Medierea și planul parental în litigiile de dreptul familiei

1. Medierea și planul parental în litigiile de dreptul familiei Cătălin Bogdan, ARPCC Sinaia, 24.06.2014 [ngo1786] v4 http://goo.gl/oqpCP0

2. Agenda • Scurtă prezentare a ARPCC • O schimbare de paradigmă interesantă: medierea pe bază de egalitate parentalăreală = prezumţia de custodie comună fizică dacă părinţii nu se înţeleg • Principiicare susţin egalitatea parentală reală şi pe care recomandăm instanţelor să le aplice

3. I. Asociaţia Română pentru Custodia Comună- scurtă prezentare - www.arpcc.ro blog.arpcc.ro newsletter@arpcc.ro

4. ARPCC - scurtă prezentare (1) • Fondată în anul 2009 cu scopul de a promova bunele practici în domeniul autorităţii parentale comune post-divorţ • Voluntarii noşti sunt: • Părinţi dar şi tineri fără copii • Femei şi bărbaţi • Avocaţi, psihologi, mediatori, traducători, etc. • Misiune : să protejăm “copiii divorţului”

5. ARPCC - scurtă prezentare (2) • Direcţii de lucru: • Influenţarea legislaţiei • Influenţarea jurisprudenţei în domeniu • Educarea specialiştilor din justiţia pentru minori • Educarea părinţilor • Colaborări cu: • CSM, Protecţia Copilului (MMFPS), Instanţe • CDEP, INM, MJ, MP, MAI, DGASPC-uri,

6. ARPCC - scurtă prezentare (3) • Realizări: • Modificarea legii 272/2004 • Manuale pentru părinţi • Influenţarea jurisprudenţei înspre unificare • Strategii: • Abordarea “nemilitantă" a problemei • Colaborarea cu instituţiile statului • Colaborare cu alte organizaţii: Consiliul de mediere, Institutul de Psihologie Judiciară • Colaborare externă (reţeaua Colibri)

7. II. O schimbare de paradigmă interesantă: medierea pe bază de egalitate parentalăreală = prezumţia de custodie comună fizică dacă părinţii nu se înţeleg altfel

8. Cum s-ar putea îmbunătăţi situaţiacopilului aflat în divorţ şi în acelaşi timp reduce încărcarea completelor de minori dar şi creşterea celerităţii procesăriicauzelor cu minoricu acelaşi număr de judecători

9. Care ar fi soluţia? Prezumţia de locuinţă alternantă(=custodie comună fizică)în cazul în care părinţii nu se înţeleg altfel iar condiţiile o permit

10. Prezumţia de custodie comună fizică… • E aplicată cu succes în Suedia, Belgia şi multe state SUA • E un model întâlnit des în practica judiciară din Franţa • E compatibilă cu legislaţia actuală din România • Respectă legislaţia internaţională la care România este parte (interacţiunea amplă părinte-copil, post divorţ) • Descurajează conflictul inter-parental • Reduce timpul de rezolvare a cazurilor cu minori şi scade încărcarea instanţelor • E demonstrată ştiinţific a fi în interesul superior al copiilor

11. Suportul ştiinţific pentru CCF • în trecut avantajele CCF erau o considerate o ipoteză de lucru, statele introducând CCF din raţiuni legate de nediscriminarea părinţilor • în prezent avantajele CCF sunt o certitudine ştiinţifică la care cercetătorii au ajuns urmărind: • zeci de ani, un număr de • zeci de mii de copiii aflaţi în • variate aranjamente custodiale şi cu părinţi aflaţi la • variate nivele de confllict

12. Setul de principii care susţin CCF … • Principiul intervenţiei minimale a statului în viaţa de familie planul parental decis de părinţi • Principiul lui Solomon planul parental 50%-50% • Principiul Californian licitaţia de planuri parentale • Principiul nediscriminării părintelui: • Criterii obiective în stabilirea locuinţei (Legea 272)algoritmul de scoring privitor la stabilirea locuinţei • Protejarea reală a relaţiilor personale ale copiluluiplanul parental minimal(cerut de AT, din oficiu)

13. P1. Intervenţia minimală a statului… • Implică stimularea realăa părţilor să se mediezeprivitor la exercitarea autorităţii părinteşti • În prezent judecătorul are un rol pasiv,ne-stimulând în vreun fel părinţii să se medieze. • Cea mai eficientă stimulare este avertismentul dat părţilor că daca nu vor ajunge la o înţelegere privitoare instanţa va emite o soluţie de tip 50-50%, ce ar putea să nu convină niciunuia. • Din ce în ce mai mulţi părinţi vor fi atunci intersaţi să redacteze un plan parental comun

14. P2. Principiul lui Solomon • Implică împărţirea egală a timpului parental • Se aplică atunci când: • părinţii nu se înţeleg privitor la locuinţa copilului, amândoi dorind să găzduiască copilul • condiţiile permit o decizie de tip locuinţă alternantă: • nu există alegaţii de abuz asupra copilului • părinţii locuiesc relativ aproape unul de altul • Judecătorul emite o decizie pornind de la planul parental 50%-50% propus de ARPCC, plan certificat de către psihologii afiliaţi ARPCC.

