Global Biodiversity Outlook 2 (2007)

1. Global Biodiversity Outlook 2 (2007) Elaborat de UNEP (United Nations Environmental Program) și WCMC (World Conservation Monitoring Center) Bazat pe date din studii existente, în primul rând pe studiul ecosistemic mondial Millenium Ecosystem Assessment (realizat cu participarea a 1360 de cercetători)

2. Global Biodiversity Outlook 2 • Conferința Statelor semnatare a CBD a reconfirmat cu ocazia Summitului din 2005 • obligațiile lor de a atinge obiectivele propuse în 2002 la Johannesburg de a reduce până în 2010 în mod significant rata de pierdere a biodiversității. • Ediția a 2-a Global Biodiversity Outlook folosește indicatorii elaborați pentru verificarea, respectiv pentru a măsura îndeplinirea obiectivelor propuse până în 2010 în domeniul biodiversității

3. De ce este îngrijorătoare scăderea sau pierderea biodiversității? Serviciile oferite de ecosistemelesănătoase, intacte și cu mare biodiversitate constitue baza existențială a omenirii. S-a dovedit însă, că din cele 24 de serviciioferite de ecosistemele menționate în Studiul Ecosistemic Mondial, 15 sunt deja în regres, între aceastea fiind: • punerea la dispoziție de apă potabilă, • producția din pescuitul marin, • Numărul și calitatea locurilor cu deosebită valoare din punct de vedere spiritual și religios, • capacitatea de autopurificare a aerului prin absorbție de noxe, • reglarea de pericole, catastrofe naturale, • polenizarea și capacitatea ecosistemelor agrare de a combate dăunătorii,etc Pierderile de biodiversitate au un impact asupra capacității de funcționare a ecosistemelor, făcându-le mai vulnerabile sau mai sensibile la șocuri și perturbări, reducând rezistența și capacitatea lor, de a oferi oamenilor serviciile de care au stringentă nevoie.

4. Biodiversitatea, funcții ale ecosistemelor, serviciile ecosistemelor și cauzele schimbărilor Cauze indirecte ale schimbărilor demografice, economice, social/politice știință și tehnologie culturale și religioase Bunăstarea omului Condiții de bază pt. o viață bună Sănătate Securitate Bune relații sociale Libertate de alegere și acțiune Cauze directe ale schimbărilor Schimbări climatice Încărcare cu nutrienți Schimbări ale folosirii terenurilor Introducere de specii străine Folosire prea intensivă Valori și servicii ale ecosistemelor Bunuri (valori de asigurare) hrană, fibre și combustibil Resurse genetice Substanțe biochimice Apă potabilă Servicii culturale Valori spirituale și religioase Sistem de cunoaștere Educație și inspirație Recreație și valori estetice Biodiversitatea Număr, componența Frecvență relativă Interacțiuni Servicii de reglare Rezistență la atacuri ierbivorie, polenizare răspândirea semințelor reglarea climei reglarea dăunătorilor reglarea de boli protecție împotriva pericolelor naturale Reglarea eroziunii solurilor Autopurificarea apelor Servicii de suport Producție primară Ofertă de spații vitale Circuitul nutrienților Formarea și menținerea Solului Producere oxigenului din aer Circuitul apei Funcții ale ecosistemului

5. Rolul de protecție al biodiversității în caz de catastrofe naturale, serviciu oferit de ecosisteme naturale In ultimul deceniu au avut loc multe catastrofe naturale. Experții au atras atenția asupra faptului, ca multe din aceste catastrofe ar fi putut fi evitate printr-un management corespunzător alecosistemelor naturale. • Inundații în Europa (2005, 2006) datorită zonelor inundabile modificate, lipsa de spații de reținere a apei în caz de viituri; rolul luncilor • Despăduriri și viscole tropicale cu ploi torențiale în zona caribică (3000 de victime omenești datorită despăduririlor masive în Haiti, au rămas doar 2% de păduri); rolul protectiv și reglator al pădurilor • Mangrove și Tsunami în Asia. reducerea drastică a mangrovelor datorită măririi între altele a suprafețelor de acvacultură și centre turistice a dus la reducerea mangrovelor protectoare ale coastelor; rolul mangrovelor pentru protecția coastelor • Zone umede costiere și hurrican Katrina în Statele Unite. Delta fluviului Mississipi a fost prevăzută cu canale a schimbat aportul de sedimente și a dus la distrugerea zonelor umede costiere. Au fost distruse și bancurile costiere de ostree, care protejau coastele. Apa a putut intra prin canale, ajungând cu mare viteză și putere în dreptul orașului New Orleans. Rolul protectiv al zonelor umede costiere

6. Determinarea tendințelor actuale • Global Biodiversity Outlook 2 dovedește că biodiversitatea este în scădere la toate nivelele: • Defrișarea pădurilor pentru câștigarea de terenuri agricole se continuă în mod îngrijorător. Pierderea suprafețelor de păduri primare se estimează la 6 milioane ha anual începând cu anul 2000. • Ecosistemele costiere și marine suferă în mod simțitor datorită activității omului: suprafața desișurilor de alge marine și recifele coraliere s-au redus masiv. In Marea Caribică acoperirea coralilor cu schelet tare s-au redus în trei ani (2004, 05, 06) de la 50% la 10%. Suprafețele de mangrovă s-au redus cu 35% în ultimele două decenii (în țările, din care avem date disponibile).

