Manual complet Dezvoltare locală pentru TineRI 2024 FJTG

Manual complet Dezvoltare locală pentru TineRI Dezvoltarea locală se bazată Dezvoltarea locală se bazată pe identificarea și utilizarea pe identificarea și utilizarea resurselor și a potențialelor resurselor și a potențialelor endogene ale unei comunități endogene ale unei comunități Pagină1 Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

CUPRINS Manual complet Dezvoltare locală pentru TineRI DEZVOLTAREA COMUNITARA CEINSEAMNAOCOMUNITATEDEZVOLTATA?.................................................................................. 17 PRINCIPIILEDEZVOLTARIICOMUNITARE ....................................................................................... 19 TEMELIADEZVOLTARIICOMUNITARE ............................................................................................ 23 PASIINPROCESULDEDEZVOLTARECOMUNITARA .......................................................................... 25 PARTICIPAREA 27 CEESTEPARTICIPAREA? .............................................................................................................. 27 NIVELEDEPARTICIPARE .............................................................................................................. 27 CUMPUTEMMOTIVAOAMENIISAPARTICIPE ? ................................................................................ 28 ECHIPA DE INITIATIVA COMUNITARA 31 MODURIDEACTIUNEINTR-OCOMUNITATE .................................................................................... 31 PASIINFORMAREAUNEIECHIPE ................................................................................................... 32 ROLURIINCADRULUNEIECHIPE ................................................................................................... 33 STADIILEDEZVOLTARIIECHIPEI ................................................................................................... 34 ECHIPELEEFICIENTE ................................................................................................................... 34 LIDERII 37 CESUNTLIDERIICOMUNITATII ..................................................................................................... 37 CALITATILEDEBAZAALEUNUILIDER ............................................................................................ 38 STILURIDECONDUCERE ..................................................................................................... 39 CEINSEAMNACONDUCEREPARTICIPATIVA? .................................................................................. 39 RELATIIEFICINETEINTRELIDERSIMEMBRIIECHIPEISALE .............................................................. 40 LUAREA DECIZIILOR 42 DIFICULTATIINPROCESULDELUAREADECIZIILOR ........................................................................ 43 LUAREAUNORDECIZIIINSPIRATE ................................................................................................ 44 CONFLICT SI NEGOCIERE 48 DEFINITIISIMODURIDERAPORTARELACONFLICT ......................................................................... 48 TIPURIDECONFLICTE.................................................................................................................. 48 STADIILEDEZVOLTARIIUNUICONFLICT ........................................................................................ 49 STRATEGIIDEABORDAREACONFLICTULUI .................................................................................... 50 NEGOCIAREACAMETODADEREZOLVAREACONFLICTELOR ............................................................. 51 CATEVAIDEIUTILE ..................................................................................................................... 54 COMUNICAREA 55 TIPURIDECOMUNICARE .............................................................................................................. 55 BARIEREINCOMUNICARE ............................................................................................................ 55 COMUNICAREAINTERPERSONALAEFICIENTA ................................................................................. 56 CONSTRUIREASIMENTINEREARELATIILOR ................................................................................... 61 COMUNICAREAINECHIPA-INTALNIRILE ....................................................................................... 65 PREZENTARE/ COMUNICAREA PUBLICA : ............................................................................................ 69 ABORDAREA PROBLEMELOR COMUNITARE 70 CEESTEOPROBLEMASPECIFICAPRIORITARA ................................................................................ 70 PASIINANALIZAUNEIPROBLEMECOMUNITARE ............................................................................. 70 DECEIMPLICAMMEMBRICOMUNITATIIINPROCESULDEANALIZAAPROBLEMELOR ........................... 74 PLANIFICAREA 82 CEESTEPLANIFICAREA ................................................................................................................ 82 PREGATIREAPROCESULUIDEPLANIFICARE .................................................................................... 82 DEZVOLTAREAPLANULUIDEACTIUNE ........................................................................................... 83 METODEDEPLANIFICAREIMPREUNACUCOMUNITATEA ................................................................... 83 DECEENEVOIEDEUNPLANDEACTIUNE ? .................................................................................... 84 ORGANIZATIILE NEGUVERNAMENTALE 92 CESUNTONGURILE ..................................................................................................................... 92 TIPURIDEORGANIZATIINONGUVERNAMENTALE ............................................................................ 92 ORGANIZATIILECOMUNITARE ...................................................................................................... 94 IN LOC DE INCHEIERE... 95 17 Pagină2 Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Manual complet Dezvoltare locală pentru TineRI Pagină3 Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Manual complet Dezvoltare locală pentru TineRI DEZVOLTAREA COMUNITARA CE ÎNSEAMNĂ O COMUNITATE DEZVOLTATA? ❑situație economica dezvoltata (locuri de munca, activități economice, întreprinzători); ❑infrastructura dezvoltata (dotări edilitare corespunzătoare: drumuri de acces, iluminat public, dispensar modern, scoală, grădinița, curent electric, telefonie); ❑oameni activi si relațiile armonioase intre ei(o anumita mentalitate). Dintre toate acestea ca cea mai importanta este componenta umana, pentru ca aceasta condiționează toate celelalte aspecte ale dezvoltării. Dezvoltarea unei comunități este si trebuie sa fie rezultatul acțiunii oamenilor din acea comunitate. Dezvoltarea unei comunități este asigurata atunci când membrii comunității: ❑au încredere in ei înșiși si in ceilalți; ❑sunt conștienți de forța pe care o pot avea împreuna; ❑au capacitatea de gândire strategică; ❑se simt capabili sa intervină; ❑își asuma responsabilitatea in rezolvarea propriilor probleme; ❑au inițiativa in rezolvarea problemelor; ❑cooperează in rezolvarea problemelor locale; ❑Exista un spirit comunitar/ atașament al cetățenilor fata de comunitate. Toate acestea sunt elemente care permit unei comunități sa caute si sa provoace oportunitățile de dezvoltare. Toate acestea definesc o comunitate puternica, activa, unita si perseverenta, elemente care ii pot asigura reușita in toate problemele abordate, comunitate in care oamenii sunt conștienți de forța pe care o pot avea împreuna si au capacitatea de gândire strategica. Atunci când lucram cu comunitățile ne va fi de ajutor sa ne gândim la propria experiența despre ceea ce înseamnă o comunitate. Diagrama care urmeazăoferă unele exemple despre ce ar putea însemna o “comunitate”. Pagină17 Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

COMUNITĂȚI Căror comunități le aparțineți? Comunitate economica Săracă Idealuri sau idei împărtășite Citadela/Oraș/Comuna /Sat Grupuri identitate, ex. tineri, cultivatori, tinere mame de Comunitate de etnie / identitate Oameni care se strâng laolaltă Familie O familie Un grup cu aceleași dorințe /același sentiment de apartenenta COMUNITATE COMUNITATE Amestecata Cultural /social Zone învecinate Un loc ex, sat sau strada Rețea de oameni Parteneriate Auto- ajutorare Locul munca de Motivație împărtășita Prieteni

