300 likes | 1.13k Views
. .
E N D
1. UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIRFacultatea de Management Turistic si Comercial Bucuresti
CELE MAI BUNE PRACTICI LA MARILE GRUPURI HOTELIERE INTERNATIONALE, PE EXEMPLUL GRUPULUI MARRIOTT SI JW MARRIOTT BUCHAREST GRAND HOTEL
Autor: Lect. univ. drd. Marian Covlea
2008
2.
3. Cele mai bune practici Cele mai bune practici (Best Practices) reprezinta o serie de reguli, norme si proceduri, instituite de facto, aplicate de cele mai de succes firme din domeniul respectiv si considerate modele de succes, de referinta, bune de aplicat si pentru alte firme.
4. Cele mai bune practici Best Practices sunt sintetizate si facute publice în coduri si prezinta experienta firmelor respective în a realiza produse si servicii de calitate, în a institui relatii de încredere, reciproc avantajoase si pe termen lung cu clientii si cu furnizorii, de a promova etica profesionala în afaceri, dezvoltarea personala a salariatilor, dezvoltarea durabila, dezvoltarea comunitatilor locale, protectia mediului, etc.
6. Forme de exploatare hoteliera
1. Hotel tip exploatare individuala
2. Lant hotelier
Voluntar
Integrat într-un grup hotelier
7. Franciza hoteliera A constituit principalul mijloc de expansiune a lanturilor hoteliere integrate (Hilton Inns, 1966)
Cele mai mari grupuri hoteliere utilizeaza pe scara larga sistemul de franciza; pentru unele (Cendant Corporation/Wyndham International si Choice Hotels International), aflate pe locurile 2 respectiv 5 în clasamentul mondial în 2004 dupa numarul de camere, ponderea hotelurilor francizate este de 100%! În 2003, în cadrul grupului InterContinental, ponderea capacitatii aflate sub contract de franciza era de 85%. Aceasta este tendinta actuala în cadrul grupurilor hoteliere internationale, ca o consecinta a dorintei acestora de a-si reduce angajarea financiara cauzata de proprietatea asupra patrimoniului imobiliar, care le-a generat mari pierderi în anii 90.
8. Lanturile hoteliere voluntare
Lanturile hoteliere voluntare (asociatii de hoteluri independente) au aparut ca o reactie de aparare la extinderea lanturilor hoteliere integrate si au luat avânt la începutul deceniului 8 al secolului XX.
9. Lantul hotelier voluntar Un lant hotelier voluntar este o uniune benevola de hotelieri independenti, care oferind un produs hotelier relativ omogen din punctul de vedere al confortului si al serviciului, desi diferentiat din punctul de vedere al arhitecturii si al amenajarii promoveaza si dezvolta o marca unica, colectiva. Hotelurile aderente nu sunt proiectate de la început pentru a respecta anumite norme.
10. Lanturi hoteliere voluntare în Franta RELAIS ET CHATEAUX confort, lux, traditie si destindere;
NEOTEL amplasamente în Paris;
MOULIN ETAPE amenajarea hotelurilor în vechi mori (de apa sau de vânt) restaurate;
HOTELS RELAIS SAINT PIERRE amplasarea hotelurilor pe cursuri de apa si structurarea serviciilor în legatura cu o activitate sportiva (pescuitul);
LOGIS DE FRANCE caracter familial, frecvent 1 sau 2 stele, cu amplasament în mediul rural sau alte localitati mici;
THERMOTEL una dintre aparitiile recente, cu 23 de hoteluri specializate în turismul de sanatate.
11. Lanturile hoteliere voluntare Exista si lanturi hoteliere voluntare internationale, unele de mari dimensiuni. Asa este Leading Hotels of the World, cu 420 de hoteluri si 83.000 de camere, din care fac parte hotelurile Ritz Paris, Ritz Madrid (din grupul american Ritz - Carlton) si Negresco Nice (monument istoric, fondat în 1912 de un român), de unde se vede ca pâna si marile hoteluri au nevoie de asociere.
12. Lanturi hoteliere voluntare internationale Cu 3.517 hoteluri si 66.881 camere, Logis de France (fondat în 1949) se situeaza pe un loc de frunte pe plan mondial între lanturile voluntare. Zona de predilectie a acestui lant este cea rurala. Conceptul Logis (serviciu personalizat, cazare agreabila, masa gustoasa, pe baza de specialitati locale, totul la preturi rezonabile) a depasit granitele Frantei: în 1992 a fost creat în Marea Britanie lantul hotelier voluntar Logis of Great Britain, cu 540 de hoteluri, deja cel mai mare lant voluntar din Marea Britanie. În Irlanda a fost creat Logis of Ireland. În 1999, Logis de Belgique si Logis Grand Duche de Luxembourg numarau împreuna 135 de hoteluri. Punerea în aplicare a unor proiecte asemanatoare în Italia (Logis DItalia), Germania si Elvetia certifica reprezentarea europeana, în cadrul unui concept denumit Logis Europe.
13. Grupul hotelier international Fiecare grup hotelier poseda, sau opereaza în franciza, mai multe branduri hoteliere (marci de serviciu).
