Beene ati venit !

1. Beene ati venit !

2. Ce duh ai si ce putere Sa-mpletesti ceara cu miere Tu aduni de pe meleaguri Pentru stupi si pentru faguri Pulberi, roua, stropi si leacuri Esti pe lumea de subt cer Cel mai mare inginer…. TUDOR ARGHEZI

3. Situatia implementarii legislatiei cu privire la identificarea stupilor/stupinelor si autorizarea stupinelor de multiplicare Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie” Prof. dr. G. K. Constantinescu”(A.N.A.R.Z.) Dr.Ing. Cristinel Gigi SONEA Ing. Andreea KLEIN

4. Importanta albinelor in natura • Albinele ca parte a ecosistemelor terestre influenteaza relatiile ecologice, conservarea ecosistemelor si stabilitatea acestora, variatia genetica in lumea plantelor, diversitatea florala si evolutia. • Principalul rol al albinelor in diversele ecosisteme este actiunea de polenizare. • Albinele si plantele si-au dezvoltat un sistem complex de interdependenta pe durata a milioane de ani. S-a estimat ca un procent de 80% din plantele cu inflorescente sint entomofile, depinzind mai mult sau mai putin de polenizarea cu ajutorul insectelor pentru a se putea reproduce si s-a estimat ca jumatate dintre polenizatori ai plantelor tropicale sint reprezentati de catre albine.

5. Albinele si biodiversitatea • Albinele reprezinta o parte vitala a mediului inconjurator si a societatii noastre. • Albina este o insecta sociala cu importanta vitala pentru mediu: * pe durata unei intregi zile, o albina colecteaza sute de microprobe pentru mediu; acestea sint recunoscute drept gardienii mediului si uneori sint folosite drept obiect de studiu pentru polenizare in laboratoare **reprezinta o parte integrala din ecosistemele indigene si biodiversitate ***joaca un rol esential in polenizarea florei salbatice De exemplu: prezenta unui numar mare de albine intr-o padure ajuta la protejarea acesteia printr-o buna polenizare care duce la o imbunatatire a regenerarii copacilor si la conservarea biodiversitatii. Concluzie Fara albine biodiversitatea nu ar mai fi asa de vasta.

6. Stuparitul la nivel mondial Exista o necesitate de a recunoaste importanta cresterii albinelor si conservarea numarului de apicultori, stuparitul fiind o parte importanta a dezvoltarii agriculturii durabile, acesta reprezentind o caracteristica a vietii rurale. Sa nu uitam ca leaganul de formare al albinelor noastre, este aici, in Europa, acestea fiind exportate in America si Australia. Aceasta datorita faptului, ca printre altele, exista si tari cu traditie indelungata, care exceleaza in stuparit. In Europa exista un numar 13.602.000 colonii de albine, comparativ cu 2.444.000 colonii in SUA, deci o densitate in Europa, comparativ cu SUA. Continentul negru se mindreste cu Tanzania care are cel mai ridicat potential apicol al Africii si care se ridica la standardele mondiale, insa acest potential se exploateaza doar in proportie mica in prezent. O statistica FAO ne prezinta un declin al coloniilor de albine in Europa si America, insa la nivel mondial numarul acestora este in crestere cu aproximativ 45% in ultimii 50 de ani.

7. Aceasta activitate este practicata de apicultori deosebit de pasionati. Stuparitul poate fi privit ca o activitate complementara, care reprezinta o sursa de valoare, care pe timp de criza ne ofera un ajutor nesperat. Diversitatea mierii pe piata europeana este remarcabila, nivelul de calitate al acesteia intrecindu-l pe cel al mierii de pe alte continente.

8. APICULTURA IN ROMANIA În prezent, România se situează printre ţările cu o apicultură bine dezvoltată, această situaţie fiind o consecinţă a efectivelor însemnate de familii de albine de care dispunem, a cantităţii de miere obţinută, a diversificării producţiei apicole şi a rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi de pregătire a specialiştilor.