PRINCIPIILE DEZVOLTĂRII COMUNITARE Dezvoltarea comunitara este fundamentata de următoarele principii: Acțiune colectiva ❑Oamenii lucrează împreuna pentru a combate situațiile de dezavantajare si discriminare prin identificarea problemelor si nevoilor comune si prin găsirea de soluții pentru acestea Democrație ❑Grad maxim de participare din partea tuturor parților interesate ❑Includerea comunității largi in procesele de decizie ❑Deschiderea si transparenta acțiunilor care privesc comunitatea ❑Hotărârea de a asigura egalitatea ❑Procese de luarea a deciziilor care sa asigure includerea si care sa duca la crearea unor păreri comune si la obținerea consensului Împuternicire ❑Învățare reciproca si schimb de experiența; ❑Dezvoltarea abilitaților, cunoștințelor si capacitații individuale si in cadrul grupului; ❑Împuternicirea indivizilor si a grupurilor astfel încât aceștia sa îșipoată exprima in mod încrezător opinia in cadrul sistemelor de luare a deciziilor si a sistemelor politice. Prin promovarea principiilor de acțiune colectiva, democrație si împuternicire se va garanta „proprietatea” comunității asupra activităților de îmbunătățire a stării fizice si morale a localității. Dezvoltarea bazata pe inițiativacomunității poate necesita o perioada mai îndelungata, dar schimbările produse au loc au un grad mai mare de durabilitate, adică sunt mai viabile pe termen lung. Următoare piramida ilustreazărelația dintre clădireacapacitații si dezvoltarea infrastructurii. Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

O comunitate durabila Calitatea vieții Calitatea vieții O comunitate in care iți place sa trăiești O comunitate echitabila PRINCIPII FUNDAMENTALE Dezvoltare economica Dezvoltare infrastructura Dezvoltarea ecologica Dezvoltare sociala CONTEXTELE SCHIMBARII ORGANIZAREA COMUNITARA ACŢIUNI POZITIVE IMPLICAREA SI PARTICIPAREA INCREDEREA IN SINE DIMENSIUNILE CREARII INCREDERII IN SINE A COMUNITAŢII TEMELIA COMUNITARE DEZVOLTĂRII Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Sunt doua scopuri fundamentale ale dezvoltării comunitare: 1 Crearea încrederii in sine a comunităților 2 Calitatea vieții in comunitate 1. Dimensiunile creării încrederii in sine a comunităților: Procesul Încrederea in sineînseamnă formarea de aptitudini, cunoștințe si încredere in propriile forte Acțiunea pozitivaînseamnă includerea celor dezavantajați si minoritari si crearea echitații Organizarea comunitaraînseamnă crearea de grupuri si rețele formale sau informale Implicarea si participareaînseamnă crearea reprezentării, a responsabilizării si a parteneriatelor 2. Dimensiunile calitățiivieții in comunitate: exemple Procesul Dezvoltarea economica a comunității Dezvoltarea sociala si a serviciilor Acțiuni ecologice comunitare Dezvoltarea comunitara a artelor si culturii Rezultatul O comunitate care învață O comunitate imparțiala si justa O comunitate activa O comunitate influenta Rezultatul O bunăstare comuna O comunitate atenta O comunitate sănătoasă /in siguranța O comunitate creativa Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

PAȘI IN PROCESUL DE DEZVOLTARE COMUNITARA PUTEREA Identificare situatie SARBATORIRE/ FINAL Obtinerea rezultatelor dorite merita sarbatorita. Victoria este o demonstratie a puterii Abilitatea de a: •actiona •schimba •obtine rezultate OAMENII Cerceteaza: ❑ cine este afectat ❑ cine este interesat ACTIUNE/ EVALUARE Oamenii sunt sursa puterii pe care o avem Mai multi oameni inseamna mai multa putere Punerea in practica a strategiei/ Cantarirea a ceea ce a fost bine/ ce putea fi imbunatatit Planul de atatc: Ce vrem sa realizam? Cum? Cand? Unde? Cu cine? Cu ce resurse? Ceea ce ii afecteaza pe oameni in plan personal INTERES PROPRIU Identifica ce probleme afecteaza oamenii Motiveaza si consulta Adunarea de informatii/ fapte relevante privind problema specifica Problema specifica ce rezulta din identificarea intereselor proprii STRATEGIE/ PLANIFCARE SUBIECTUL Decideti ce vreti sa faceti Ierahizati problemele Selectati prioritatea ANALIZA PROBLEMEI Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

PARTICIPAREA CE ESTE PARTICIPAREA? PARTICIPAREA = procesul prin care toți cei interesațiinfluențează si au controlul asupra acelor elemente esențiale ale dezvoltării ce le afecteazăviată: resurse, acțiuni/ inițiative si decizii Dezvoltarea trebuie sa fie un proces echitabil in punct de vedere social, vizibil din punct de vedere economic si nevătămător pentru mediul înconjurător. Pentru aceasta oamenii trebuie sa fie plasați in centrul proceselor de planificare si de luare a deciziilor. Abordare participativa este un mod de acțiune prin care se acorda prioritate rolului activ al beneficiarilor. Este un proces prin care beneficiari direcțiîși asuma responsabilitatea pentru desfășurareaactivităților si participa activ la toate fazele acesteia. Un proiect de tip participativ poate ajuta la descătușarea energiilor latente ale oamenilor si de asemenea poate contribui la atingerea scopului de a realiza o dezvoltare durabila. Experiența a demonstrat ca oamenii își pot elabora propriile alternative de dezvoltare daca sunt lăsați sa ia propriile decizii in direcțiile care ii privesc pe ei. Daca sunt sprijiniți ei își pot cerea chiar si propriile resurse. ACCEPȚIUNI ALE TERMENULUI DE PARTICIPARE 1. Participarea ca munca ieftina - comunitatea participa atunci când contribuie cu mana de lucru (fie si necalificata) sau donează resurse de alt tip - ca avantaje: costuri scăzute si o posibila creștere a gradului in care membrii comunității se identifica cu proiectul la care au participat la execuție 2. Participarea ca participare la cheltuieli - implicare la susținerea costurilor de întreținere a lucrării 3. Participarea caobligație contractuala - oferăcomunității posibilitatea de a accepta sau respinge anumiți termeni ai contractului si chiar sa negocieze anumite schimbări in structura formala a puterii in sat 4. Participare ca luare a deciziilor in comunitate - când participarea devine cu adevărat participare comunitara NIVELE DE PARTICIPARE ACCESUL LA DECIZIE cetateni Nu participa IV Participa initiator DECIZIE SI ACTIUNE (implicare) = cetatenii decid si actioneaza, initiatorul doar faciliteaza procesul III ACCESUL LA ACTIUNE DECIZIE (participare) = cetățenii decide, inițiatorul acționează, pune in practica decizia II CONSULTARE = cetatentii sunt consultati (li se cere parerea), Initiatorul decide I INFORMARE = cetatenii sunt informati de catre initiator Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Primul nivel de participare –INFORMAREA - este cel in care gradul de participare a cetățenilor atât la acțiune cat si la decizie este minim – ei fiind informați de către inițiator asupra deciziilor luate si a acțiunilor care au fost, sunt si/sau urmează a fi întreprinse. Al doilea nivel de participare este acela al CONSULTĂRII– in care inițiatorul consulta cetățenii (culege informații, opinii, propuneri, soluții asupra problemei si acțiunilor ce urmează a fi implementate, dar decizia aparține tot inițiatorului. Al treilea nivel este acela al participării la DECIZIE– si descrie situația in care decizia asupra unei intervenții locale aparținecetățenilor, inițiatorul (organizație sau instituție) implementând decizia adoptata de cetățeni. Ultimul nivel, DECIZIE SI ACȚIUNE, este acela in care cetățenii nu numai ca decid ce trebuie făcut dar si acționează in vederea implementării deciziei, inițiatorul având doar rol de facilitator. Adeseori, in practica comunitara se constata ca in etape diferite ale unui proiect se pot regăsi nivele diferite de participare. De asemenea funcție de natura proiectului nu întotdeauna nivelul maxim de participare este cel optim/ funcțional. Avantajele participării: ❑Descătușează energii latente ❑Nevoia resimțita/constatata ❑Durabilitatea oricăreiinițiative (de ex. plan de întreținere) Dezavantajele participării ❑flexibilitate ❑timp ❑costul/ eficienta ❑răbdare(“sa asculți si prostul si deșteptul si treazul si beatul”) CUM PUTEM MOTIVA OAMENII SA PARTICIPE ? Din cele prezentate mai sus putem deduce ca o participare reala a câtor mai mulți oameni la deciziile si acțiunile ce privesc dezvoltarea comunității lor este cheia obținerii de rezultate eficiente si de durata. Atunci: 1. De ce oamenii nu participa într-o măsura mai mare? 2. Iar atunci când participa ce ii face sa se implice. Răspunsul la aceste doua întrebări va furniza instrumentele necesare oricărui lider comunitar care este interesat sa crească participarea la nivelul comunității din care face parte. BARIERE IN CALEA PARTICIPĂRII 1. Concepția conform căreiaoamenii sunt mai degrabăobișnuiți cu ierarhia si controlul decât cu participarea. 2. Credința ca oamenii nu sunt la curent cu ceea ce se petrece în jurul lor și astfel nu pot să realizeze consecințele ce vor decurge și care-i vor afecta. 3. Oamenii cred că fiecare trebuie să-șivadă de treaba lui, schimbarea lumii este treaba altcuiva, nu a lor în orice caz! 4. Oamenii nu cred că ei pot influenta schimbarea.Oamenii vor să facă ceva, dar oricum nu cred că ceea ce vor face va conduce la o schimbare majoră. Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