Brandurile grupului Hilton sunt: HiltonŽ
Conrad HotelsŽ, Hampton InnŽ, Hampton Inn & SuitesŽ, Hilton Garden InnŽ, Hilton Grand Vacations ClubŽ, Embassy Suites HotelsŽ,
Homewood Suites by HiltonŽ, DoubletreeŽ Hotels, Guest Suites, Resorts and Clubs
14. Brandurile grupului Marriott International 1. Full Service Lodging
Marriott Hotels & Resorts
JW Marriott Hotels & Resorts
Renaissance Hotels & Resorts
Marriott Conference Centers
Ritz-Carlton
15. Brandurile grupului Marriott International
2. Select Service Lodging
Courtyard by Marriott
Fairfield Inn by Marriott
SpringHill Suites by Marriott
16. Brandurile grupului Marriott International
3. Extended Stay Lodging
Residence Inn by Marriott
TownePlace Suites by Marriott
Marriott ExecuStay
Marriott Executive Apartments
17. Brandurile grupului Marriott International
4. Timeshare
Marriott Vacation Club International (MVCI)
Horizons by Marriott Vacation Club
Marriott Grand Residence Club
The Ritz-Carlton Club
18. Lanturile hoteliere integrate
Sunt integrate în câte un grup hotelier international
Fiecare din aceste lanturi hoteliere poseda, sau opereaza în franciza, un brand hotelier (marca de serviciu).
19. Separatiunea proprietate - administrare În prezent, în lume exista un principiu de baza al exploatarii unui hotel: disocierea fondului de comert, pe de o parte, si a patrimoniului imobiliar, pe de alta parte, ca alternativa a societatii unice.
Prin urmare, persoana juridica ce detine proprietatea fondului de comert (societatea de exploatare) este distincta de cea care detine patrimoniul imobiliar (societatea imobiliara).
Controlul sau proprietatea majoritara a celor doua societati poate fi detinuta de un investitor unic sau de investitori diferiti. În acest din urma caz, de regula, proprietarul fondului de comert este exploatantul de facto al hotelului, iar proprietarul patrimoniului imobiliar este o persoana (entitate) interesata în plasamente imobiliare.
20. Separatiunea proprietate - administrare Relatia între cele doua entitati se asigura printr-un contract de închiriere sau de concesiune imobiliara. Pentru contractul de închiriere, pretul (chiria) si durata contractului se stabilesc de comun acord de catre cele doua parti. În cazul contractului de concesiune imobiliara, pretul este reprezentat de o redeventa (procent din cifra de afaceri), iar durata contractului este de câteva zeci de ani (caracteristice sunt perioadele de 49 si 99 de ani, în functie de marimea proiectului).
Desi montajul juridic se poate dovedi destul de complex, avantajele sunt foarte importante: eventualele credite nu greveaza ambele proprietati, fondul de comert se poate vinde separat de patrimoniul imobiliar, etc.
21. Fondul de comert Fondul de comert reprezinta un ansamblu de elemente corporale si necorporale, gestionate de un comerciant sau de un industrias, în cadrul întreprinderii sale. Fondul de comert este în general alcatuit din elemente mobiliare, necorporale si corporale, elementele imobiliare fiind excluse. Elementele necorporale ale unui fond de comert pot fi: clientela, vadul, marca, dreptul la locatie, licentele si autorizatiile administrative, drepturile de proprietate intelectuala, diverse contracte, etc. Elementele corporale sunt alcatuite din materiale, utilaje si echipamente, care prin destinatie nu au caracter de fixitate/imobilitate, dar care au o stabilitate si servesc la exploatarea întreprinderii. A nu se confunda cu activul necorporal denumit fond comercial (goodwill), care reprezinta partea cea mai importanta a fondului de comert
22. Tipuri de contracte de administrare hoteliera
1. Locatie de gestiune
2. Asociatiune în participatiune
3. Franciza
4. Management
23. Domenii de manifestare a Celor mai bune practici în cadrul grupului Marriott
Managementul hotelier
Cresterea continua a calitatii serviciilor
Diversificarea serviciilor, politica de brand
Comercializarea serviciilor, tarifele,
rezervarile si comunicarea cu clientii.
24. GOOD PRACTICES în grupul Marriott Baza de date si sistem de rezervari centralizate
Look No Further (tarife adaptate)
Promovare globala
Diversificarea si cresterea calitatii serviciilor (upgradarea din 2004)
A Y S At Your Service
Separarea administrarii de fondul imobiliar
25. GOOD PRACTICES în grupul Marriott 7. Comercializare directa, cu intermediari putini si atent selectionati
8. Definirea câte unui brand pentru fiecare segment important de clientela
9. Standardele de Aur de acordare a serviciilor în cadrul hotelurilor Ritz-Carlton (The Credo, The Motto, The Three Steps of Service)
26. Servicii noi introduse de upgradarea la 5* plus din 2004 Welcome drinks la sosirea clientilor în hotel;
Welcome gift în fiecare camera executiva;
Business Center si Executive Lounge disponibile 24 de ore din 24;
Organizare de evenimente cu teme speciale;
Gastronomie fina;
Experiente culinare creative în toate restaurantele complexului;
Acces la internet de mare viteza în toate camerele;
Ziare digitale în fiecare dimineata;
Produse de toaleta de calitate, marca Nirvae, în toate camerele;
Servicii de curatatorie 24 de ore din 24;
Valet parking;
Majordom (Butler), la cerere.
27. Cupolla
28. The Pool
29. Sweets Buffet
30. Organigrama JW Marriott Bucharest Grand Hotel
31. Presidential Bedroom
32. Constanta Ballroom
33. Evolutia la zi a cursului actiunilor Marriott International Inc.
34. Evolutie comparativa actiuni MAR la NYSE, 2007 - 2008
35. Evolutia pe 5 ani (2002 2007) a venitului total cumulat MAR la NYSE
36. Va multumesc pentru atentie!
Astept întrebarile dv.!
37.
Va multumesc frumos
pentru atentia dv.!