Armele biologice din antichitate pana la Primul Razboi Mondial

1. Armele biologice din antichitate pana la Primul Razboi Mondial Prezentarea Nr. 2

2. 1. Curicula • Razboiul biologic inainte de utilizarea stiintei • Slide-uri ( 1 - 8 ) • Inceputurile razboiului biologic • Slide-uri (9 - 16 ) • Inceputul razboiului biologic bazat pe stiinta • Slide-uri (17 - 20 )

3. 2. Acuzatii din trecut cu privire la folosirea armelor biologice • Asediul de la Thun l’Eveque (1340) • Se spune ca dispozitivele de asediu au fost folosite ca sa se arunce cai morti in incinta castelului, fortandu-i astfel pe aparatorii castelului sa se evacueze • Asediul de la Caffa (1346) si “Moartea neagra” • Se spune ca cei care au murit de ciuma au fost catapultati in incinta fortaretei genoveze Caffa de catre fortele mongole si supravietuitorii asediului care au parasit Caffa au adus cu ei ciuma in Europa

4. 3. Criterii pentru evaluarea acuzatiilor din trecut (i) • Daca au sens din punct de vedere politic si istoric • Trebuie sa fie sprijinite de detalii suficiente ca sa poata fi evaluate • Actiunea respectiva trebuie sa fie posibila din punct de vedere tehnic in contextul istoric respectiv

5. 4. Criterii pentru evaluarea acuzatiilor din trecut (ii) • Epidemia descrisa trebuie sa fie o consecinta plauzibila a pretinsei actiuni • Sursa acuzatiilor trebuie sa fie documentata in mod clar • Trebuie sa existe anumite dovezi in suportul acuzatiilor

6. 5. Fort Pitt 1763 (i) • Rascoala Indienilor Pontiac a unit triburile din New York pana in Virginia impotriva fortelor britanice care erau mult prea extinse. Atacurile indienilor au condus la ocuparea a 8 forturi si colonistii au fost omorati sau luati prizonieri in numar mare. • Variola apare la Fort Pitt. William Trent, comandantul militiei civile, scrie cateva notite interesante in jurnalul sau dupa ce se intalneste cu indienii.

7. 6. Fort Pitt 1763 (ii) • In jurnalul sau, Trent scrie: • “…In consideratia noastra despre ei, le-am dat doua pături si o batista de la spitalul de variola. Sper ca ele sa aibe efectul dorit…” • In Registrul Comandantului Fortului se scrie: • “Diverse lucruri care trebuie sa fie puse la loc, inlocuind cele care au fost luate de la oamenii din spital ca sa le dam boala variola la indieni, adica:…” • 2 pături…………. la 20/ £2..0..0 • 1 batista de matase 10/& 1 canepar: 3/6 ….0..13..6”

8. 7. Virusul variola ca arma biologica (i) • Epidemiile care au afectat indienii americani au ucis mai mult de 50% din triburile unde s-a extins boala • Jenner a demonstrat in anul 1796 ca infectia cu virusul cowpox protejeaza impotriva variolei, ceea ce a dus la vaccinarea pe scara larga • Campania globala a OMS-ului din anii 1967-77 a eradicat boala si vaccinarea nu se mai practica acum in mod obisnuit

9. 8. Variola (ii) • Doza de infectie este redusa si chiar 10-20 cazuri de “a doua generatie” pot sa apara adesea de la un singur om infectat initial • Perioada de incubatie este de 12-14 zile plus cateva zile pana cand apare eruptia cutanata caracteristica variolei • In zilele noastre, populatia in general nu este imuna

10. 9. Postulatele lui Koch • Microbul trebuie sa fie prezent in fiecare caz de boala si sa fie absent cand organismul este sanatos • Microbul suspectat trebuie sa fie izolat si produs in cultura pura • Boala trebuie sa rezulte cand patogenul este inoculat intr-un organism gazda sanatos • Acelasi microb trebuie sa fie din nou izolat din organismul gazda unde s-a produs boala