5. 6.Blocajul profesional (‘de ce nu faceți des, ca des sunteți expert, si știți?”). 7.Blocajul birocratic. 8.Blocajul politic. 9.Participarea creeazăașteptări care pot genera frustrări. 10.Complexul de superioritate - credința ca cineva este mai bun decât ceilalți oameni 11.Complexul de inferioritate - credința ca cineva este inferior altor oameni. 12.Participarea necesita mai multa munca si mai mult timp.Fiecare persoană vede realitatea și problemele din jur prin prisma propriei percepțiiși ierarhii de priorități, iar eforturile sunt depuse, de obicei, în mod separat (nu este ușorsă percepi scopuri comune atunci când scopurile personale îți sunt mult mai aproape). Mitul fatalității - in general, oamenii consideră că, deja, totul a fost decis MOTIVE PENTRU CARE OAMENII ACȚIONEAZĂ •Cei care cred într-o idee / misiune: sunt convinșișisimt că anumite lucruri trebuie făcute și îndeplinite. •Cei care iau atitudine:simt că cei din jurul lor au nevoie ca anumite lucruri să fie făcute. •Cei altruiști:acționează ajutându-i pe ceilalți, simțind-se astfel generoșiși utili. •Cei care au un model:acționeazăpentru că văd că așafac cei pe care îi admiră și în care cred șisimt că se așteaptăși de la ei acest lucru! •Cei care caută satisfacțiișiliniște: acționeazăpentru că speră să fie recompensați sau avantajați, sau pentru ca să evite o sancționare / penalizare. ARTA MOTIVĂRII. Iată cat de mare este varietatea motivelor care fac un om sa participe sau din contra îl determina sa stea pe marginea si sa nu se implice. In aceste condiții putem noi motiva pe cineva sa facă ceva? Conform teoriei dr. John Geiger: •Nu poți motiva pe nimeni •Oamenii sunt deja motivați • Oamenii fac diferite lucruri deoarece au motivele lor si nu motivele tale •Aceste motive reprezintă punctele lor tari Astfel tot ceea ce poți face este sa te apleci cu atenție asupra fiecărei persoane si sa ii înțelegi resorturile interioare care l-ar determina sa acționeze (interesul sau persoana sau ce are de câștigat in urma unei acțiuni - notorietate, abilitați si cunoștințe noi, respect, activitate sociala, șansa de a schimba lucrurile, oportunitatea de a începe o nou a cariera, un cerc mai larg de prieteni sau contacte influente etc.). Astfel veți putea crea oportunități astfel încât fiecare individ care se implica într-o acțiune colectiva sa poatăcâștiga si ceva in plan personal, rămânând astfel implicați si motivați pe întreg parcursul procesului de dezvoltare comunitara. Pentru ca doar prin corelarea multitudinilor de interese proprii se naște interesul colectiv. Deciziile importante dintr-o comunitate sunt rezultanta intereselor proprii ale tuturor celor implicați–instituții, organizații, grupuri, indivizi. De aceea interesul comunitar este legat de cel de interes propriu. A discuta deschis in grupul de inițiativa si cu toți cei ce vor sa se implice despre interesele personale si cele colective este un semn de încredere reciproca si de recunoaștere a faptului ca in cadrul unei acțiuni colective interesul persoana al fiecăruicontează atât timp cat poate fi satisfăcut prin acțiunea in jurul interesului comunitar. Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Adeseori oamenii tind sa pună etichete uni altora: fie eștialtruist (situație in care recunoști ca interesul tău nu contează in fata interesului celuilalt) fie eștiegoist (interesul tău primând, ceilalți necontând in nici un fel). Dar intre aceste doua extreme adeseori exista si situația de dorit – aceea in care si tu si celălalt va acceptați interesele fiecăruia ca fiind egale de importante si căutați cai prin care aceste interese sa conveargă. O astfel de situație descrie adeseori premiază necesara unei acțiuni colective armonioase si a unor relațiifuncționale in cadrul unei comunități. Iată câteva sfaturi utile date de cei practicieni in domeniul motivării oamenilor din comunitate: 1.Creațicondițiile necesare pentru ca fiecare ❑sa poată sa-si spunăpărerea daca dorește; ❑sa știe ca are ocazia sa-si spunăpărerea; ❑sa se simtă in siguranța când își exprima părerea. 2. Asigurați-va ca ideile tuturor, o data exprimate, sunt si ascultate 2.Acceptați deciziile si nu criticați pe nimeni pentru ceea ce spune. 3.Si țineți cont de câteva principii de baza: ❑trebuie să fițimotivați pentru a putea motiva. ❑în fiecare om există un impuls declanșator al motivației. ❑motivarea necesită un scop. ❑provocările șiconfruntările motivează doar dacă poți învinge. ❑recunoaștereamotivează. ❑participarea motivează. ❑apartenența la un grup (parteneriat) șila spiritul său motivează. ❑ne motivează faptul că noi înșineprogresăm șine dezvoltăm. ❑motivarea, odată stabilită, nu poate rezista totuși unor circumstanțe în permanentă schimbare. EGOIST INTERES PROPRIU ALTRUIST EU ALTII EU EU ALTII ALTII Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