9. SELECTIA ALBINELOR Alegerea familiilor de albine valoroase in scopul inmultirii lor, cit si pentru cresterea matcilor si trintorilor se face pe baza a doua tipuri de criterii de selectie: 1.CRITERII PRINCIPALE DE SELECTIE: - productia de miere - productia de ceara - prolificitatea matcilor - rezistenta la iernare - rezistenta la boli - modul de depozitare al mierii - predispozitia la roire 2. CRITERII SECUNDARE DE SELECTIE: - modul de capacire al mierii - calitatea albinelor - longevitatea albinelor - blindetea albinelor - comportamentul de faguri in timpul manipularii ramelor - cladirea fagurilor - amplasarea rezervelor de hrana

10. DE CE ESTE IMPORTANTA IDENTIFICAREA STUPINELOR SI STUPILOR ? MANAGEMENTUL FERMEI APICOLE INVENTARIEREA NUMARULUI DE FAMILII DE ALBINE DE PE INTREG TERITORIUL TARII O USOARA DEPISTARE A BOLILOR EVITAREA FRAUDEI COMERCIALIZAREA MATERIALULUI BIOLOGIC DE REPRODUCTIE TRASABILITATE MAI BUNA A CALITATII MIERII, DE LA STUP LA LINGURITA

11. Prin intermediul PROGRAMULUI NATIONAL APICOL derulat in perioada 2008 – 2010, respectiv cel pentru perioada 2011- 2013, aflat in plina desfasurare, Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie ”Prof.dr.G.K.Constantinescu” ca autoritate competenta, vine in sprijinul apicultorilor prin: - Ordinul nr. 413 din 20 iunie 2008 privind criteriile de acreditare a stupinei de multiplicare - Ordinul nr.119 din 25 mai 2011 privind aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor si stupilor, din dorinta ca aceasta ramura a zootehniei sa-si primeasca locul meritat si sa fie privita cu aceeasi importanta ca toate celelalte sectoare zootehnice. IMPLICAREA SI ROLULAGENTIEI NATIONALE PENTRU AMELIORARE SI REPRODUCTIE IN ZOOTEHNIE”PROF.DR.G.K.CONSTANTINESCU” IN DEZVOLTAREA APICULTURII LA NIVEL NATIONAL

12. APIS MELLIFERA CARPATICAESTE O CERTITUDINE O alta realizare importanta a Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie ”Prof. dr.G. K. Constantinescu”, care de asemenea vine in sprijinul apicultorilor din tara noastra este omologarea rasei Apis mellifera carpatica in data de 28.10.2009, precum si a Liniei de albine “Horezu 15” in data de 24.11. 2010, prin Ordinul 383 din 12 iunie 2009 privind aprobarea normelor tehnice pentru omologarea raselor, liniilor, hibrizilor si noilor creatii biologice la animalele domestice.

13. Avand in vedere prevederile Programului National Apicol pentru perioada 2010-2013, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.245/2011, precum si normelor de aplicare ale acestuia, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru apicultura, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a emis Ordinul nr. 119/25.05.2011 pentru aprobarea sistemului unitar de identificare a stupinelor si stupilor. Procedura pentru identificarea stupinelor si stupilor prin: -confectionarea panoului de identificare a stupinelor, de catre apicultor eliberarea unei placute de identificare a stupilor, de catre asociatie conferirea unui cod unic de identificare a stupului si a unui cod al formei asociative de catre A.N.A.R.Z. eliberarea in final a unui certificat de atestarede catre A.N.A.R.Z.