11. 10. “Epoca de aur” a bacteriologiei • In “Epoca de aur” s-au depistat cauze mirobiene pentru unele boli infectioase • Antrax, 1876 • Rapciuga (glanders), 1882 • Bruceloza, 1887 • Ciuma, 1894 • Toxina botulinica, 1896 • Tularemia, 1912

12. 11. Razboiul biologic in primul razboi mondial (i) • Germania a executat o campanie intensiva de sabotaj folosind agenti biologici ca antraxul si rapciuga pentru a preveni folosirea animalelor de transport si cavalerie care erau trimise pe front pentru fortele aliate (inamicii Germaniei). Campania a fost: • Ordonata de Statul Major care probabil a considerat agrementele anterioare doar ca referinte impotriva razboiului biologic impotriva opamenilor nu si a animalelor • Sabotajul biologic in SUA a facut parte dintr-o campanie mult mai mare care avea ca scop intreruperea aprovizionarii frontului cu materiale necesare in razboi • Actorul principal in aceasta campanie a fost un medic, Anton Dilger, nascut in SUA din parinti germani, si care a petrecut mare parte din viata sa in Germania • Culturile de agenti patogeni au fost folosite la infectia cailor in zonele portuare de pe coasta de est, de catre marinarii germani care erau fortati sa stea in SUA din cauza blocadei maritime britanice

13. 12 Armele biologice in Primul Razboi Mondial (ii) • Campania germana de sabotaj s-a extins si in Romania. Unele dintre culturile biologice au fost descoperite cand Romania s-a unit cu Fortele Aliate in 1916 • De asemenea, operatiuni similare au fost executate in Norvegia, atacand caii si renii de transport. Antraxul era pus in ampule in interiorul cuburilor de zahar care apoi erau oferite animalelor ca mancare. Surprinzator, unul dintre aceste cuburi de zahar a fost descoperit recent intr-un muzeu al politiei si bacteria Bacillus anthracis a fost identificata prin metode PCR moderne • S-au mai facut de asemenea incercari de a sabota produse trimise din Argentina • De asemenea, Franta a executat un program similar anti-animale pe frontul de vest, dar despre acest lucru nu se cunosc multe detalii

14. 13. Antraxul ca arma biologica (i) • Bacillus anthracis este o specie de bacterie aerobica, Gram-pozitiva, nonmotila, care sporuleaza si are caracteristici foarte dorite de catre cel care vrea sa obtina o arma biologica: • Ciclul de viata se refera la multiplicarea vegetativa in victima- in mod normal un animal ierbivor- pana cand toxinele produse de bacterie produc decesul • Atunci cand animalul moare, bacteria formeaza spori care sunt foarte rezistenti la conditiile de mediu si protejeaza microbul pana cand intalneste urmatoarea victima • Faptul ca sporii sunt rezistenti la degradarea in mediu si ca patogenul e asa de letal, duc la concluzia ca antraxul este un patogen ideal pentru arme biologice

15. 14. Antraxul ca arma biologica (ii) • Eliberarea accidentala in mediul inconjurator a antraxului aerosolizat de la institutia militara din Sverdlovsk in 1979 a dus la aproximativ 79 cazuri de antrax si 68 decese, ceea ce subliniaza natura periculoasa a antraxului inhalational • Sporii care ajung in plamani sunt inghititi de macrofage si transportati la nodulii limfatici. Germinarea lor poate sa se produca pana la 60 de zile dupa infectie si dupa ce incepe, boala se manifesta in mod rapid

16. 15. Antraxul ca arma biologica (iii) • Din cunostiintele obtinute din studiile cu animale primate, este estimat ca LD50 (doza suficienta pentru a ucide 50% din oamenii expusi) este intre 2,500 and 55,000 de spori de antrax inhalati • Virulenta necesita prezenta capsulei anti-fagocitice si trei componente toxinice (antigenul protectiv, factorul letal si factorul edema)