7. 1 2 3 Arii unde în ultimele decenii au fost observate rate mari de schimbare a gradului de Împădurire Puncte de greutate în dezpăduriri: 1 împădurire actuală, 2 pierdere netă de păduri, 3 mărirea netă a ariilor împădurite (din Millenium Ecosystem Assessment)

8. Determinarea tendințelor actuale • La 3000 de populații de animale sălbatice se remarcă o tendință de scădere a abundanței indivizilor cu 40% între anii 1970-2000; abundanța indivizilor la specii de ape continentale a scăzut cu 50%, iar cea a speciilor marine și terestre cu cca 30%. Cercetările asupra • amfibienilor la scară globală • mamiferelor africane • păsărilor pe suprafețe agricole • speciilor de fluturi de zi din Marea Britanie • Coralilor din Marea Caribică și zona Indo-pacifică • Speciilor de pești de consum pescuiți în mod curent au scos în evidență o scădere continuă.

9. Determinarea tendințelor actuale • Tot mai multe specii sunt periclitate prin extincție • Starea de conservare a speciilor de păsări din toate biomurile globului s-a înrăutățit în mod continuu în ultimii 20 de ani. • La amfibieni și mamifere situația se pare a fi și mai precară decât la păsări. • Intre 12% și 52% a speciilor din grupele de taxoni superior sunt periclitate prin extincție • La această situație se mai adaugă faptul că habitatele din ce în ce mai mult fragmentate numai sunt în stare să mențină biodiversitatea și să ofere serviciile și bunurile ecosistemelor

10. Determinarea tendințelor actuale • Luând în considerare cele 292 de sisteme fluviatile mari, care au fost evaluate, s-a constatat că suprafața neafectată de baraje și hidrocentrale constitue numai 12% din suprafața bazinelor hidrografice. • Omul introduce în ecosistemele naturale la scara globală mai mult azot reactiv, decât se produce prin ansamblul proceselor naturale. • Consecințele introducerii de specii străine unei zone prin globalizare și turism internațional, precum și riscurile speciilor străine cresc din ce în ce mai mult

11. 1 2 2 3 Clasificarea impactului la 292 de mari bazine hidrografice ale globului prin fragmentări de cursuri și reglarea scurgerii Gradul de fragmentare a bazinelor hidrografice 1: zone fără impact; 2: zone cu impact moderat; 3: zone cu impact puternic(după Nilsson et al. 2005)

12. mg de azot pe mp pe an Estimarea depunrii de azot din atmosferă (depunere umedă și uscată) la începutul anilor 90 ale secolului 20 după Galloway et all. 2004

13. Determinarea tendințelor actuale Domeniu 1: Starea și tendințele de evoluție ale părților componente ale biodiversității • Tendințe de declin in biomuri, ecosisteme și habitate • Tendințe de declin al abundanței și repartiției unor specii monitorizate • Schimbări în starea de conservare a unor specii • Tendințe de scădere a diversității genetice la animale și plante folositoare omului și a speciilor de pești cu valoare economică (indicatorii pentru evaluarea stării trebuie îmbunătățiți • Creșterea suprafețelor ariilor protejate

14. Determinarea tendințelor actuale Domeniu 2: Integritatea ecosistemelor, a bunurilor ecosistemice și a serviciilor ecosistemelor: • Tendințe de scădere a Indexului trofic marin Marine trophic Index • Tendințe de scădere a interconectării biotopurilor • Calitatea apelor ecosistemelor acvatice de apă dulce în unele părți în îmbunătățire, în altele în scădere

15. Determinarea tendințelor actuale Domeniu 3: Amenințarea biodiversității • Acumulare de azot în creștere • Tendințe de creștere la specii străine invazive Domeniu 4: Folosire durabilă • Suprafețe cu management durabil în domeniul forestier, agricol și de acvacultură este în scădere (indicatorii trebuie îmbunătățiți • Concepte ca ecological footprint / urmele activității omului sunt în creștere

16. Determinarea tendințelor actuale Domeniu 5: Situația nivelului cunoștințelor tradiționale, a innovațiilor și a obiceiurilor: • Tendințe de scădere în diversitatea lingvistică și scăderea numărului de persoane capabile să vorbească limbi indigene Domeniu 6: Situația accesului la resurse și a împărțirii avantajelor din resurse ale biodiversității • Acest indicator trebuie încă dezvoltat Domeniu 7: Situația la transfer de resurse • Ajutor oficial pentru dezvoltare pentru implementarea CBD în ușoară scădere

17. Global Biodiversity Outlook 2: Instrumente de combatere a pierderilor de biodiversitate • Strategia globală (2002), verificarea atingerii obiectivelor: • Obiectiv 1: Sprijinirea cooperării internaționale în problemele CBD; Se dovedește ca sunt necesare alte îmbunătățiri în cooperarea cu organizația mondială a comerțului;progrese în general acceptabile • Obiectiv 2: Asigurarea capacităților financiare, personale, științifice, tehnice și tehnologice;progrese limitate până în prezent • Obiectiv 3: Planificarea și implementarea necesară pe plan național la atingerea obiectivelor CBD;încă departe de a fi satisfăcător; • Obiectiv 4: Imbunătățirea înțelegerii pentru importanța biodiversității și a CBD; succesele sunt foarte diferite: Programele de comunicare, educație,instruire și de conștientizare nu sunt suficiente.Este necesară de a convinge diferitele grupe de interes de a introduce și a conecta obiectivele CBD în alte sectoare decât numai acelea a mediului înconjurător. • Trebuie amănunțit analizate cauzele scăderii biodiversității și depistați cei care sunt răspunzători pentru această scădere