260 likes | 383 Views
(I). (27 î.Hr. – 476 d. Hr.). PERIODIZARE. DINASTII DIN PERIODA PRINCIPATULUI. IULIA CLAUDIA. TIBERIU (14-37). CLAUDIU (41-54). CALIGULA (37-41). DINASTII DIN PERIODA PRINCIPATULUI. FLAVII. VESPASIAN (69-79). DOMIŢIAN (81-96). TITUS (79-81).
E N D
(I) (27 î.Hr. – 476 d. Hr.)
DINASTII DIN PERIODA PRINCIPATULUI • IULIA CLAUDIA TIBERIU (14-37) CLAUDIU (41-54) CALIGULA (37-41)
DINASTII DIN PERIODA PRINCIPATULUI • FLAVII VESPASIAN (69-79) DOMIŢIAN (81-96) TITUS (79-81)
DINASTII DIN PERIODA PRINCIPATULUI • ANTONINII HADRIAN (117-138) ANTONINUS PIUS (138-161) MARC AURELIU (161-180)
DINASTII DIN PERIODA PRINCIPATULUI • SEVERII SEPTIMIU SEVERUS (193-211) SEVER ALEXANDER (222-235) CARACALLA (211-217)
PRINCIPATUL(27î.Hr.-235d.Hr.) • Întemeietorul principatului este OCTAVIAN. (27î.Hr. – 14d.Hr.)
PRINCIPATUL • În anul 27 î.Hr., întors victorios din Egipt, Octavian este intâmpinat de Senat cu propunerea de a deveni dictator pe viaţă. • Octavian respinge propunerea, ţinând cont de destinul tragic al lui Iulius Caesar, şi acceptă funcţia de imperator.
PRINCIPATUL • Deşi aparent menţine instituţiile republicane, Octavian preia treptat toate funcţiile şi titlurile, punând bazele IMPERIULUI ROMAN.
OCTAVIAN AUGUSTUSPOLITICA INTERNĂ • Manifestă formal respect faţă de Senat dar puterea acestuia scade, pentru că principalele atribuţii : conducerea războiului şi diplomaţia sunt transferate principelui. • Senatul păstrează atribuţii modeste, cum ar fi : gestionarea tezaurului şi administrarea unor provincii. • În rândurile senatorilor sunt promovaţi şi reprezentanţi ai provinciilor.
OCTAVIAN AUGUSTUSPOLITICA INTERNĂ ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ • Augustus alcătuieşte un aparat birocratic complex, cu funcţionari bine pregătiţi şi eficienţi. • Împarte Imperiul Roman în provincii senatoriale, lăsate în administrarea senatorilor, şi provinciiimperiale, aflate în subordinea directă a împăratului.
OCTAVIAN AUGUSTUSPOLITICA INTERNĂ ORGANIZAREA MILITARĂ • Sporeşte efectivele militare, în special trupele auxiliare. Promovează în armată elemente provinciale. • Plaseaza legiunile romane în zonele de graniţă şi păstrează pentru sine garda pretoriană.
OCTAVIAN AUGUSTUSPOLITICA INTERNĂ MĂSURI CULTURALE • Asigură dezvoltarea culturii. În timpul său au avut reale contribuţii în susţinerea financiară a activităţilor culturale MECENA şi AGRIPPA. • S-au afirmat scriitori de marcă : OVIDIU, HORAŢIU, VIRGILIU. PUBLIUS OVIDIUS NASO (43î.Hr.-17/18d.Hr) PUBLIUS VERGILIU MARO (70î.Hr.-19d.Hr.)
MĂSURI CULTURALE • S-au realizat mari construcţii urbanistice. • « Am găsit Roma de cărămidă şi o las de marmură » (Octavian Augustus) FORUL LUI AUGUSTUS PANTEONUL
OCTAVIAN AUGUSTUS POLITICA EXTERNĂ • Octavian Augustus a fost, în principiu, adeptul unei politici de pace. Expediţiile militare desfăşurate în timpul său au avut un caracter defensiv, dar au contribuit la întinderea hotarelor imperiului.
OCTAVIAN AUGUSTUS • « Nicicând altădată n-a fost Imperiul Roman într-o stare mai înfloritoare. În adevăr, în afară de războaiele civile, în care niciodată n-a fost biruit, el a mărit Imperiul Roman cu Egiptul, Cantabria, Dalmaţia – învinsă mai înainte dar acum supusă cu totul, cu Pannonia, Aquitania, Illyricum, Raetia, cu ţara vindelicilor şi a saalaşilor din Alpi, cu toate cetăţile maritime de la Marea Neagră, între care Bosphorus şi Panticapaeum sunt cele mai renumite. A învins şi pe daci in mai multe lupte. » • (EUTROPIUS – « ISTORIA ROMANĂ »)
OCTAVIAN AUGUSTUSPOLITICA EXTERNĂ CUCERIRI : Nordul Spaniei, Raetia, Noricum, Pannonia, Moesia, Illyricum.
PRINCIPATULTRAIAN (97 – 117) • “…Traian era un om cu totul deosebit, mai ales prin simplitatea moravurilor sale. Avea un trup vânjos şi înfrunta toate greutăţile cot la cot cu ceilalţi iar cu sufletul era la înălţime, deoarece nici nu se lăsa purtat de îndrăzneala tinereţii, dar nici împiedicat de bătrâneţe. Nu invidia, nici nu neîndreptăţea pe nimeni, ci dimpotrivă îi onora pe toţi cei buni şi-i înălţa în demnităţi, de aceea nici nu se temea şi nici nu ura pe nimeni. Nu-şi pleca urechea la intrigi şi nici nu cădea pradă mâniei. Se feri de a acapara bunurile altora şi a face onoruri nedrepte… » • (DIO CASSIUS – “ISTORIA ROMANA”)
TRAIANPOLITICA INTERNĂ • Redresează finanţele statului, micşorează impozitele (mai ales după cucerirea Daciei. • Întreţine bune raporturi cu Senatul.
TRAIANPOLITICA INTERNĂ • Se lansează într-o adevărată politică de construcţii. Ex. Portul Ostia, Forul lui Traian.
TRAIANPOLITICA EXTERNĂ Cucereşte Dacia, Nordul Arabiei, Mesopo- tamia şi Armenia. FELICIOR AUGUSTO, MELIOR TRAIANO !
PERIOADA DE ANARHIE MILITARĂ • « Supăraţi de repetatele lor înfrângeri, nemaivrând să facă nicio treabă, nici măcar de bună voie, indisciplinaţi la culme, soldaţii nu mai voiau să aibă niciun fel de împărat care să-i ţină din scurt, pretindeau intr-una gratificaţii peste gratificaţii,fără să mai accepte niciuna din îndatoririle ce le reveneau. În cele din urmă se răsculară […] » • (DIO CASSIUS – « ISTORIA ROMANĂ »)
PERIOADA DE ANARHIE MILITARĂ CARACTERISTICI • Dezordine în armată ; • Fluctuaţie a domniilor ; • Se intensifică atacurile barbarilor. FILIP ARABUL (244 – 249)
PERIOADA DE ANARHIE MILITARĂ • Printre puţinii împăraţi meritorii din această perioadă se numără Aurelian (270 – 275).
IMPERIUL ROMAN • Redresarea temporară a Imperiului Roman se va realiza în timpul împăraţilor Diocleţian şi Constantin cel Mare. DIOCLEŢIAN (284 – 305) CONSTANTIN CEL MARE (306 – 337)