17. 16. Antraxul ca arma biologica (iv) • Sporii se multiplica repede pe mediu microbiologic normal la 37 de grade si au o aparenta caracteristica. Chiar daca identificarea antraxului ar trebui deci sa fie o sarcina usoara, putini microbiologi in zilele noastre au intalnit antraxul in profesia lor. Simptomele timpurii de boala sunt nonspecifice, ceea ce complica diagnosticul • Considerand ca infectia are loc foarte repede odata ce sporii au germinat, administrarea de antibiotice cat mai devreme este esentiala pentru salvarea vietii oamenilor • Vaccinarea impotriva antraxului este posibila dar nu este practica pentru toata populatia • Decontaminarea dupa un atac cu antrax aerosolizat este o incercare dificila, asa cum a fost demonstrat in SUA in 2001 dupa “scrisorile cu antrax” care contineau o cantitate mica de antrax

18. 17. Protocolul Geneva din 1925 • Inainte de Primul Razboi Mondial, o serie de agremente internationale au pus anumite restrictii cu privire la armele toxice • Dupa terminarea razboiului, au avut loc discutii in cadrul Ligii natiunilor cu privire la restrictii aditionale • Aceste restrictii se refereau in mod deosebit la armele chimice din cauza folosirii lor pe scara larga in cursul razboiului mondial • In 1925 argumentele introduse de Polonia au fost de importanta critica in mentionarea armelor biologice in Protocolul Geneva din 1925

19. 18. Franta: Pregatirea pentru razboi biologic dupa primul razboi mondial (i) • Ingrijorarea priving armele biologice au condus la Raportul Trillant din1922 despre “Folosirea armelor bacteriologice in razboi”. Acest raport: • “…nu numai ca ajuta la intelegerea profunda a motivatiei si logicii de la baza extinderii rapide a programului francez, dar a si produs o fundatie stiintifica pentru efortul respectiv.” • “…a sugerat ca ele [armele biologice] ar fi utile, in special in timpul perioadei de mobilizare pentru razboi, impotriva unor tinte ca de exemplu populatiile civile, centrele urbane, locurile de adunare a militarilor, baraci, statii, fabrici sau zone industriale…”

20. 19. Franta: Pregatirea pentru razboi biologic dupa primul razboi mondial (ii) • Raportul Trillant: • “…a evaluat bolile microbiene care ar putea avea un rol militar si a pus pe lista pe cele ce pareau utile… febra galbena, ciuma… bruceloza… si boala aftoasa (foot-and-mouth)…” • “Sectiunea raportului despre studiile experimentale au prezentat rezultatele lui Trillant despre transmisia prin aer a agentilor bacteriologici si influenta anumitor factori asupra diseminarii lor…” • “…Trillant a subliniat ca studiile de laborator au aratat ca este posibil sa se creeze nori microbieni artificiali cu aceleasi proprietati fizice ca si cele ale norilor naturali…”

21. 20. Franta: Pregatirea pentru razboi biologic dupa primul razboi mondial (iii) • “In toamna anului 1925, Ministerul de Razboi: • “…a decis sa se faca cercetare in domeniul “bombelor explozive cu incarcatura speciala (culturi microbiene) si transportate pe avion”. Scopul era de a produce un dispozitiv care, cand ar exploda la sol, ar… produce nori continand… microorganisme… cu capacitatea de a…produce efecte patogenice…” • “… Experimente pe scara larga au fost facute in octombrie 1926… Noua bombe au fost lansate dintr-un avion Navy Goliath ….Rezultatele acestor teste nu numai ca au fost ”pozitive” dar au si dus la validarea celor mai multe informatii tehnice teoretice…”