ECHIPA DE INIȚIATIVA COMUNITARA Echipa = un grup de mai mulți oameni care lucrează împreuna pentru a atinge un obiectiv comun, un anumit rezultat. Membrii echipei au un motiv pentru a lucra împreuna; au nevoie de experiența, abilitățile si angajarea fiecăruia dintre ei pentru a atinge obiectivul comun; sunt convinși ca muncind împreuna pot sa ia decizii mai eficiente decât daca ar munci separat. Grupul = doua sau mai multe persoane care interacționează una cu alta influențând-se reciproc (intre membrii unui grup exista o serie de relații/ legături observabile) MODURI DE ACȚIUNE INTR-O COMUNITATE La nivel individual: indivizii au diferite scopuri, care nu tind in mod obligatoriu in aceeașidirecție ( pot fi multe scopuri diferite) La nivel de grup: in grupuri, oamenii tind si lucrează pentru scopuri cu direcții similare/ asemănătoare, chiar daca nu sunt conduși de același scop pe termen lung ( multe scopuri diferite , care se îndreaptă spre aceeașidirecție) La nivel de echipa: in echipe, oamenii sunt conduși de scopuri pe termen mediu, care tind/ se îndreaptă spre aceeașidirecție (scop comun si aceeașidirecție) La nivel de organizație: este un nivel superior echipei si creeazărelații intre diferite echipe. Aduce o viziune comuna organizației, pe termen lung (același scop, care tinde spre o viziune comuna asupra viitorului) Scop Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Viziune comuna asupra societatii/comunității Scop DE CE ESTE UTIL SA LUCRAM IN ECHIPA: 1.Pentru a distribui munca (apare posibilitatea de a aduce la un loc un set de abilitați, talente si responsabilități foarte diferite cărora sa li se atribuie sarcini corespunzătoare). 2.Munca poate fi organizata si controlata mai ușor. 3.Pentru rezolvarea de probleme si luarea de decizii (a pune la un loc o mare varietate de abilitați, talente înseamnă a asigura pentru orice problema soluția optima si capacitatea de a pune in practica aceasta soluție optima). 4.Pentru procesarea informației (pentru a transmite informațiile sau o anumita decizie celor ce trebuie sa le cunoască). 5.Pentru colectarea de informații si idei. 6.Pentru testarea si ratificarea deciziilor. 7.Pentru a creste implicarea si dedicarea celor interesați. 8.Pentru negociere sau rezolvare de conflicte. PAȘI IN FORMAREA UNEI ECHIPE a. Descoperiți resursele umane Începeți prin a răspunde la următoareleîntrebări: ❑Cine va poate ajuta? ❑Ce resurse are comunitatea respectiva: instituții publice, grupuri de afaceriști, organizații religioase, asociații de locatari, cluburi, grupuri etnice, grupuri sportive si de recreere, asociații culturale, grupuri ofertante de servicii, proprietari importanți, sectorul de afaceri, indivizi? ❑Cum, unde si de ce se aduna oamenii? ❑Cum afla oamenii ce se întâmpla in jurul lor? ❑Cine are cea mai mare influenta in deciziile locale, finanțările si investițiile locale? ❑Cine are un interes major in comunitate? ❑Cercetațisoluțiile folosite de alții. Problema ivita in comunitatea d-voastră probabil ca exista si in alte comunități. Interesați- va cum rezolva alte comunități aceste probleme. Luațilegătura cu diferite grupuri de locuitori, cereți-le ajutorul; b. Organizarea pentru lucru: împărtășirea/exprimarea opiniilor despre ceea ce urmează a fi făcut; Transformarea activităților in sarcini de realizat si competente necesare. c. Clarificarea sarcinilor Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Echipa are o perspectiva comuna asupra sarcinilor ce trebuise îndeplinite. d. Stabilirea responsabilității echipei si a fiecăruia dintre membrii echipei Sarcinile trebuie transformate in responsabilități (prin acordarea autorității de a realiza o anumita sarcina). e. Stabilirea si identificarea clara a resurselor Formarea unei echipe depinde atât de complexitatea sarcinilor de rezolvat cat si de resursele disponibile (bani, echipamente, spațiu, timp). f. Îndeplinirea propriu zisa a sarcinii g. Urmărirea atmosferei din cadrul echipei Nivelul de participare, sentimentele, regulile echipei, modul de lucru trebuie supravegheate astfel încât sa fie menținute la un nivel funcțional/ favorabil unor bune performante ale echipei. ROLURI IN CADRUL UNEI ECHIPE Intr-un grup (o echipa) fiecare membru poate sa joace un rol. Pot exista: 1.Comportamente centrate pe rezolvarea sarcinii; 2.Comportamente centrate pe menținerea echipei; 3.Comportamente individuale negative (deranjante). Este posibil ca aceeași persoana sa aibă comportamente diferite, in funcție de situația in care se afla. Cum recunoaștem aceste comportamente? 1. Când se centrează pe REZOLVAREA SARCINII, membrii grupului ➢Inițiazăacțiuni, contribuie la aplicarea lor; ➢Cautăinformații; ➢Oferăinformații; ➢Cer opinii, păreri; ➢Oferă opinii, păreri; ➢Elaborează planuri, documente, etc. ➢Coordoneazăactivitățile echipei; ➢Orientează; ➢Evaluează rezultatele, progresul acțiunilor (critica constructiv , daca este cazul); ➢Energizeaza grupul; ➢Înregistrează, noteazăinformațiile importante despre munca echipei. 2. Când se centrează pe MENȚINEREA GRUPULUI, membrii grupului ➢Încurajează, armonizează comunicarea si lucrul membrilor grupului; ➢Accepta compromisuri in privința lucrului membrilor; ➢Elaborează standarde de lucru; ➢Observa si comentează comportamentele membrilor grupului; ➢Recunoaște meritele celorlalți membrilor grupului; ➢Valorizeazăcontribuțiile si prezenta in echipa a celorlalți; ➢Asigura suport moral, informațional in munca celorlalți membri ai grupului. 3. Comportamentele INDIVIDUALE DERANJANTE sunt atunci când unul sau mai mulți membrii ai grupului ➢Blocheazăfuncționarea echipei; ➢Caută sa fie recunoscuți ca persoane importante in grup, chiar daca nu sunt; ➢Se pun in rolul “Băiatului de gașca” (sunt de acord cu toata lumea, cu toate propunerile, chiar daca se contrazic pe ei înșiși); ➢Au tendința sa-i domine pe ceilalți membrii ai grupului; Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