14. In vederea identificarii stupilor pe teritoriul Romaniei este necesara parcurgerea mai multor etape Forma asociativa legal constituita trebuie sa solicite, in scris, codul formei asociative si numerele de ordine pentru stupi Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", denumita in continuare ANARZ, prin oficiile judetene pentru ameliorare si reproductie in zootehnie, denumite in continuare OARZ. Forma asociativa legal constituita completeaza cererea de solicitare a codului formei asociative si de acordare a numerelor de ordine ale stupilor pentru membrii sai, conform modelului, cerere care se depune la OARZ judetean, pe a carui raza teritoriala isi are sediul, impreuna cu documentele justificative. OARZ judetene transmit solicitarile ANARZ, care inregistreaza solutionarea in Registrul de intrari- iesiri corespondenta al ANARZ . ANARZ solutioneaza cererile in termen de maximum 10 zile lucratoare de la inregistrarea acestora, in urma verificarii documentelor justificative care insotesc cererea de solicitare, adica: a) copii de pe actele de constituire a formei asociative legal constituite;    b) centralizatorul membrilor formei asociative pentru care solicita numere de ordine pentru identificarea stupilor, conform modelului.     ANARZ elibereaza Certificatul de atestare a formei asociative, care cuprinde codul formei asociative si numerele de ordine ce ii revin pentru identificarea stupilor, conform modelului prevazut in Anexa.

16. Forma asociativă ………………………………………………… Codul formei asociative ……………………………………….. CENTRALIZATORUL membrilor formei asociative pentru care solicită numere de ordine pentru identificarea stupilor

17. Forma asociativă ………………………………………………… Codul formei asociative ……………………………………….. R E G I S T R U DE Î N R E G I S T R A R E a membrilor formei asociative şi numerele de ordine acordate pentru identificarea stupilor *Se vor menţiona schimbările care au loc în urma situaţiilor de vânzare/cumpărare/înstrăinare/ deteriorare a stupilor/familiilor de albine

18. Cerintele tehnice care trebuiesc indeplinite de mijloacele oficiale de identificare a stupilor - placuta de identificare a stupilor: a) sa fie confectionata din material rezistent inoxidabil; b) sa se aplice intr-un loc in care este usor vizibila de la distanta, respectiv pe coltul din dreapta sus a corpului de baza unde se afla de regula cuibul familiei de albine, pe peretele din fata sau din spatele stupului; c) sa nu fie reutilizabila; d) sa aiba dimensiuni de 15 cm lungime si 5 cm latime; e) codul unic de identificare sa se aplice prin imprimare/stantare si sa nu se repete, acesta fiind un cod unic la nivel national;

19. f) vopseaua folosita la imprimare sa fie rezistenta la umiditate si la temperaturile extreme ale mediului ambiant; g) inscrisurile sa nu poata fi indepartate prin spalare cu apa, detergenti, substante pentru igienizarea stupilor sau substante dizolvante/solvente ori prin stergere cu hartie abraziva; h) codul unic de identificare este dispus pe un rand si este format din 13 caractere, avand latimea de 1 cm si inaltimea de 3 cm; i) codul unic de identificare cuprinde: codul judetului, respectiv de la 01 la 42, codul formei asociative, respectiv de la 001 la 999, dupa care urmeaza numarul de ordine al stupului, respectiv de la 000001 la 999999.

20. CODURILE JUDEŢENE utilizate în structura codului de identificare a stupilor CODURILE JUDEŢENE utilizate în structura codului de identificare a stupilor

21. CODURILE JUDEŢENE utilizate în structura codului de identificare a stupilor

22. EXEMPLU DE PLACUTA DE IDENTIFICARE ASOCIATIA ”APIS TOMITANA DACICA” - 14-001-000001

23. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.245/2011 privind aprobarea Programului National Apicol pentru perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru apicultura, precum si a sprijinului financiar MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU AMELIORARE SI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE " Prof.dr.G. K. Constantinescu ", ATESTĂ FORMA ASOCIATIVĂ ………………………………………………… care are CODUL 000-999, să elibereze NUMERE DE ORDINE ALE STUPILOR de la nr. 000001 la nr. 999999. Data, 00. 00.0000 DIRECTOR GENERAL, Anexa

24. Pina in prezent, Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie ”Prof.dr.G.K.Constantinescu”, a certificat 131 forme asociative, si s-au acordat 924 500 de numere de identificare a stuilor la nivel national.