15. P3. Principiul Californian • Principiul favorizării părintelui celui mai binevoitor • Se aplică dacă: • medierea eşuează / un părinte refuză medierea • locuinţa alternată nu este posibilă deși ambii părinţi doresc să găzduiască copilul • Instanţa cere părinţilor să redacteze individual câte un plan parental • Judecătorul va selecta pe acela care oferă părintelui nerezident cel mai larg program de legături personale. • Părinţii vor fi avertizaţi dintr-un început cu privire la faptul că se va face o licitaţie de planuri parentale

16. P3. Avantaje • Si acest principiu contribuie la reducerea încărcării instanţelor • Această abordare menţine la cote scăzute conflictul parental, plantând seminţele unei reconcilieri parentale viitoare (privitor la modul în care părinţii se vor ocupa de creşterea şi educarea copiilor) • Un plan parental creat chiar de către părintele rezident are mult mai multe șanse a fi respectat. Este de presupus că incidenţa abuzurilor de tip alienator va scădea

17. P4. Principiul nediscriminării… • Se aplică doar dacă părinţi refuză să depună un plan parental comun sau individual şi lasă la latitudinea instanţei stabilirea locuinţei şi dimensionarea programului de legături personale. Problema stabilirii locuinţei • Legea oferă criterii clare de stabilire a locuinţei. • Este însă important să fie aplicate consecvent. • ARPCC pune la dispoziţia judecătorilor un algoritm de scoring care ar trebui să ghideze decizia judecătorului.

18. P4. Principiul nediscriminării… (cont.) Problema dimensionării timpului parental: • În prezent instanţele acordă programe reduse de legături personale (un week-end din două) • Această situaţie dăunează copiilor, aşa cum o arată în mod coerent studiile ştiinţifice. • Judecătorul ar trebui să impună programe de legături personale ample, care să implice un contact frecvent între copil și părintele nerezident.  planul parental minimal • Programele ar trebui să fie cât mai apropiate de cererile viitorului părinte nerezident

19. P4. Principiul nediscriminării… (cont.) • Roberta Angelilli, vicepreşedinte al Parlamentului European, privitoare la sensul art 24 aliniatul 3 din Cartadrepturilorfundamentale a UniuniiEuropene. “(3) Oricecopil are dreptul de a întreţine cu regularitaterelaţiipersonale și contactedirecte cu ambiipărinţi, cu excepţiacazuluiîn care acesteasuntcontrareinteresuluisău”

20. Concluzii … cascadareadeciziilor Judecătorul 5% Judecătorul 3 5% 1-2 80% Părinţii Judecărorul 10% 2 N Număr şedinţe judecată ... Număr de cazuri ... Decidentul.. Principiile .. Neinterven-ţia statului Solomon Californian Nediscrimi-narea Tipul de plan parental .. decis de părinţi Planul 50%-50% selectat prin licitaţie Plan parental minimal

21. Concluzii … Avantajele la nivel social • Conflicte inter-parentale mai puţine şi mai scăzute ca intensitate • Reducerea efortului pentru Justiţie • Păstrarea unei relaţii de calitate părinte-copil (se previne dezangajareaparentală şi alienarea parentală, în prezent mai mult de 50% din copii pierd legătura cu părintele nerezident) • Copii mai sănătoși fizic și mental • O societate viitoare mai echilibrată psihic

22. Întrebare … se poate implementa? • Avem legislaţia perfectă: L272, NCC • Nici o prevedere legală nu interzice instanţei să impună programe de legături personale de 50% din timp • Legislaţia internaţională sugerează (implicit) astfel de soluţii (art 24 Carta UE, art 9+19 ONU, PLEPAP, R84) • Studiile ştiinţifice trebuie să ghideze judecătorii şi nu presupunerea că dacă “programele de vizită” de acum 5 ani au fost bune ... cel mai bine e să continuăm aşa. • Există jurisprudenţă şi bune practici din străinătate • Există deja bune practici jurisprudenţiale în România

23. Răspuns: Se poate implementa Trebuie doar ... … puţin curaj 