➢Caută tot timpul ajutorul celorlalți, obligând-i sa se oprească din lucru si sa-i acorde atenție; ➢Amenința cu retragerea; ➢Pledează pentru un anumit interes; ➢Monopolizeazădiscuția; ➢Agresează verbal sau chiar fizic pe ceilalți membri ai echipei. STADIILE DEZVOLTĂRII ECHIPEI Exista 4 stadii prin care o echipa trece: Formarea - echipa imatura Furtuna - echipa facționala Normarea - echipa unita Funcționarea - echipa eficienta 1. Formarea - in acest stadiu este vorba de o serie de persoane adunate. Din punct de vedere al relațiilor personale, membrii grupului se bazează pe relații clasice, de exemplu autoritatea liderului. Mult timp este alocat de către fiecare membru acceptării sale de către grup. Se strâng informații, date, se formează subgrupuri, se evita confruntările. 2. Furtuna - se caracterizează prin conflict si competiție. Se avansează in rezolvarea sarcinii, dar apar momente tensionate. Apar atât comportamente de retragere cat si dorința de dominare. 3. Normarea - Se caracterizează prin creșterea coeziunii intre membrii grupului. Apare conștiința apartenentei la grup. Grupul stabilește norme si standarde. Schimbul de informații este real si eficient. De remarcat faptul ca in acest moment grupul devine mai închis, membrii sunt extrem de atașați de grup si se opun schimbărilor. 4.Functionarea - Este etapa de interdependenta reala intre membrii grupului. Eficienta maxima, identitatea grupului completa, dispare teama de schimbare. Nu toate grupurile ajung la acest stadiu. ECHIPELE EFICIENTE acorda atenție: 1. Obiectivelor echipei: Acestea sunt clar definite, comunicate clar, planificate participativ; când obiectivele sunt revizuite, motivele schimbării sunt comunicate tuturor. 2. Rolurilor in echipa: Rolul fiecăruia este clar si bine stabilit; relațiile dintre membrii sunt clar stabilite; membrii echipei sunt de obicei pregătiți/specializați pentru rolul pe care îl îndeplinesc, sau urmează cursuri de instruire. 3. Metodelor de lucru ale echipei. Pentru îndeplinirea obiectivelor, echipa trebuie sa îndeplinească o multitudine de activități: -Rezolvarea problemelor; -Luarea deciziilor; -Schimbul de informații/ comunicarea; -Coordonarea; -Asigurarea calității (monitorizare, evaluare); -Medierea conflictelor. 4.Relațiilor intre membrii echipei: Intr-o echipa eficienta, relațiile dintre membrii echipei se bazează pe încredere; in activitățile interprinse se simte spiritul de echipa; membrii echipei comunica eficient intre ei. Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

LIDERII Liderul care își exercita puterea cu onoare va acționa de la interiorul omului către exterior, începând cu el însuși."- Blaine Lee, Principiile puterii Testul final al unui lider este de a lasă in oamenii de lângă el, convingerea ca vor continua sa facă ceea ce au început si atunci când nu va mai fi alături de ei." Walter Lippmann Liderii buni ii fac pe oameni sa simtă ca sunt in inima activităților si nu la periferie. Fiecare va simți ca este important pentru succesul organizației si atunci vor da muncii lor valoare si sens." -Warren Bennis Provocarea unui lider este aceea de sa fie puternic dar nu badaran, sa fie amabil dar nu slab, sa fie îndrăzneț dar nu tupeist, sa fie gânditor dar nu leneș, sa fie umil dar nu timid, sa fie mândru dar nu arogant, sa aibă umor dar sa nu fie ironic. Un lider viclean este disprețuit de oameni. Un lider bun este admirat de oameni. Dar cel mai bun lider este acela in urma căruiaoamenii spun “Am realizat singuri”. Lao Tzu Un adevărat lider servește. Servește oamenii. Servește interesele lor cele mai bune, fără sa fie întotdeauna popular sau fără sa iasă in evidenta. Eugene B. Habeckerin Dezvoltarea unor abilitați excelente de comunicare este absolut necesara pentru un lider. El trebuie sa fie capabil sa împărtășească din cunoștințele si ideile lui, sa transmită un sentiment al exigentei si de entuziasm. Daca un lider nu este in stare sa îșifacăînțeles mesajul si sa-i motiveze pe ceilalți, atunci mesajul lui nu are nici o importanta. Gilbert Amelio CE SUNT LIDERII COMUNITĂȚII Lider = cel(cea) care ajuta la stabilirea direcției si ii influențează pe ceilalți sa urmeze acea direcție. Caracteristica esențiala a unui lider consta tocmai in aceasta capacitate de a influenta, deci in puterea asupra celor cu care interacționează. Sursele acestei puteri asupra celorlalți pot fi: •RECOMPENSA –puterea se bazează pe convingerea unei persoane că o alta acordă recompense (promovări, favoruri, renume, acces la resurse, materiale sau de altă natură) •CONSTRÂNGEREA –puterea rezultă din percepțiaunei persoane că o alta are posibilitatea de a pedepsi (a o leza, mustra, retrograda, anula privilegii) •LEGITIMITATEA –puterea bazată pe pozițiaoficială pe care o persoană o deține în comunitate •RESPECTUL –putere bazată pe identificarea unei persoane ca posedând trăsături care generează respect, supunere, loialitate EXPERTIZĂ– puterea Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