22. Prezentarea 2 Intrebari Esantion • Analizeaza in mod critic opinia ca exista multe exemple de razboi biologic in istorie chiar inainte de “descoperirea stiintifica” a cauzelor “microbiene” a bolilor infectioase. • Cat de periculos ar fi virusul variola (smallpox) daca ar fi folosit ca arma biologica in zilele noastre? • Descrie principalele etape ale campaniei germane de sabotaj impotriva personalului in timpul Primului Razboi Mondialsau programul francez de arme biologice ofensive dintre Primul si al Doilea Razboi Mondial. • Ce este Protocolul de la Geneva din 1925? Cum s-a intamplat de acopera armele biologice si care este statutul actual al acestui Protocol?

23. Bibliografie (Slide 1) • Geissler, E., and van Courtland Moon, J. (Eds.), (1999) Biological and Toxin Weapons Research, Development and Use from the Middle Ages to 1945 (SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies No. 18). Oxford: Oxford University Press. (Slide 2) • Horrox, R. (ed.), The Black Death (Manchester University Press: Manchester, 1994), pp. 14-26. p. 17. Cited at pp. 14 in Wheelis, M. (1999) ‘Biological Warfare before 1914’, In Geissler, E., and van Courtland Moon, J. (2001) Biological and Toxin Weapons Research,Development and Use from the Middle Ages to 1945 (SIPRI Chemical & BiologicalWarfare Studies No. 18). Oxford: Oxford University Press. pp. 8-34.

24. (Slide 3) • Barnes-Svarney, P. (1995) The New York Public Library Science Desk Reference, New York: Macmillan (Slide 5) • Volwiler, A. T. (ed.), ‘Willium Trent’s Journal at Fort Pitt, 1763’, Mississippi Valley Historical Review, vol. 11 (1924), pp. 390-413. Cited at p. 22 in Wheelis, M. (1999) ‘Biological Warfare before 1914’, In Geissler, E., and van Courtland Moon, J. (2001) Biological and Toxin Weapons Research, Development and Use from the Middle Ages to 1945 (SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies No. 18). Oxford: Oxford University Press. pp. 8-34. (Slide 6) • Wheelis, M. (1999) ‘Biological Warfare before 1914’, In Geissler, E., and van Courtland Moon, J. (2001) Biological and Toxin Weapons Research, Development and Use from the Middle Ages to 1945 (SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies No. 18). Oxford: Oxford University Press. pp. 8-34.

25. (Slide 7) • Henderson. D. A., Inglesby, T. V., Bartlett, J. G., Ascher. M. S., Eitzen, E. M. Jr., Jahrling, P. B., A. M., Hauer, J., Layton, M., McDade, J., Osterholm, M. T., Toole, T. O’., Parker, G., Perl, T. M., Russel, P. K., and Tonat, K. (1999) ‘Smallpox as a Biological Weapon Medical and Public Health Management’, in JAMA 281(22), pp. 2127-2137 (Slide 10) • Inf.1 Inglesby, T. V., Dennis, D. T., Henderson. D. A., Bartlett, J. G., Ascher. M. S., Eitzen, E. M. Jr., Fine, A. D., Friedlander, A. M., Hauer, J., Koerner, J. F., Layton, M., McDade, J., Osterholm, M. T., Toole, T. O’., Parker, G., Perl, T. M., Russel, P. K., Schoch-Spana, M., and Tonat, K. (2000) ‘Plague as a Biological Weapon: Medical and Public Health Management’, in JAMA 283(17), pp. 2281-2290