31. Cerintele tehnice care trebuie indeplinite de mijloacele oficiale de identificare a stupinelor - panoul de identificare a stupinelor: a) sa fie confectionat din material rezistent, de culoare deschisa;    b) sa fie amplasat intr-un loc in care este usor vizibil de la distanta, orientat spre calea de acces exterioara a stupinei, respectiv catre drumul de acces;    c) sa aiba dimensiuni de minimum 100 cm lungime si minimum 50 cm latime;    d) datele sa se inscrie astfel: in partea superioara numele apicultorului si adresa vetrei permanente, in centru numarul de inregistrare/autorizare sanitara veterinara eliberat de Directia judeteana sanitara veterinara si pentru siguranta alimentara, pe raza careia se afla vatra permanenta, iar in partea inferioara numarul de stupi;

32. e) in afara datelor prevazute la lit. d) sa se poata adauga codul, sigla sau insemnele caracteristice asociatiei din care face parte apicultorul; f) caracterele trebuie sa aiba dimensiunea minima de 10 cm, iar culoarea acestora trebuie sa fie inchisa, astfel incat sa fie lizibila pe fundalul panoului; g) confectionarea panoului de identificare a stupinelor se realizeaza prin grija apicultorului, conform cerintelor stabilite anterior.

33. PANOU DE IDENTIFICARE STUPINA NUMELE APICULTORULUIADRESA VETREI PERMANENTE (NR.TEL.MOB./FIX) (ADRESA E-MAIL) NR.INREG./ AUT.SAN.VET………………..… NR.STUPI……………………………………… CODUL ASOCIATIEI SIGLA ASOCIATIEI INSEMNELE CARACTERISTICE ASOCIATIEI DIN CARE FACE PARTE APICULTORUL

34. ALTE SISTEME DE IDENTIFICARE A.Sistemul de identificare prin pirogravare constă în aplicarea numărului pe fiecare stup în zona din faţă. Aceasta se realizează prin ardere cu un dispozitiv special, care este conectat la o sursă de căldură, prevăzut cu un sistem de prindere a numărului corespunzător în ordinea repartizării , de la autoritatea competentă. Acest număr odată aplicat pe partea din faţă a stupului rămâne nemodificat pe toată perioada de exploatare a stupului. Investiţia este minimă, o poate cumpăra fiecare asociaţie, iar aparatura este usor de manevrat.

35. B. Sistemul de identificare prin plăcuţe constă în acordarea unui număr fiecărui stup, care se înscrie pe o plăcuţă.Aceasta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie confecţionată din material inoxidabil; să se aplice într-un loc în care este uşor vizibil de la distanţă -pe partea de jos a cutiei stupului; să nu fie reutilizabilă; codul unic de identificare se aplică prin imprimare şi nu trebuie să se repete, acesta fiind un cod unic la nivel naţional; vopseaua folosită la imprimare trebuie să fie rezistentă la umiditate și la temperaturi cuprinse între -20°C şi +40°C;

36. C. Sistemul de identificare a stupilor prin chipeste in plina dezvoltare in lume si in restul Europei şi a început să fie aplicat şi la albine. Tehnica avansează rapid in acest domeniu si preţul chipurilor scade de la un an la altul. Pentru a urmarii trasabilitatea mierii pasul următor este marcarea fiecarei rame cu un mic tag, ascuns in ceară (de tipul celor care se agaţă de haine in supermarketuri ca sa fie depistaţi cei care încearcă să fure). Un asemenea sistem deschide calea unor dezvoltari foarte interesante. De exemplu cei care doresc pot sa îşi implementeze un sistem propriu de gestiune a activitaţii stupinei pornind de la aceste chipuri. E vorba de investiţie in cititoare si in soft si aplicaţiile ar avea avantaje pe care înca nici nu le bănuim. S-ar deschide calea spre metode de supraveghere prin realizarea unor baze de date uşor de accesat. Chip-ul are un cod electronic ce se poate citi cu un dispozitiv special, este mai greu de falsificat, se ascunde în lemnul stupului, mult mai greu se poate fura in aceste condiţii. Prin acest sistem putem urmări şi dezvolta un program de management al stupinei, prin supravegherea mai uşoară a producţiei de miere, ceară, a sănătăţii şi viabilităţii albinelor şi trasabilităţii acestora.