bazată pe convingerea că o persoană posedă cunoștințeși aptitudini deosebite, de expert •INFORMAȚIA–putere rezultată din convingerea că o persoană are acces la informații importante •RELAȚIILE–putere bazată pe convingerea că o persoană are legături cu oameni importanți sau influenți •CATALIZATOR –putere rezultată din abilitatea de a combina două sau mai multe surse ale puterii care, luate fiecare în parte, ar fi insuficiente pentru a da rezultate Comunitățile au nevoie de lideri buni, catalizatori pentru a le ghida eforturile de dezvoltare. Ca lider comunitar poți aduce o contribuție foarte importanta la a transforma comunitatea intr-un loc in care locuitorilor le place sa trăiască. Un stil colaborați din partea liderului este ideal pentru abordarea rezolvării problemelor comunității deoarece acest mod de a lucra cu oamenii stimulează participarea indivizilor in luarea deciziilor. Colaborare înseamnă implicarea membrilor comunității in găsirea de soluții. Colaborarea presupune explorarea intereselor comune si lucrul cu indivizi si grupuri care la prima vedere ar părea adversari. Acest stil cere un efort conștient de a lua legătura cu toate sectoarele comunității. Liderii colaborații ajuta facilitarea unui proces de lucru cu comunitatea in care se asigura ca toate punctele de vedere sunt auzite si ca deciziile reflecta nevoile multora. Contrar credințelor populare, marii lideri se creează si nu se nasc. Liderii buni se dezvolta trecând printr-un proces continuu de auto-educație, instruire, experimentare. Indivizii își pot îmbunătăți comportamentele si abilitățile pentru a deveni lideri mai buni. Aceste abilitați si comportamente necesare unui lider includ: comunicare, facilitare, visare si planificare, rezolvare si negociere de conflicte, mobilizarea oamenilor, lucrul in echipa, luare de decizii, asumare de riscuri, auto-reflecție. CALITĂȚILE DE BAZA ALE UNUI LIDER CARACTER– ceea ce ești ca om Umor; Modestie; Simțulechitații/ integritate; Cunoașterea de sine; Capacitate de a învață; Curiozitate; Minte deschisa; Entuziasm; Imaginație VIZIUNE– ceea ce vezi in viitor Exista o idee clara asupra unde vrei tu ca leader sa ajungi si unde ar trebui sa ajunga echipa ta COMPORTAMENT– cum acționezi Comunici eficient, conduci sarcinile bine, ești flexibil si deschis la idei noi, ierarhizezi cu ușurința sarcinile si iți gestionezi timpul, tratezi oamenii cu respect, etc. ÎNCREDERE–Credința interioara in tine însuți si in munca pe care o faci. Activități ale liderului comunitar Comunica Formează o echipa cu care sa lucreze; Creează viziuni si de planuri strategice Rezolva si negociază conflicte Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Motivează oamenii cu care lucrează Lucreazăalături de oameni Pregătește oamenii pentru acțiune; Face propuneri pentru acțiune; Ajuta grupul sa ia decizi Facilitarea de întâlniri Prezentări publice Își asuma de riscuri Depășirea limitelor Asigura o evaluare corecta si obiectiva. STILURI DE CONDUCERE Autocratic (A) – orientat către realizarea sarcinilor, cere exigenta, ia singur decizii, fără sa se consulte cu alții. Pentru el este mai importanta îndeplinirea obiectivelor decât sentimentul de mulțumire al oamenilor cu care lucrează. De gașca (G)– orientat către oameni si nevoile lor, are grija de ei pentru a-i învață si a-i ajuta sa realizeze sarcinile. Pentru el sunt mai importante relațiile cu cei din jur si îșidorește ca toate lumea sa fie mulțumita. Lasă-mă sa te las (L) – el crede ca oamenii se pot orienta si descurca singuri, nu trebuie dădăciți. Participativ (P)- pentru el este importanta obținerea de rezultate dar nu cu orice preț. Oamenii sunt deopotrivăimportanți si le acorda atenția cuvenita. Asigura includerea tuturor in luarea deciziilor. CE ÎNSEAMNĂ CONDUCERE PARTICIPATIVA? ❑Atragerea oamenilor pentru a găsi propriile soluții la problemele lor; ❑Găsirea intereselor comune si nu situarea pe poziții adverse; ❑Lucrul cu diferite grupuri de interes. Conducerea participativa pleacă de la premisa ca daca aducem oamenii potriviți împreuna, le cream condițiile sa lucreze in mod constructiv punând-le la dispoziție informații relevante, ei vor crea viziuni si strategii originale pentru a rezolva problemele si necazurile împărtășite ale comunității. Cum punem in practica acest lucru? 1.Ajutând oamenii sa construiascărelații intre ei 2.Încurajând un model de includere 3.Ajutând grupul sa îșistabilească un mod de lucru Orientare către oameni Gasca Participativ Autocratic Lasă-mă sa te las Orientare către sarcina Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

4.Învățând grupul sa lucreze eficient 5.Asigurând ca fiecare persoana este ascultata 6.Mediind conflicte si dispute 7.Menținând un proces de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor in mod participativ 8.Ajutând grupul sa aleagă pentru început proiecte care sunt realizabile ușor 9.Ajutând grupul sa identifice si sa obțină resursele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor Conducerea colaborativa este utila atunci când: Comunitatea se confrunta cu probleme mari; Când problemele comunitățiiafectează multe categorii de indivizi; Când oamenii vor sa aibă un cuvânt de spus in deciziile care le afecteazăviată; Când in comunitate exista oameni cu experiența, cunoștințe si energie care ar putea ajuta la rezolvarea problemelor comunității. RELAȚII EFICIENTE INTRE LIDER SI MEMBRII ECHIPEI SALE Una dintre funcțiile cele mai importante ale unui lider comunitar este sprijinirea oamenilor de lângă el in a creste, a se dezvolta in plan personal, in a-si dezvolta la rândul lor potențialul de lider. Iar de cele mai multe ori un adult se dezvolta prin experiențacăpătata in timpul acțiunii. Prin urmare iată câteva sfaturi pentru liderii comunitari ce își doresc sa aibă o relație cat mai eficienta cu oamenii cu care lucrează : 1. Dați celor de lângă voi sarcini. Fiecare ar trebui sa aibă o responsabilitate funcție de abilitățile pe care le identificați si care pot fi dezvoltate (de ex. sa strângăinformații, sa organizeze întâlniri, sa ia legătura cu vecinii) 2. Creațiobligații celor cu care lucrați.Cereți cuiva sa treacă pe la un vecin si sa îl aducă la o întâlnire, cereri altcuiva sa strângă o lista de semnături, sa conducă o întâlnire, sa participe la formare unuia agende de lucru, sa redacteze scrisori cătreautorități. Toate aceste solicitări vor da sentimentul importantei si utilității si in același timp vor motiva pe cei vizați sa își duca la îndeplinire rolul in grup. 3. Daca este posibil cereți celor care deja s-au implicat sa implice si pe alții in rezolvarea problemei. 4. Emoțiile vii ii fac pe oameni sa acționeze. Încurajați membrii unei echipe sa îșiîmpărtășească unu altuia din experiența lor într-o anumita problema, ce au simțit, ce au făcut, ce au învățat ? 5. Creat condiții pentru învățare. 6. Avansați-i pe cei de lângă voi la noi nivele de responsabilitate. Delegați din responsabilitățile voastre de lider. Poate ca este vremea ca membrii grupului sa se întâlnească direct cu personaje cu influenta in cazul respectiv. Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Ce ar trebui sa evite un lider comunitar: SĂ IA DECIZII FĂRĂ CONSULTAREA GRUPULUI SĂ PRESEZE LUAREA DECIZIILOR, DEȘI GRUPUL NU ESTE ÎNCĂ PREGĂTIT SĂ CRITICE OPINIILE EXPRIMATE DE MEMBRII GRUPULUI SĂ VORBEASCĂ PREA MULT SĂ SE ENERVEZE, SĂ DEVINĂ AGRESIV SAU DEFENSIV In final iată câteva din întrebările pe care ar trebui sa vi le puneți… Sunt pregătit sa fiu un lider comunitar?... * In general, cum ii pot aborda pe cei din jur? * Care este imaginea pe care o creez? Ce impact au acțiunile mele? * Cum este sa fi ajutat? Cum m-as simți când realizez ceva si o persoana vrea sa mă ajute? * Cu ce mă aleg din toate acestea? Care este interesul meu? * Sunt eu oare liniștitsufleteșteștiind ca am putere asupra altora? * Cum mă voi simți daca nu voi obține încrederea sau nu voi fi apreciat? Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

