul • Astereognozia – pacientul nu recunoaşte obiectele • Apar în leziunile de lob parietal. c. Agnoziile schemei corporale • Leziunile sunt în emisferul stâng, sunt însoţite de hemiplegie stângă. • Asomatognozia – ignorarea unui segment din corp • Hemisomatognozia = somatoparafrenia – se neagă jumătate din corp (+ idei delirante) • Anosodiaforia – indiferenţă faţă de boală • Anosognozia – nerecunoaşterea bolii
AGNOZIILE (2) d. Agnozia vizuală = cecitatea psihică • = nu este recunoscută semnificaţia obiectelor, deşi vederea este intactă, conştiinţa este clară • = apare in leziuni ale lobului occipital stâng • Prosopagnozia = agnozia obiectelor animate, a fizionomiei • = nu sunt recunoscute persoane foarte cunoscute • = nu se recunoaşte în oglindă • = apare în leziuni ale emisferului drept • Agnozia culorilor • = culorile nu pot fi clasificate şi li se uită numele • = apare în leziuni ale emisferului stâng • Agnozia simbolurilor grafice= cecitate verbală • - alexie: limbajul scris nu e înţeles (nu poate citi) • - agrafie: nu se pot scrie cuvintele (nu poate scrie) • - dislexie: sunt sesizate doar primele cuvinte din frază, apoi bolnavul nu mai poate citi • - acalculie: alexia cifrelor = bolnavul nu recunoaşte cifrele • Se întâlnesc în leziunile parietale posterioare şi occipitale. • Agnozia spaţială • = nu pot fi apreciate distanţele (pierderea percepţiei stereoscopice) • = nu pot fi localizate obiectele • = nu se pot compara mărimile şi formele • = paralizia spaţială a privirii (nu-şi poate orienta voluntar privirea, ci doar spontan)
HALUCINAȚIILE – tipuri (1) • Reprezintă percepţii false, fără obiect de perceput. • Ey: nu există halucinaţii normale • halucinaţiile apar doar pe fundalul modificat al conştiinţei • la orbii şi surzii din naştere nu există halucinaţii vizuale, respectiv auditive. Halucinaţiile funcţionale • - excitanţi obiectivi determină percepţii false • - ex: bolnavul percepe corect (ticăitul ceasului, roţile de tren, apa), concomitent el aude voci ce-l înjură • - sunt percepute atâta timp cât există excitantul real • Halucinaţiile funcţionale 2 proiecţii la nivel central: a obiectului real şi perceput corect şi o alta apărută concomitent, care este imaginea halucinatorie.
HALUCINAȚIILE PROPRIU-ZISE- Psihosenzoriale - • - sunt percepţii fără obiect • - excitantul periferic lipseşte (≠ iluzii)
HALUCINAȚIIEXTEROCEPTIVE- Autoscopice, Olfactive, Gustative și Tactile -
Halucinaţiile interoceptive- Viscerale - ● Halucinaţiile viscerale • Senzaţia că: • există fiinţe în corp • s-au schimbat organele, s-au perforat • s-au atrofiat organele, au dispărut • organismul s-a transformat în animal • Frecvent sunt localizate genital: • - orgasm • - violuri (directe, la distanţă) Apar la femei tinere cu simptomatologie polimorfă isteriformă sau în schizofrenie cu fenomene de automatism mental. • H. somatognozice– există patologia schemei corporale • Ex. membrul fantomă
Halucinaţiile proprioceptive- motorii sau kinestezice (1) - • - impresia de mişcare la întregul corp sau la anumite părţi • -au caracter de exogenitatemulte sunt pseudohalucinaţii • PSEUDOHALUCINAŢIILE = HALUCINAŢIILE PSIHICE • - fără receptori • - asociază idei delirante de influenţă automatism mental • Ex. voci speciale, vedenii stranii • - nu se proiectează în afară, ci se petrec „în minte”, „în cap” • - nu sunt percepute pe căi senzoriale obişnuite • - pacienţii sunt convinşi de „realitatea” lor • - spun că „vocile vin din afară”, sunt „făcute” sau „provocate” de cineva = au caracter de exogenitate • automatism = „impus din afară” • Ex. „aud vocea spiritelor în gând şi în suflet”