37. AUTORIZAREA STUPINELOR DE MULTIPLICARE Se aplica avind in vedere prevederile liniutei a opta de la lit.a) a pct. 2 din anexa nr. 1 “Programul National Apicol pentru perioada 2008-2010” la Hotarirea Guvernului nr. 556/2008, precum si ale normelor de aplicare a acestuia, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a emis Ordinul nr. 413 din 20 iunie 2008 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare, ordin valabil si pentru perioada 2011-2013 a noului Program National Apicol, precum si Ordinul nr.51 din 7 martie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii ruralenr.413/2008 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare, prin care sintagma acreditare se inlocuieste cu sintagma autorizare.

38. STUPINA PENTRU A FI ACREDITATA CA STUPINA DE MULTIPLICARE TREBUIE SA INDEPLINEASCA CUMULATIV URMATOARELE CRITERII: • Are o schema de multiplicare si tehnologie de crestere proprie aprobata de catre Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", • Minimum 10 % din matcile utilizate pentru activitatea de multiplicare provin din stupinele de elita acreditate de catre ANARZ, iar diferenta matcilor se asigura din stupina de multiplicare proprie • Dimensiunea minima a stupinei de multiplicare este de 50 de familii de albine, inscrise in registrul agricol, astfel incit sa asigure productia de matci selectionate si fecundate, precum si evitarea consangvinizarii • Individualizarea matcilor se face conform unui sistem unitar, respectiv conform codului international al culorilor • Familiile de albine trebuie sa fie indemne de boli contagioase si potential tansmisibile • Detinatorul stupinei de multiplicare trebuie sa fie/sau sa aiba angajat personal atestat in domeniul apicol, confirmat prin diploma/atestat/certificat de absolvire • Detinatorul stupinei de multiplicare trebuie sa tina o evidenta stricta a activitatii consemnata in anexele 1-6 • Detinatorul stupinei de multiplicare emite declaratia de conformitate prevazuta in anexa nr.7

39. ETAPELE OBTINERII AUTORIZARII Depunerea unei cereri la Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie judetean sau al municipiului Bucuresti, dupa caz, direct sau prin intermediul formei asociative legal constituite din care face parte. In termen de 20 de zile lucratoare de la solicitare, se emite autorizarea de catre Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie " Prof.dr.G. K. Constantinescu “care este autoritatea competenta in domeniu.

40. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AUTORIZARE PENTRU STUPINA DE MULTIPLICARE NR.…DIN DATA DE …. Inconformitate cu Hotarirea Guvernului Romaniei nr. 245/16.03.2011, privind aprobarea Programului national apicol pentru perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru apicultura,precum si a valorii sprijinului financiar, cu Ordinul nr. 413 din 20 iunie 2008 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare, precum si cu Ordinul nr. 51 din 7 martie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 413/2008 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare, Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” AUTORIZEAZA STUPINA DE MULTIPLICARE…………………………………………………………………………………………………… Orice incalcare sau abatere de la reglementarile stabilite, atrage dupa sine retragerea autorizarii. VIZE ANUALE AN 2011 AN 2012 AN 2013 DIRECTOR GENERAL,

41. Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", in conformitate cu: - Legea Zootehniei nr. 72/2002, cu H.G.nr. 940 din 22 august 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare.- H.G. nr. 834/11.08.2010 privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu” a acreditat in perioada 2008-2010 si in anul 2011 ca stupina de elita Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura S.A.Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", in temeiul legal precizat si ca autoritate competenta a acreditat in perioada 2008 – 2010 un numar de 77 de stupine de multiplicare. Incepind cu data de 28. 04. 2011 si pina in prezent s-a autorizat un numar de 97 de stupine de multiplicare.

42. Va multumesc pentru atentie si va doresc o zi dulce.