LUAREA DECIZIILOR1 Modalitățile prin care un grup ia decizii sunt diferite si au rezultate diferite. l l l l l l l I Fără O singura Aplauze Clica Minoritate Vot Consens Consens Decizie Persoana Majoritar Tacit Neluarea deciziei In acest caz, grupul ia o decizie fărăca de fapt sa ia vreo decizie. „A nu lua nici o decizie –este o decizie in sine”. O persoana face o sugestie, însă aceasta cade ca nuca in perete si nimeni nu ii acorda atenție. Daca persoana care a făcut sugestia respectiva era intr-adevăr entuziasmata in privința ei, faptul ca ea a trecut cu totul ignorata ar putea face ca persoana respectiva sa se retragă sau sa se opună altor sugestii pe parcurs. Decizia luata de o persoana Acest tip de decizie este una rapida, însă mai târziu, când cel care a luat decizia depinde de sprijinul liber sau voluntar al celorlalți pentru implementare s-ar putea sa descopere ca este silit sa meargă singur mai departe. Sărirea de la un subiect la altul– o persoana poate de asemenea sa împiedice grupul sa ia o decizie prin introducerea unui nou punct de discuție chiar in momentul in care grupul este pregătit sa ia o decizie asupra celui anterior. Daca punctul este unul relevant, atunci ar trebui sa se permită introducerea sa, chiar daca era de preferat ca acest lucru sa se întâmple mai târziu. Daca nu este relevant ar trebui atrasa atenția asupra devierii sau a încercării de a prelua controlul grupului de către o singura persoana – nu trebuie permis ca acest aspect sa împiedice grupul sa ia o decizie. Aplauzele O persoana face o sugestie. Alta persoana spune „Ce idee minunata” si fără sa existe discuții suplimentare, se decide asupra problemei. Aceste decizii apar mult mai des decât ne închipuim, iar in momentele respective acestea trec fără a fi observate, însă mai târziu apar si resentimentele. Clica In acest caz decizia este luata de către un grup mic care plănuiește dinainte sa obțină lucrul respectiv. Din cauza ca acest grup este mai bine organizat decât cei care nu sunt de acord, deseori aceste grupuri mici reușescușor sa rezolve problemele imediate, însă nu fac decât sa insufle grupului un spirit de rivalitate mai degrabă decât de cooperare. Uneori grupurile care inițial au fost excluse sau tăcuteformează un nucleu cu scopul de a prezenta o agenda comuna. Acest aspect poate si furniza un sistem de echilibru si verificare, un semn de democrație participativa autentica. Minoritatea Aceste decizii nu sunt organizate la fel de conștient ca cele din categoria clicii: câteva personalități puternice domina grupul, deseori in mod involuntar, iar apoi se întreabă de ce ceilalți devin apatici. Votul majoritar In grupurile mari aceasta este deseori cea mai eficienta cale de a lua o decizie. Totuși, unii participanți ar putea sa îșipiardă interesul, iar loialitatea minorității care votează împotriva ar putea fi zdruncinata, mai ales daca aceștia simt ca punctul lor de vedere nu a fost luat in considerație. Consens tacit Unele grupuri își doresc sa ia deciziile pe baza de unanimitate. Aceste decizii sunt foarte bune, daca sunt intr-adevăr luate in unanimitate, însă acest lucru se întâmpla foarte rar, mai ales in privința problemelor importante. Deciziile unanime sunt uneori luate si când unii membrii nu au simțit nevoia sa se opună si au păstrattăcerea. Consensul Acesta este un acord, deseori implicând un compromis sau o combinație de diverse posibilități, la care se ajunge după ce toate tipurile de opinii s-au făcut auzite. Real 1Adaptat după Reader in Human Relations, Episcopal Church Partea 1, pag. 84-89 Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Punctele de vedere opuse si cele ale minorităților au fost discutate in totalitate. Acest proces consuma timp si efort pentru a construi un climat in care fiecare se simte liber sa își exprime punctul de vedere si poate duce la constituirea unui grup unitar, in care sa existe cooperare si angajare. Aceasta nu înseamnă ca ascultam ce spun oamenii si după aceea facem tot ceea ce intenționam la început. Aceasta înseamnă ca adaptam lucrurile astfel încât sa respectam toate preocupările exprimate. S-ar putea sa dureze mai mult sa ajungem la o decizie, dar deseori s-a dovedit a fi un proces mai rapid oamenii fiind mai dornici sa participe. Oamenii pot cădea de acord cu faptul ca exista posibilitatea de a nu fi de acord cu ceva – daca anumitor persoane nu le convine o anumita decizie pe care toțiceilalți o considera a fi o idee buna, atunci aceștia pot accepta sa spună„Nu vreau sa stau in calea grupului, deși eu nu sunt chiar de acord cu aceasta decizie”. In acest fel, ei permit grupului sa continue fără sa se simtămarginalizați / ignorați in timpul votării. DIFICULTĂȚI IN PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR In cadrul grupurilor apar deseori probleme in procesul de luare a deciziilor. Aceste grupuri devin imobile deseori când vine vorba de luarea unei decizii. Unele dintre grupuri discuta aprins asupra fiecărui aspect, altele se grăbesc sa treacă la vot pentru ca mai târziu sa revină asupra deciziei, sau nu reușesc sa duca la îndeplinire un plan. Unele dintre grupuri așteaptă ca altcineva sa ia deciziile si apoi dau vina pe cei care au luat decizia daca se dovedește a fi o decizie greșita. Toate dificultățile cu care se confrunta grupurile in privința deciziilor apar din cauza unora din următorii factori: Teama de consecințe Rezultatele posibile pot provoca divizare si neînțelegeri intre membri. Cunoașterea acestor factori si informarea participanților cu privire la existenta lor este un aspect folositor. De exemplu, este posibil ca eu sa îmi pierd slujba daca dl. X afla ca eu fac parte din acest grup sau mă implic in aceasta activitate? Conflict de interese Atunci când o persoana face parte dintr-un număr de grupuri, acest aspect poate conduce la divizarea intereselor cu privire la decizii si la implicațiile pe care aceste decizii le pot avea in privințaresurselor, a timpului, etc. de exemplu „trebuie sa mă gândesc la acest aspect – cum vor percepe grupurile in care măimplic acest aspect”. Persoane supra-solicitate Unii participanți fac parte din grupuri, însă nu au in realitate timp sa se implice si promit sa facă lucruri sau sa participe la întâlniri însăviată lor este mult prea încărcata ca sa le permită sa se tina de promisiuni. De exemplu – mi-ar face plăcere sa particip însăștiu ca de fapt nu am timp nici pentru mine Agende ascunse Unele persoane pot încerca sa devina membri ai grupului cu scopul de a influenta anumite decizii – pentru motive pe care nu doresc însă sa le împărtășească grupului. Conflict interpersonal In orice grup, indiferent de mărime, diferențele personale pot apărea ceea ce provoacă sentimente de afecțiune si respingere intre membri si pot interfera cu procesul de luare a deciziilor. Lupta pentru putere – in care doua persoane încearcă sa obțină sprijinul grupul – este un eveniment frecvent. Deseori, un alt membru care nu este implicat in conflictele interpersonale poate face ca problema sa iasă la suprafața pentru a fi discutata. Metode neinspirate Un grup poate fi construit in așa fel încât sa fie plin de proceduri rigide (de exemplu de fiecare data toate remarcile sunt adresate către conducător) încât șansa este foarte mica ca diferențele sa fie exprimate liber. Cu toate acestea, un grup poate sa îșipermită sa Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