26. Inf.2 Arnon, S. S., Schecter, R., Inglesby, T. V., Henderson. D. A., Bartlett, J. G., Ascher. M. S., Eitzen, E. M. Jr., Fine, A. D., Hauer, J., Layton, M., Lillibridge, S., Osterholm, M. T., Toole, T. O’., Parker, G., Perl, T. M., Russel, P. K., Swerdlow, D. L., and Tonat, K. (2001) ‘Botulinum Toxin as a Biological Weapon: Medical and Public Health Management’, in JAMA 285(8), pp. 1059-1070 • Inf.3 Dennis, D. T., Inglesby, T. V., Henderson. D. A., Bartlett, J. G., Ascher. M. S., Eitzen, E. M. Jr., Fine, A. D., Friedlander, A. M., Hauer, J., Layton, M., Lillibridge, S., McDade, J., Osterholm, M. T., Toole, T. O’., Parker, G., Perl, T. M., Russel, P. K., and Tonat, K. ‘Tularemia as a Biological Weapon: Medical and Public Health Management’, in JAMA 285(21), pp. 2763-2773

27. (Slide 11) • NAS Record Group 76, Records of the Mixed Claims Commission, Entry 29 (Record Relating to the Sabotage Claims Filed with the Commission), Box 3, ‘Memorandum re Carl Dilger with specific respect to the records as it existed at the time of the decision of October 16 1930’, 12 Nov. 1935, p. 4. Cited at pp. 41-42 in Wheelis, M. (1999) ‘Biological Sabotage in World War I’, In Geissler, E., and van Courtland Moon, J. (2001) Biological and Toxin Weapons Research, Development and Use from the Middle Ages to 1945 (SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies No. 18). Oxford: Oxford University Press. pp. 35-62.

28. (Slide 12) • Redmond, C., Pearce, M. J., Manchee, R. J., and Berdal, B. P., (1998) Deadly Relic of the Great War’, in Nature 393. pp. 747-748. Available from http://www.nature.com/nature/journal/v393/n6687/full/393747a0.html (Slide 13) Inglesby, T. V., Henderson. D. A., Bartlett, J. G., Ascher. M. S., Eitzen, E. M. Jr., Friedlander, A. M., Hauer, J., McDade, J., Osterholm, M. T., Toole, T. O’., Parker, G., Perl, T. M., Russel, P. K., and Tonat, K. (1999) ‘Anthrax as a Biological Weapon: Medical and Public Health Management’, in JAMA 281(18), pp. 1735-1745

29. (Slide 14) • Meselson, M., Guillemin, J., Hugh-Jones, M., Langmuir, A., Popova, I., Shelokov, A and Yampolskaya, O. (1994) ‘The Sverdlovsk Anthrax Outbreak of 1979’, Science 266, pp. 1202-1208. Available from http://www.sciencemag.org/cgi/content/abstract/266/5188/1202 (Slide 15) • Inglesby, T. V., Henderson. D. A., Bartlett, J. G., Ascher. M. S., Eitzen, E. M. Jr., Friedlander, A. M., Hauer, J., McDade, J., Osterholm, M. T., Toole, T. O’., Parker, G., Perl, T. M., Russel, P. K., and Tonat, K. (1999) ‘Anthrax as a Biological Weapon: Medical and Public Health Management’, in JAMA 281(18), pp. 1735-1745 (Slide 16) • Los Angels Times (2002) Contractors’ Cost Overruns from Anthrax Cleanup: $50 Million, 11 September. p. A-33 in printed edition [Online] Available from http://articles.latimes.com/2002/sep/01/nation/na-anthrax1

30. (Slide 17) • Mierzejewski, J. W., and van Courtland Moon, J. E. (Eds (1999) ‘Poland and Biological Weapons’, in Geissler, E., and van Courtland Moon, J. E. (Eds,). (1999) Biological and Toxin Weapons Research, Development and Use from the Middle Ages to 1945 (SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies No. 18). Oxford: Oxford University Press. pp. 63-69. (Slide 18) • Lepick, O. (1999) French activities related to biological warfare, 1919-45. In: Geissler, E. and van Courtland Moon, J. (eds.) Biological and Toxin Weapons: Research, Developmentand Use from the Middle Ages to 1945. SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies, no.18. Oxford: Oxford University Press.