Halucinaţiile proprioceptive- motorii sau kinestezice (2) - • nu există estezie, nici proiecţie spaţială nu au obiectivitatea spaţiului, dar au obiectivitate psihică • se petrec în câmpul apercepţiei, nu în câmpul percepţiei exterioare • o creştere a reprezentării până la intensitatea perceptuală = autoreprezentare aperceptivă • apar spontan, incoercibil • subiectul este convins că i se provoacă din afară nu doar o senzaţie ci, şi o idee, un sentiment, o acţiune • Apercepţia = proces psihic = experienţa anterioară e utilizată în peceperea obiectelor prezente
Halucinațiile – Conlcuzii (1) • -frecvent halucinaţiile sunt plurisenzoriale sau transpuse de la un analizator la altul (primul stimul există) • Ex.: în sindr. toxice şi infecţioase – domină cele vizuale, dar mai există auditive şi tactile • în schizofrenie domină cele auditive, dar mai există şi altele • -tulburările de schemă corporală sunt mai frecvente la pubertate şi adolescenţă • halucinaţii = stare psihotică (pacientul are o conduită specifică) • h. elementare şi halucinozele au localizată leziunea în lobul occipital • h. complexe vizuale – în regiunea temporo-parieto-occipitală • h. auditive – lobul temporal • h. olfactive şi gustative - girusul hipocampic • h. autoscopice – răspântia parieto-occipito-temporală • anosognozia + perceperea miscării imaginare a ½ corp paralizat – lobul parietal
Halucinațiile – Conlcuzii (2) • În dinamica halucinaţiilor există: • - faza adaptativă: zile, săptămâni • - ulterior: adaptare relativă, intră în comunicare cu halucinaţiile (detaşat de realitate, suspicios, ostil, zâmbet bizar) • - mai târziu: disimulare • Metode de dezinhibiţie: • se apasă globii oculari • inj. de amital sodic + cofeină (Jagodke) • să privească un punct fix sau în oglindă
NATURA PSIHICĂ ŞI FIZIOLOGICĂ A HALUCINAŢIILOR (1) A. Modificări SNC- surditatea, cecitatea, ambliopia, hemianopsia, scotomul favorizează halucinaţiile
NATURA PSIHICĂ ŞI FIZIOLOGICĂ A HALUCINAŢIILOR (2) B. Experienţe cu substanţe psihedelice (psihodisleptice, psihomimetice, halucinogene) • - bufofenina = dimetil serotonina • - LSD25 = dietilamida acidului lisergic • - fenciclidina • - psilocibina = hidroximetil triptamină • - mescalina • -Dezintegrează activitatea psihică • iluzii, halucinaţii, stări oniroide, depersonalizare • cel mai frecvent modifică senzaţiile vizuale: • Iluziile • halucinoide halucinoze h. panoramice, dinamice, policrome, oniroide • imagini eidetice = claritate crescută a ceva perceput anterior • colopsii = înfrumuseţarea obiectelor • Subiectiv: euforie • Mai mult la tineri • Serotonina e importantă: substanţele psihedelice cresc serotonina
NATURA PSIHICĂ ŞI FIZIOLOGICĂ A HALUCINAŢIILOR (3) C. Deprivarea senzorială • - scăderea stimulării • - s-au întrerupt canalele normale de comunicare • - izolarea senzorială este asemănătoare cu cea a bolnavului psihic • Ex: încăpere luminoasă, pat, mănuşi, ochelari de plastic, zgomotul aerului condiţionat h. asemănătoare cu cele din intoxicaţia cu mescalină • Puncte luminoase figuri geometrice simple complicaţii şiruri de bărbaţi galbeni cu gurile deschise procesiuni pe str. auzeau voci coruri impresie stereo descărcare el. pe piele Caracteristicile halucinaţiilor prin deprivare senzorială • - puţin influenţate prin voinţă • - vivace, în mişcare • - aspect nenatural şi straniu, ex: mişcare în sens invers • - durata: 20 min 70 ore Deprivarea de somn: • - există o legătură între mecanismul halucinator şi mecanismul viselor • - au apărut iluzii + halucinaţii • - a crescut timpul de reacţie • - undele bioelectrice din deprivare sunt asemănătoare celor din stările • hipnagogice (aplatizarea ritmului alfa).