substituie opiniile personale cu informații adecvate. Pe de alta parte, un grup poate si sa abordeze procesul de luare a deciziilor fără sa se asigure de consens... Conducere inadecvata Un lider poate împiedica procesul de luare a deciziilor daca el sau ea restrânge exprimarea opiniei sau discuțiile pe marginea problemei prea devreme in timpul procesului. Liderii pot de asemenea sa nu reușească sa furnizeze asistenta in selectarea metodelor potrivite astfel încât procesul de luare a deciziilor sa fie insensibil la factorii care determina apariția de dificultăți in cadrul grupului. Interese opuse Uneori diferite grupuri sau indivizi care fac parte dintr-o organizație au interese opuse (cum ar fi muncitorii care doresc salarii mai mari fata de patroni care doresc sa obțină profituri mai mari). LUAREA UNOR DECIZII INSPIRATE Multe decizii nu sunt luate izolat, ele sunt o parte dintr-un tablou mai mare, orientat către un anumit scop Sunt rare cazurile in care exista o linie dreapta intre A B B Cel mai des se întâmpla A C Procesele de luare a deciziilor sunt de obicei sinuoase si in loc sa ajunga la B unde se dorește ele pot ajunge la C. Uneori însă, deciziile neașteptate la care se ajunge pot fi de fapt mai bune decât cele vizate inițial. Pentru luarea unei decizii majore, ar putea exista nevoia luării unor decizii mai mici pe parcurs. Exista diverse stadii dar o lista simpla ar fi: •Sa fim foarte clari in privința obiectului asupra căruiaurmează sa se decidă. •Care sunt diversele posibilități (se considera cat mai multe posibilități) •Cate dintre aceste posibilități pot funcționa in realitate? Care sunt argumentele pro si contra la fiecare opțiune? •Care opțiune, sau combinație de opțiuniurmează sa fie alese? •Cine va face ce, când, cu cine, unde si cum? Exista foarte multe modalități diferite de a ne asigura ca aceste stadii se desfășoară cu succes. O parte importanta din munca va trebui dedicata discuțiilor care urmează sa conducă la decizie. •Cine este implicat in discuții? •Fiecare dintre participanți este încurajat sa își exprime opțiunea? •Este fiecare opțiune luata in considerare cu grija? •Dispunem de toata informația de care avem nevoie? •Sunt prezenți cei care urmează sa fie afectați de procesul de decizie? •Cine își asuma responsabilitatea pentru decizie odată ce aceasta a fost luata? •Este clar pentru toata lumea cum se va lua decizia finala – prin consens, vot majoritar, vot secret, etc. Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

CONFLICT SI NEGOCIERE DEFINIȚII SI MODURI DE RAPORTARE LA CONFLICT In orice echipa apar la un moment dat diferende. Administrarea acestor diferende consuma o importanta parte din timpul managerului de proiect. Managerii de succes sunt cei ce reușesc sa rezolve diferendele de opinii si interese din interiorul echipei. Nu vor fi soluționate toate aceste diferende dar cel puțin trebuie administrate funcțional. Diferența dintre competiție si conflict De obicei "competiția” scoate la suprafața ceea ce este mai bun in oameni, aceștia încercând sa exceleze in domeniul lor specific de activitate. In momentul in care competițiaîși pierde caracterul de fair-play/ camaraderesc se ajunge ușor la conflict. A administra conflictele presupune: 1.A identifica sursa/ cauza conflictului, persoanele implicate, subiectul conflictului 2.Dezvoltarea unei strategii de rezolvare a conflictului (care ar putea fi acceptabila pentru pârțile implicate in conflict) 3.Implementarea strategiei de abordare a conflictului (transformarea conflictului de interese într-o polemica funcționala de argumente; controlarea conflictului) TIPURI DE CONFLICTE In cadrul unui proiect puteți întâlnii conflicte: Intre indivizi Oamenii pot avea diferite stiluri de comunicare, ambiții, opinii politice, religioase diferite. Toate aceste diferențe individuale pot duce câteodată la conflict. Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Intre grupuri de persoane De cate ori indivizii acționează in grupuri ei tind sa accentueze, sa scoată in evidenta aspectele care fac din grupul de aparenta un grup "mai bun” sau "diferit" fata de toate celelalte grupuri. Astfel de atitudini pot trece ușor din competiție in conflict. In cadrul unui grup de persoane Chiar si in cadrul unei singure echipe pot sa apară diferende si ambiții diverse care pot duce la segregarea echipei in sub-grupuri, "clici”. CAUZELE APARIȚIEI CONFLICTELOR: Conflictul poate sa apară: • la nivelul strategiilor • la nivelul scopurilor • mijloacelor de atingere a scopurilor • la nivelul resurselor • la nivelul rolurilor si responsabilităților • la nivelul normelor • la nivelul valorilor STADIILE DEZVOLTĂRII UNUI CONFLICT Pentru a fi capabil sa abordezi eficient un conflict pe lângă identificarea corecta a cauzei care sta la baza conflictului trebuie sa clarifici si in ce stadiu de dezvoltare se afla respectivul conflict. Astfel vei putea evalua care ar fi cea mai buna tactica in abordarea conflictului sau chiar daca nu este cumva prea târziu sa mai intervii. I.CONFLICTUL LATENT – atunci când o situație de competiție se poate transforma ușor in conflict. II.CONFLICT DESCHIS—este un conflict latent care este declanșat de către un incident/ eveniment punctual si începe sa se manifeste. III.CONFLICTUL REZIDUAL (POST-CONFLICT) – este situația in care o problema specifica a fost rezolvata dar potențialul pentru un viitor conflict încă exista si poate sa ia amploare si mai mare daca vreuna din pârțile implicate se simte pusa într-o situație de tip câștig/ pierderi. SEMNE/ INDICATORI ALE APARIȚIEI CONFLICTELOR Este important pentru coordonatorii/ managerii de proiect sa poată identifica din timp conflictele ce pot sa apară intre membrii echipei de proiect sau chiar intre echipa de proiect si alte grupuri de interes din comunitate. Pentru fiecare din tipurile de conflict listate mai sus exista câteva semne care ajuta sa ne dam seama ca ne aflam in prezenta unei situații conflictuale. Semne ale conflictelor intre indivizi •colegii de echipa nu mai vorbesc unii cu alții, ignorând-se reciproc •contraziceri neconstructive si bârfe in cadrul echipei •subminarea voluntara a eforturilor celuilalt sau lipsa de cooperare intre membrii echipei Semne ale conflictelor intre grupuri •cliciile si fracțiunile din cadrul echipei se întâlnesc separat sa discute aspecte care privesc întreaga echipa. •unul din grupurile din echipa este exclus din organizarea unui eveniment care ar trebui sa includă pe toata lumea din echipa •un grup/ sau o echipa folosesc sloganuri sau simboluri care sa arate ca opinia lor este mai buna decât a celorlalți. Proiect Portal WebCivic eFormare pentru cetățenie activă https://abcivic2024.ro

Manual complet Dezvoltare locală pentru TineRI 2024 FJTG

Manual complet Dezvoltare locală pentru TineRI 2024 FJTG

Presentation Transcript